Ce se întâmplă dacă nu dormi 24 de ore, conform specialiștilor. Cât poate rezista organismul uman fără somn?

Ce se întâmplă dacă nu dormi 24 de ore, conform specialiștilor. Cât poate rezista organismul uman fără somn?

Dacă nu dormi 24 de ore, scăderea vitezei de reacție și dificultățile de concentrare îți pot afecta serios activitatea de peste zi, iar ceea ce se poate întâmpla în unele cazuri e grav: crește considerabil riscul de accidente.

Dacă nu dormi 24 de ore, performanța cognitivă se degradează semnificativ, fiind echivalentă cu a unei persoane care a depășit limita legală de alcoolemie pentru conducerea unui vehicul. Pe măsură ce privarea de somn continuă, efectele devin tot mai severe, afectând atât starea fizică, cât și cea mentală.

Deși este posibil să încerci să recuperezi orele de somn pierdute prin somn suplimentar sau sieste scurte, procesul este de durată și nu poate compensa pe deplin efectele unui deficit cronic de somn.

„Efectele imediate ale somnului insuficient sunt legate, în principal, de funcțiile sistemului nervos central. Cel mai frecvent sunt întâlnite somnolența diurnă excesivă, scăderea vitezei de reacție și, implicit, un risc crescut de accidente rutiere. Dar și tulburările de memorie și de concentrare, iritabilitatea și o scădere globală a calității vieții pot fi printre consecințe.”

Dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL cu competențe în somnologie

Ce se întâmplă dacă nu dormi 24 de ore

Studiile arată că după o singură noapte de nesomn, apar modificări semnificative în felul în care funcționează creierul. Simptomele includ somnolență excesivă, iritabilitate și probleme de concentrare. De fapt, privarea de somn pentru 24 de ore poate afecta funcționarea cognitivă într-o manieră similară cu consumul de alcool.

O persoană care nu a dormit timp de 24 de ore va avea o performanță cognitivă echivalentă cu cineva care are o alcoolemie de 0,10%, adică peste limita legală pentru conducerea vehiculelor, în multe țări.

După această perioadă fără somn, vei începe să observi simptome fizice și mentale precum pierderea memoriei pe termen scurt, „ceața mentală”, dificultăți de concentrare și chiar schimbări ale percepției vizuale. Obiectele din jur pot părea distorsionate, iar judecata poate fi afectată semnificativ. Pe lângă toate acestea, vei deveni mai irascibil și mai puțin capabil să interpretezi corect indiciile sociale din jurul tău, lucru care poate afecta relațiile personale și profesionale.

Somnolența excesivă pe parcursul zilei este una dintre cele mai frecvente reacții, iar mulți oameni care nu au dormit 24 de ore pot experimenta momente de „microsomn” – stări în care adorm pentru câteva secunde, de multe ori fără să realizeze acest lucru. Acest fenomen este extrem de periculos, mai ales dacă se întâmplă în timp ce conduci sau utilizezi mașinării periculoase.

Ce se întâmplă dacă nu dormi 36 de ore

După 36 de ore fără somn, efectele lipsei de odihnă devin mai severe și mult mai evidente. S-a demonstrat că în acest stadiu, oboseala acumulată începe să afecteze funcțiile motorii și vizuale. Poți experimenta vedere încețoșată, dublă, iar timpul de reacție este mult întârziat. Creierul devine tot mai confuz, percepția timpului începe să se deformeze, iar activitățile de zi cu zi devin mult mai dificil de gestionat.

Pe lângă aceste simptome fizice, lipsa somnului timp de 36 de ore duce la schimbări majore de dispoziție. Multe persoane devin irascibile, impulsive și chiar furioase, fără a putea controla aceste emoții. Creativitatea și capacitatea de a gândi logic sunt profund afectate, iar riscul de a face greșeli la locul de muncă sau în alte activități crește exponențial. În plus, senzațiile de confuzie și lipsă de motivație devin tot mai greu de gestionat pe măsură ce trece timpul.

Ce se întâmplă dacă nu dormi 48 de ore

După două zile fără somn, simptomele devin și mai grave. Majoritatea oamenilor încep să experimenteze halucinații vizuale și auditive, potrivit studiilor. Acestea pot include imagini neclare sau percepția unor sunete care, de fapt, nu există. Creierul este atât de epuizat încât începe să piardă contactul cu realitatea, iar percepția corectă a mediului înconjurător devine dificilă. În plus, judecata și capacitatea de a lua decizii raționale sunt grav compromise, iar riscul de a face erori majore este foarte mare.

Din punct de vedere emoțional, în acest stadiu apar adesea stări de depresie și ostilitate. Mulți oameni oscilează între apatie și euforie, trecând brusc de la o stare emoțională la alta. Pierderea clarității mentale și imposibilitatea de a lega gânduri coerente duc la dificultăți în comunicare și în realizarea sarcinilor zilnice. Aceste simptome fac ca, după 48 de ore fără somn, să fie aproape imposibil să funcționezi normal într-un mediu social sau profesional.

Ce se întâmplă dacă nu dormi 72 de ore

După 72 de ore fără somn, efectele devin de-a dreptul periculoase pentru sănătatea mentală și fizică. În acest stadiu, creierul intră într-o stare de suprasolicitare severă, iar halucinațiile devin complexe și extrem de convingătoare. Oamenii pot experimenta viziuni detaliate sau pot auzi voci și sunete inexistente. În plus, apar frecvent iluzii și convingeri delirante, ceea ce înseamnă că persoana afectată poate începe să creadă lucruri care nu sunt reale, cum ar fi scenarii de conspirație sau misiuni secrete.

Studiile au arătat că acest nivel de privare de somn poate duce la simptome similare unei psihoze acute, așadar individul va fi complet deconectat de realitate. Funcțiile de bază, cum ar fi vorbitul coerent sau formularea unor propoziții simple, devin extrem de dificile. În aceste condiții, organismul intră într-o stare de colaps mental și fizic, iar riscul de accidente și leziuni este extrem de ridicat. După 72 de ore fără somn, intervenția medicală este aproape inevitabilă, iar sănătatea generală a persoanei este în pericol iminent.

Cât timp poate rezista un om fără să doarmă

Durata maximă în care o persoană poate rămâne trează a fost stabilită în anul 1964, când Randy Gardner, un tânăr student american, a stabilit un record neoficial pentru cele mai multe ore fără somn, rămânând treaz timp de 264 de ore, adică 11 zile. Pe parcursul acestui experiment, Gardner s-a confruntat cu halucinații, paranoia și confuzie severă, care au evidențiat riscurile privării extreme de somn.

În mod oficial, studiile care permit lipsa totală de somn pentru mai mult de 72 de ore nu mai sunt etice, din cauza efectelor grave asupra sănătății. După 48 de ore fără somn, oamenii încep să experimenteze simptome de depersonalizare, halucinații și pierderi majore de memorie. După 72 de ore, se instalează un risc deosebit de mare de psihoză acută, iar mintea poate pierde complet contactul cu realitatea.

Organismul uman poate rezista fizic câteva zile fără somn, însă efectele mentale și cognitive devin din ce în ce mai periculoase. Astfel, chiar dacă rezistența fizică variază de la o persoană la alta, privarea de somn este un factor de risc major pentru sănătate pe termen lung.

Câte ore e bine să dormi pe noapte și în cât timp recuperezi nopțile pierdute

Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor din SUA (CDC) recomandă adulților între 7 și 9 ore de somn pe noapte. Totuși, conform statisticilor, aproximativ 30% dintre adulți dorm mai puțin de atât.

Orele de somn variază însă în funcție de grupa de vârstă astfel, potrivit expertului în somnologie Ioan Bulescu:

VârstăOre recomandate de somn pe noapte
0-3 luni14-17 ore
4-11 luni12-15 ore
1-2 ani11-14 ore
3-5 ani10-13 ore
6-12 ani9-12 ore
13-18 ani8-10 ore
18-60 ani7-9 ore
61-64 ani7-9 ore
65+ ani7-8 ore

Recuperarea nopților pierdute nu este un proces rapid, iar efectele somnului insuficient nu pot fi anulate complet doar prin câteva ore de somn în plus. Deși un pui de somn de 10-20 de minute în timpul zilei poate oferi un plus temporar de energie și îmbunătățește acuitatea mentală pentru câteva ore, acest lucru nu este suficient pentru a compensa orele pierdute de somn.

Datoria de somn

Dormitul până la prânz în weekend poate crea o senzație temporară de refacere, dar cercetările arată că nu este suficient pentru a contracara efectele metabolice și cognitive ale unui deficit de somn pe termen lung.

Potrivit studiilor, recuperarea unei ore de somn pierdut poate dura până la 4 zile, iar pentru a elimina complet datoria de somn poate fi nevoie de aproximativ 9 zile. Acest lucru înseamnă că, dacă ai pierdut în mod constant nopțile pe parcursul unei săptămâni întregi, corpul tău va avea nevoie de mai multe zile pentru a se recupera complet. De asemenea, un studiu a indicat că, după o perioadă prelungită de somn insuficient, cum ar fi 10 zile de somn restricționat, o săptămână întreagă de recuperare nu a fost suficientă pentru a restabili pe deplin funcția cognitivă optimă. Această recuperare graduală sugerează că efectele somnului insuficient se acumulează în timp și necesită o perioadă extinsă pentru a fi eliminate complet.

Efectele deprivării de somn pe termen lung

Pe lângă efectele imediate ale lipsei de somn, cum ar fi oboseala și iritabilitatea, privarea cronică de somn poate avea efecte grave asupra sănătății fizice. Lipsa de somn repetată crește riscul de apariție a unor afecțiuni precum bolile cardiovasculare, diabetul, hipertensiunea și depresia.

Pe termen lung, somnul insuficient influențează negativ și funcționarea sistemului imunitar, crescând riscul de infecții și de îmbolnăviri frecvente. De asemenea, cercetările arată că persoanele care dorm mai puțin decât cele 7-9 ore recomandate au un risc crescut de obezitate, în special din cauza dereglarilor hormonale care afectează apetitul și metabolismul.

Somnul este implicat în reglarea emoțiilor și consolidarea memoriei, iar lipsa sa duce la creșterea nivelului de hormoni de stres, cum ar fi cortizolul. Acest lucru contribuie la o stare constantă de tensiune și la reducerea capacității organismului de a se recupera după perioadele de stres fizic și psihic.

„Deprivarea de somn duce la dezechilibre hormonale grave, la creșterea nivelului de hormoni corticosteroizi, crește riscul de diabet zaharat, de aritmii cardiace, hipertensiune arterială, boli cardiace ischemice și chiar accidente vasculare cerebrale.”

Dr. Giorgiana-Nicoleta Dediu, medic specialist medicină internă

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare