Poluarea în trafic și riscurile imediate asupra creierului: studiu

Două ore de stat în trafic pot afecta serios creierul: studiu

Cele mai periculoase pentru creier sunt gazele de eșapament ale motoarelor diesel care, în timp ce stai în trafic, ar putea produce chiar leziuni cerebrale serioase, potrivit unui nou studiu.

O echipă de cercetători de la Universitatea British Columbia a descoperit, în urma testelor imagistice, că după doar două ore de stat în trafic, încep să apară semne de scădere a funcțiilor cognitive.

Studiul, publicat în Environmental Health, s-a concentrat pe analizarea conexiunilor funcționale dintre diferitele rețele cerebrale. Potrivit autorilor studiului, acesta este primul experiment controlat care a scos la iveală că poluarea alterează conexiunile dintre diferitele regiuni ale creierului.

Citește și: DOSAR Poluarea din România. „Categoric, oamenii din orașele poluate trăiesc mai puțin”. Cum ne protejăm.

„Oamenii de știință au crezut, timp de zeci de ani, că efectele nocive ale poluării aerului nu afectează creierul. Acesta este primul studiu care oferă dovezi referitoare la legătura dintre poluare și cogniție“, a explicat Chris Carlsten, șeful secției de Medicină Respiratorie și profesor la Catedra de cercetare în boli pulmonare profesionale și de mediu la Universitatea British Columbia.

Ce a presupus experimentul

Cercetătorii au expus, pentru scurt timp, 25 de adulți sănătoși, fie la gazele de eșapament provenite de la motoare diesel, fie la aer filtrat în laborator.

Înainte și după expunere, subiecții au fost supuși testelor de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) pentru a li se măsura activitatea creierului.

Află de aici ce presupune un IRM și cum te pregătești pentru această investigație.

Una dintre zonele analizate pentru a descoperi posibile schimbări a fost Default Mode Network, o rețea neuronală care constă într-un grup interconectat de structuri cerebrale. Mai exact, este vorba despre mai multe zone ale creierului care interacționează una cu cealaltă pentru a forma imaginea de sine cu privire la contextul actual, trecut și viitor.

Poluarea din trafic duce la depresie și scăderea performanțelor cognitive

Scanările fMRI arată că persoanele expuse la noxele emanate de motoarele diesel au o activitate a acestei rețele Default mai scăzută, în comparație cu grupul expus la aer filtrat.

„Știm deja că alterarea conectivității funcționale a rețelei Default a creierului e asociată cu performanțe cognitive reduse și cu simptome de depresie, așa că este îngrijorător să vedem că poluarea din trafic întrerupe aceste rețele. Deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin impactul acestor schimbări, e posibil să afecteze gândirea și capacitatea de a lucra“, explică Jodie Gawryluk, profesor de psihologie la Universitatea Victoria, Canada, și unul dintre autorii studiului.

Află de aici care sunt cele mai vehiculate mituri despre depresie și cum luptăm cu ele.

Efectele pot fi temporare sau… permanente

poluarea în trafic și efectul asupra creierului, vizibil pe fMRI
Scanările fMRI au arătat o scădere a conexiunilor funcționale la nivelul creierului la scurt timp după expunerea la poluarea din trafic FOTO: Universitatea British Columbia

Vestea bună este că leziunile neurologice provocate de gazele de eșapament au fost temporare. Fiecare persoană expusă la aer poluat și-a recăpătat activitatea cerebrală normală. Cu toate acestea, autorii studiului speculează că expunerea pe termen lung, cum ar fi statul în trafic în fiecare zi, ar putea provoca leziuni permanente. Însă cercetătorii recunosc că nu știu de la ce cantitate de gaze de eșapament se poate ajunge la leziuni cerebrale de lungă durată, așa că indicat e să evităm, pe cât posibil expunerea la acestea.

„Ar trebui să vă gândiți de două ori înainte să deschideți geamurile mașinii, în timp ce sunteți blocați în trafic. Este important să vă asigurați că filtrul de aer al mașinii este în stare bună de funcționare și, dacă mergeți pe jos sau cu bicicleta pe o stradă aglomerată, luați în considerare devierea către o rută mai puțin aglomerată“, conchide dr. Chris Carlsten.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare