Recuperarea post-COVID este de durată. Care sunt tratamentele posibile

    Nu mai surprinde pe nimeni faptul că boala COVID-19 este una parșivă, cu consecințe pe termen lung. Tocmai de aceea, recuperarea post-COVID poate fi mai complicată decât bănuiești și nu trebuie neglijată.

    Chiar și după ce ești declarat vindecat, poți rămâne cu sechele, în special pulmonare, dar, din păcate, nu numai sistemul respirator este afectat.

    Multe persoane vindecate de COVID se plâng în continuare de oboseală, astenie, capacitate redusă de efort, dureri musculare, tremor al mâinilor, amețeli sau dureri de cap.

    Mergi la analize chiar dacă te simți bine!

    Orice pacient care a avut COVID-19 trebuie să treacă printr-o evaluare medicală. Chiar și cei cu forme ușoare ale bolii, fără tuse ori alte simptome respiratorii, pot descoperi o afectare pulmonară de care nu știau.

    Leziunile pulmonare post-COVID sunt frecvente și pot fi depistate întâmplător, în urma unui RMN sau CT pulmonar, care se recomandă inclusiv pacienților cu forme medii, nu doar celor cu forme severe sau critice.

    La 2 luni după vindecare este momentul optim pentru aceste investigații, chiar mai devreme în unele cazuri.

    Care sunt riscurile

    În cazul în care plămânii sunt afectați, pot să apară, în timp, probleme respiratorii sau chiar fibroze pulmonare. Procesul de reabilitare trebuie planificat individual, în funcție de deficiențele apărute în cazul fiecărui pacient, care pot fi extrem de variate.

    Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea

    „Nu se cunoaște încă întreaga gamă de probleme individuale apărute după COVID-19 și frecvența relativă a acestora. Cu toate acestea, în afară de efectele sale asupra sistemului respirator, virusul poate afecta inima și sistemul cardiovascular, creierul direct (encefalită) și indirect (de exemplu, secundar la hipoxie sau tromboză vasculară), rinichi și funcția renală, coagularea sângelui și tractul gastrointestinal“, ne-a explicat prof. dr. Cristian Oancea, Prorector Cercetare Științifică UMF Victor Babeș Timișoara.

    Trebuie să presupunem că, după COVID-19, un pacient poate dezvolta o disfuncție persistentă a aproape oricărui sistem de organe și, astfel, poate avea aproape orice simptome și semne. Acest lucru este similar cu multe alte afecțiuni invalidante, inclusiv traume, lupus eritematos sistemic, diabet și septicemie meningococică.

    Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea

    Tratamentul poate implica mai mulți specialiști

    „Pacienții cu COVID-19 sunt mai predispuși să aibă condiții de invaliditate preexistente și, în plus, vor experimenta efectele directe (fizice) și indirecte (psihologice) bine stabilite asociate bolilor severe și șederii îndelungate într-o unitate de terapie intensivă“, avertizează Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea


    Pacientul nu ar trebui pur și simplu trimis către un serviciu uniprofesional (de exemplu, fizioterapie), ci trimiterea trebuie făcută către o echipă multidisciplinară (medic pneumolog, kinetoterapeut, psiholog etc.)

    Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea

    Un proces complex

    Pentru persoanele care au avut forme grave de COVID și au necesitat spitalizare sau suplimentare de oxigen, recăpătarea funcției respiratorii poate fi dificilă. Pe lângă tratamentul medicamentos, ele pot necesita oxigenoterapie și programe speciale de respirație și exerciții fizice.

    Oxigenoterapia hiperbară este un tratament alopatic folosit cu rezultate bune la pacienții care au suferit leziuni ale plămânului în urma diferitelor afecțiuni. Tratamentul constă în inhalarea de oxigen la o presiune mai mare, prin intubare, mai eficient astfel pentru organism. Sunt necesare, în medie, 10 ședințe, iar prețurile variază între 150 de lei și 400 de lei ședința.

    Mărturiile unor pacienți despre recuperarea post-Covid

    „Am făcut câteva ședințe de oxigenoterapie, 4 până acum. Sunt scumpe (200 de lei 60 de minute), dar eficiente, zic eu. Saturația mea de oxigen a ajuns la 95, de la 89, mă simt mai bine, totuși încă obosesc ușor, am o stare de slăbiciune și senzația că nu reușesc întotdeauna să trag aer adânc în piept. În perioada următoare intenționez să închiriez un concentrator de oxigen, cum am auzit că procedează alții“, povestește un bărbat de 47 de ani, din București

    Pentru cine își permite: un bun prieten și-a trimis mama cu probleme respiratorii post-COVID la Băile Govora, la o bază de tratament, pentru 2 săptămâni și acum se simte foarte bine. A făcut gimnastică respiratorie cu un specialist kinetoterapeut, la indicația medicului pneumolog, dar și inhaloterapie și aerosoli cu ultrasunete“, povestește un altul pe un grup dedicat subiectului.

    În ce constă reabilitarea

    În cazul oricărui pacient cu o boală invalidantă, scopul reabilitării este de a diminua durerile, stresul și de a îmbunătăți calitatea vieții, ajutându-l să devină independent în activități. În cazul afectării pulmonare post-COVID, pot fi necesare, în primul rând, exerciții care cresc capacitatea cardiorespiratorie, dar și alte exerciții și terapii, alese în funcție de caracteristicile și evoluția pacientului.

    Dr. Alexandru Crișan, kinetoterapeut respirator, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș“ Timișoara ne-a explicat, pas cu pas, ce avem de făcut pentru o recuperare eficientă, în funcție de problemele cu care ne confruntăm.

    Gestionarea problemelor cu vocea

    Continuați să vorbiți atât timp cât este confortabil. Va trebui să vă folosiți în continuare vocea pentru a progresa. Dacă obosiți în timp ce vorbiți, faceți pauze și lăsați-vă prietenii și membrii familiei să știe că trebuie să faceți pauze și să vă odihniți vocea în timpul conversației.
    Nu vă încordați vocea. Nu șoptiți, deoarece acest lucru vă poate tensiona corzile vocale. Încercați să nu ridicați vocea sau să strigați. Dacă trebuie să atrageți atenția cuiva, încercați să faceți un zgomot cu un obiect.
    Încercați să fredonați cântece.
    • Dacă vorbirea este dificilă sau inconfortabilă, folosiți alte modalități de comunicare, cum ar fi scrierea, trimiterea de mesaje text sau utilizarea gesturilor.
    • Sorbiți apă pe tot parcursul zilei pentru a vă menține vocea funcțională.

    Gestionarea alimentației în recuperarea post-COVID

    Așezați-vă în poziție verticală ori de câte ori mâncați sau beți. Nu mâncați și nu beți niciodată în timp ce stați culcat.
    Rămâneți în poziție verticală (așezat, în picioare, mers pe jos) timp de cel puțin 30 de minute după mese.
    Încercați alimente de diferite consistențe (lichide sau solide) pentru a vedea dacă unele sunt mai ușor de înghițit decât altele. 
    Concentrați-vă când mâncați sau beți. Încercați să luați masa într-un loc liniștit.
    Dacă obosiți în timpul meselor, mâncați mese mai mici pe tot parcursul zilei.

    Gestionarea activităților de zi cu zi

    Ajustați-vă așteptările cu privire la ceea ce puteți face într-o zi. Stabiliți obiective realiste bazate pe modul în care vă simțiți. Când sunteți foarte obosit, respirați greu sau vă simțiți slăbit, chiar și ridicarea din pat, spălarea și îmbrăcarea pot fi considerate realizări.
    Economisiți-vă energia făcând diverse sarcini din poziția așezat când puteți, cum ar fi atunci când faceți duș, vă îmbrăcați sau pregătiți mâncarea. Încercați să nu faceți sarcini care presupun să stați mult în picioare, aplecat sau ghemuit.
    Lăsați pe ceilalți să vă ajute când întâmpinați dificultăți. Lucruri precum îngrijirea copiilor, cumpărăturile, pregătirea meselor sau conducerea mașinii pot fi dificile. Acceptați sprijin și anunțați oamenii cu ce vă pot ajuta. 

    Exercițiile fizice după externarea din spital, importante în recuperarea post-COVID

    Exercițiile fizice pot ajuta la: • îmbunătățirea condiției fizice; • reducerea dispneei; • creșterea forței musculare; • îmbunătățirea echilibrului și a coordonării; • îmbunătățirea gândirii; • reducerea stresului și îmbunătățirea stării de spirit; • creșterea încrederii.

    Orice pacient care folosește oxigen adițional în timpul exercițiilor trebuie obligatoriu să se consulte cu un profesionist în domeniu înainte de începerea acestora.

    Reguli de siguranță pentru exercițiile fizice: • efectuați mereu încălzire înainte de a începe exercițiile. Programul se termină cu partea de revenire după efort.
    • purtați haine largi, confortabile și încălțăminte corespunzătoare.
    •așteptați cel puțin o oră după masă înainte de a face mișcare.
    • beți multă apă.

    Dacă simțiți oricare dintre următoarele simptome, nu faceți mișcare sau opriți exercițiile fizice și contactați medicul curant: greață sau senzație de rău; amețeală; dificultăți severe de respirație; transpirație profundă; constricție toracică; durere crescută.

    Dr. Alexandru Crișan, kinetoterapeut respirator, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș“ Timișoara


    Intensitatea potrivită pentru eficiența exercițiilor recomandate în recuperarea post-Covid

    Pentru a afla dacă efectuați exercițiile la nivelul potrivit, gândiți-vă la rostirea unei propoziții:
    • Dacă puteți rosti întreagă propoziție fără oprire și nu rămâneți fără suflare, atunci puteți face mișcare mai tare.
    • Dacă nu puteți vorbi deloc, sau puteți spune doar un cuvânt la un moment dat și dispneea este severă, atunci exersați prea tare.
    • Dacă puteți rosti o propoziție, oprindu-vă doar o dată sau de două ori pentru a vă trage respirația iar dispneea este moderată spre severă, atunci vă antrenați la nivelul potrivit.

    Nu uitați că este normal să simțiți respirația îngreunată în timpul efortului iar acest lucru nu este dăunător sau grav. Construirea treptată a capacității de efort duce la ameliorarea dispneei. Pentru a îmbunătăți capacitatea cardio-respiratorie, nivelul dispneei trebuie să fie moderat spre aproape sever.

    Tipuri de exerciții și etape importante

    Încălzirea

    Pregătește organismul pentru efort. Aceasta ar trebui să dureze în jur de 5 minute, iar la final respirația ar trebui să fie ușoară. Exercițiile de încălzire se pot face din șezut sau din picioare. Dacă se efectuează din picioare, pentru siguranța dvs. ar trebui să vă sprijiniți cu brațele pe o suprafață stabilă (dacă este cazul). 

    Exerciții cardiorespiratorii

    În funcție de capacitatea pacientului, acest program ar trebui să dureze între 20-30 minute și să se efectueze de 5 ori pe săptămână. Calculați timpul exercițiilor și îmbunătățiți gradual timpul acestuia. Acest lucru poate însemna chiar și o îmbunătățire de 30 de secunde sau un minute de activitate. Va lua ceva timp până veți reveni la nivelul de activitate anterior îmbolnăvirii.

    Exerciții de forță

    Exercițiile de forță vor îmbunătăți musculatura care a devenit slăbită în urma bolii. Obiectivul ar trebui să fie 3 ședințe de antrenamente de forță pe săptămână. Exercițiile de forță nu vă vor lăsa fără respirație ca și cele cardio-pulmonare. În schimb, musculatura se va simți ca și cum a muncit puternic. În general ar trebui efectuate 3 seturi de câte 10 repetări pentru fiecare exercițiu de forță cu scurte pauze între serii. Nu este problemă dacă exercițiile sunt grele. Dacă le considerați prea grele, începeți cu greutăți mai mici până atingeți numărul de 10 repetări și apoi puteți trece la greutăți mai mari. În loc de greutăți se pot folosi diverse obiecte din casă, cum ar fi, sticle umplute cu apă.

    Revenirea după efort

    Revenirea după efort permite corpului să revină la normal înainte de oprirea exercițiilor. Revenirea trebuie să dureze aproximativ 5 minute, iar respirația ar trebui să revină la normal până la sfârșit.
    Pentru modele de exerciții se poate accesa site ul www.pneumocontrol.ro sau aplicația pe telefonul mobil „pneumocontrol“.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook