De ce dormim? Cercetătorii au aflat, în sfârșit, adevăratul motiv
Ne-am întrebat de multe ori de ce e nevoie să dormim, mai ales atunci când ne-am fi dorit ca zilele să fie mai lungi de 24 de ore. Care e motivul pentru care petrecem aproximativ o treime din viață dormind? Ce se întâmplă în creierul nostru în timpul somnului și cum ne influențează sănătatea și modul de funcționare în viața de de zi cu zi?
Un studiu recent, realizat la Universitatea Washington din St. Louis și publicat în revista Nature Neuroscience, a descoperit care e funcția principală a somnului: resetarea „sistemului de operare” al creierului, similară cu modul în care computerele sunt resetate pentru a funcționa mai eficient. Cercetătorii au combinat principii din fizică și biologie pentru a dezvolta o analogie interesantă: creierul este asemănător cu un computer biologic complex ale cărui resurse cognitive se epuizează în timpul stării de veghe. Potrivit studiului, somnul acționează ca un „buton de reset” care readuce creierul într-o stare optimă de funcționare.
„Creierul este ca un computer biologic. Memoria și experiențele acumulate în timpul zilei modifică treptat rețelele neuronale, îndepărtându-le de starea ideală. Somnul pare să aibă rolul de a restabili acest echilibru”, a explicat Keith Hengen, unul dintre autorii studiului, pentru newsatlas.com.
Creierul fucționează ca un computer
Compararea creierului cu un computer complex nu este o exagerare. Ambele folosesc semnale electrice pentru a transmite informații, memoria pe termen lung este similară unui hard disk pentru stocare și recuperare, iar neuronii sunt asemănători circuitelor. Folosirea unui computer presupune rularea unei serii de procese care monopolizează resursele în fundal, ceea ce poate duce la încetinirea acestuia în timp. Aplicând „ipoteza punctului critic”, cercetătorii sunt de părere că modul de funcționare al creierului e similar.
Conceptul de „punct critic” este o expresie folosită în fizică pentru a descrie un sistem complex care se află la limita dintre ordine și haos. Când creierul atinge această etapă, capacitatea sa de a procesa informații se maximizează.
De ce dormim? Ca să resetăm creierul!
Potrivit studiului, somnul joacă un rol important în restabilirea echilibrului delicat al creierului. Cercetătorii au observat acest fenomen prin măsurarea răspunsurilor electrofiziologice ale neuronilor din cortexul vizual al șobolanilor tineri, în timpul ciclurilor normale de somn și veghe. Au descoperit astfel că somnul ajută la restabilirea distribuției optime a avalanșelor neuronale, un comportament caracteristic sistemelor aflate în punctul critic.
„Aceste mici cascade de activitate pot fi urmărite prin rețeaua neuronală. În apropierea punctului critic, apar avalanșe de toate dimensiunile și duratele, ceea ce sugerează un echilibru optim al activității cerebrale. Îndepărtându-ne de această stare, creierul devine predispus să producă fie doar avalanșe mici, fie doar mari, ceea ce limitează capacitatea sa de a procesa informațiile eficient”, a adăugat Keith Hengen.
Aceste observații demonstrează că fiecare perioadă de veghe provoacă o schimbare a rețelelor neuronale care le îndepărtează de starea lor optimă, iar somnul oferă ocazia necesară pentru a restabili acest echilibru. Astfel, somnul poate fi văzut ca o perioadă de recalibrare a creierului, permițându-i să funcționeze eficient în ziua următoare.
Eliminarea toxinelor și consolidarea memoriei în timpul somnului
O altă funcție importantă a somnului este legată de eliminarea toxinelor din creier. Cercetările au arătat că în timpul somnului, lichidul cefalorahidian circulă mai activ prin creier, contribuind la eliminarea deșeurilor și toxinelor acumulate pe parcursul zilei. Acest proces de „curățare” împiedică acumularea de plăci care pot duce la afecțiuni neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer.
Somnul este, de asemenea, important pentru formarea și consolidarea memoriei. Potrivit studiilor, faza REM (Rapid Eye Movement) a somnului joacă un rol central în procesarea și integrarea informațiilor acumulate în timpul zilei. În această fază, creierul revizuiește și întărește conexiunile neuronale asociate amintirilor recente, ajutând la consolidarea acestora pe termen lung.
Acest proces e necesar pentru învățare și adaptare, permițându-i creierului să rețină și să utilizeze cunoștințele într-un mod mai eficient.
- Citește și: Ce să eviți înainte să dormi ca să ai un somn odihnitor. Sfaturi de la specialistul în somnologie
Stimularea imunității
Somnul de calitate contribuie inclusiv la întărirea sistemului imunitar prin diverse mecanisme. Unul dintre acestea este îmbunătățirea capacității sistemului imunitar de a recunoaște și de a răspunde la diferiți agenți patogeni în timp ce dormim.
„Somnul nu este doar o perioadă de odihnă. În timp ce dormim, creierul și corpul nostru sunt de fapt foarte active. Așa cum somnul contribuie la consolidarea memoriei și a învățării, cercetările sugerează că el joacă un rol similar în întărirea memoriei imunitare.”
Dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru cu competență în somnologie
Dr. Radu Țincu, medic primar de anestezie și terapie intensivă, a adăugat că studiile arată o legătură între somn și memoria imunitară. Aceste cercetări indică faptul că, în timpul somnului, celulele imune procesează și stochează informații despre agenții patogeni, care sunt esențiale pentru reacția imunitară în cazul unei noi întâlniri cu aceleași microorganisme.
În timpul somnului, sunt eliberate mai multe molecule care ajută la mobilizarea celulelor imunitare. În absența acestor molecule, sistemul imunitar ar funcționa la o capacitate redusă.
- Citește și: Întărirea imunității la adulți prin exerciții. „Cel mai bun sport pentru imunitate este înotul”
Reglarea emoțiilor prin somn
Somnul e un bun psiholog, pentru că în timp ce dormim ne reglăm emoțiile. S-a demonstrat că lipsa somnului poate duce la creșterea reactivității emoționale și la o capacitate redusă de a gestiona stresul și emoțiile negative. În timpul somnului, creierul procesează experiențele emoționale și ajută la reglarea reacțiilor la stres, permițându-ne să gestionăm mai bine provocările emoționale și sociale.
Funcționarea amigdalei, o parte a creierului implicată în procesarea emoțiilor, este afectată de lipsa somnului. Conexiunile dintre amigdală și cortexul prefrontal, cu rol în controlul emoțiilor și luarea deciziilor, sunt perturbate atunci când nu dormim suficient, crescând reactivitatea emoțională.
Privarea de somn și efectele asupra sănătății și funcțiilor cognitive
Lipsa somnului are efecte negative semnificative asupra sănătății și funcțiilor cognitive. Persoanele care nu dorm suficient se confruntă cu un risc crescut de a dezvolta diverse probleme de sănătate, precum obezitate, diabet, boli cardiovasculare și tulburări de dispoziție, cum ar fi depresia și anxietatea.
De asemenea, privarea de somn afectează grav funcțiile cognitive, cum ar fi atenția, memoria, luarea deciziilor și rezolvarea problemelor. Chiar și o singură noapte de somn pierdută poate afecta capacitatea de concentrare și poate crește riscul de accidente și erori, atât la locul de muncă, cât și în viața de zi cu zi.
Ce înseamnă un somn de calitate
Calitatea somnului este la fel de importantă ca numărul de ore dormite. Un somn fragmentat sau de calitate slabă poate avea efecte negative similare cu privarea de somn. Conform National Sleep Foundation din SUA, calitatea somnului poate fi evaluată prin mai mulți indicatori:
- Timpul necesar pentru a adormi. Un interval de adormire de 30 de minute sau mai puțin este de obicei un semn al somnului de bună calitate.
- Trezirile nocturne: frecvența cu care te trezești în timpul nopții poate afecta calitatea somnului. Dacă te trezești rar sau niciodată este de obicei un semn că ai un somn odihnitor.
- Starea de veghe în timpul nopții: acesta este timpul pe care îl petreci treaz după ce ai adormit. Persoanele cu un somn de calitate petrec 20 de minute sau mai puțin treze în timpul nopții.
- Eficiența somnului: se referă la proporția din timpul petrecut în pat care este efectiv dedicată somnului. Un procentaj ideal ar fi de 85% sau mai mare pentru a maximiza beneficiile pentru sănătate.
