Regulile de tratament COVID acasă. Ce schimbări aduce noul protocol

Noile reguli de tratament COVID acasă: când se recomandă antivirale, anticoagulante și antibiotice

    Românii cu forme ușoare și moderate de COVID-19 pot primi ca tratament la domiciliu unul dintre cele două antivirale orale disponibile la ora actuală în centrele de evaluare. Cine ar trebui să primească aceste antivirale, când sunt recomandate anticoagulantele și cum tratăm simptomatic infecția cu SARS-CoV-2 aflăm în continuare aflăm în continuare de la specialiști.

    Ultima actualizare: 11.02.2022

    Trei antivirale pot fi prescrise ca tratament COVID acasă pentru a preveni formele severe de boală, iar rețetele pentru ele vor fi eliberate de medici de orice specialitate, prevede noul protocol de tratament COVID elaborat de Ministerul Sănătății.

    Teoretic, bolnavii COVID care rămân la domiciliu ar putea primi gratuit unul dintre următoarele trei antivirale aprobate la nivelul Uniunii Europene, toate cu administrare orală sub formă de comprimate sau capsule:

    • favipiravir
    • molnupiravir 
    • paxlovid

    Dintre toate, doar favipiravir și molnupiravir sunt disponibile la ora actuală în România și doar în farmaciile cu circuit închis (din spitale și ambulatorii), la fel ca până acum. Favipiravir este așteptat să intre în perioada următoare și în farmaciile cu circuit deschis. În prezent, bolnavii infectați cu virusul SARS-CoV-2 care nu necesită spitalizare pot primi o rețetă pentru unul dintre aceste două antivirale dacă se prezintă la unul dintre cele 230 de centre de evaluare COVID-19.

    Harta Centrelor de evaluare COVID-19 este disponibilă pe site-ul Ministerului Sănătății

    „Favipiravir nu este disponibil la acest moment în farmaciile cu circuit deschis, așa încât el nu poate fi prescris de medicul de familie, cum ne solicită uneori pacienții”, precizează pentru Smart Living medicul Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF).

    Antiviralele noi, mai bune împotriva Omicron

    Molnupiravir este un medicament relativ nou produs de compania Merck, iar paxlovid este tratamentul anti-COVID intens mediatizat obținut recent de Pfizer. Ambele au fost autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) în noiembrie, respectiv decembrie 2021 pentru utilizare în regim de urgență. Pe 27 ianuarie 2022, EMA a anunțat că a autorizat condiționat antiviralul de la Pfizer, devenind astfel primul antiviral cu administrare pe cale orală autorizat în Uniunea Europeană.

    Antiviralul favipiravir reduce durata bolii, dar nu și riscul de evoluție către o formă severă și deces. În schimb, studiile arată că celelalte două antivirale, molnupiravir și paxlovid, au efect împotriva formelor grave de COVID-19 și scad mortalitatea.

    Cele două antivirale sunt promițătoare în lupta cu COVID-19, este de părere dr. Gindrovel Dumitra. „Profilul de eficiență al celor două antivirale este mult mai bun decât al favipiravirului. Eu îmi pun foarte mari speranțe în medicamentul Pfizer”, spune medicul.

    Cu speranță către aceste medicamente antivirale noi privește și medicul infecționist Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București. „Ne dorim terapii noi și sper ca acest lucru să se întâmple în practică. Moleculele noi au acțiune țintită și eficiență dovedită în raport cu varianta Omicron”, spune specialistul infecționist. 

    Antiviralul de la Pfizer nu va fi disponibil în valul 5

    La nivelul Uniunii Europene, a fost demarată o procedură de achiziție a celor două medicamente de la Merck și Pfizer, dar lista de așteptare este foarte lungă, iar producătorii nu au suficiente stocuri pentru a satisface un număr atât de mare de cereri. „Se dau lupte ca în Vestul Sălbatic, mai ceva decât cele pentru vaccin”, a declarat pentru Washington Post Andrea Taylor, care monitorizează accesul global la vaccinuri și terapii în pandemie la Duke Global Health Institute.

    România, la fel ca multe alte state, a decis să nu mai aștepte noile antivirale prin achizițiile comune derulate de UE și a încearcat să le obțină pe cont propriu. O primă tranșă de molnupiravir a ajuns în centrele de evaluare din România pe 31 ianuarie 2022 – 50.000 de cutii. Pentru paxlovid, însă, negocierile directe ale României cu producătorul nu au avut succes. „Din păcate, cu cei de la Pfizer nu am reușit. Ne-au pus niște condiţii comerciale și un contract tipic din Statele Unite, care e foarte greu de adoptat în România”, a declarat Alexandru Rafila într-o ședință de guvern, potrivit HotNews.

    În aceste condiții, achiziția UE este singura cale prin care România mai poate obține tratamentul Pfizer. „Realist, ne așteptăm ca abia în luna martie 2022 să fie disponibil în România acest antiviral”, crede medicul Gindrovel Dumitra (foto). 

    dr.-Gindrovel-Dumitra
    Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF)

    Tratamentul oral produs de Pfizer este o combinație de două medicamente distincte – nirmatrelvir și ritonavir. Schema de administrare este de două tablete de nirmatrelvir și o tableta ritonavir de două ori pe zi (la 12 ore), timp de 5 zile. 

    Paxlovid are indicație doar în tratamentul formelor ușoare sau moderate de COVID-19 la adulții cu risc crescut de boală severă și deces care nu necesită oxigen suplimentar. 

    Datele preliminare ale studiului clinic derulat de Pfizer arată că acest nou antiviral reduce cu 89% riscul de spitalizare și deces la adulții vulnerabili dacă este administrat în primele 3 zile de la apariția simptomelor de COVID-19. Mai multe studii de laborator (in vitro) au arătat că tratamentul anti-COVID este eficient și împotriva noii variante Omicron, susțin reprezentanții Pfizer

    Cine poate primi medicamente antivirale

    Pentru oricare dintre cele trei antivirale ce pot fi prescrise ca tratament COVID acasă, regula este aceeași: se administrează cât mai repede posibil după diagnostic, înainte ca virusul să cauzeze leziuni ale țesuturilor și organelor, nu mai târziu de 5-7 zile de la debutul simptomelor, după cum recomandă Comisia de Boli Infecțioase a Ministerului Sănătății într-o informare privind antiviralele orale.

    Antiviralele nu fac parte din schema de tratament COVID la domiciliu pentru toate persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2. Ele se prescriu în urma unei evaluări clinice, biologice și imagistice prin care se exclud contraindicațiile. Pe baza acestei evaluări, medicul va decide în ce măsură este eligibil pacientul pentru acest tratament COVID acasă.

    Antiviralele favipiravir și molnupiravir se eliberează în farmacii doar cu prescripție medicală și doar persoanelor cu risc de evoluție către forme severe de COVID-19. 

    Anumite situații sau afecțiuni pot să predispună bolnavii la forme severe, explică medicul Gindrovel Dumitra în continuare:

    Toate persoanele cu vârsta mai mare de 65 de ani au un risc mult mai mare de a evolua către o formă severă de COVID-19, motiv pentru care ele trebuie îndrumate către centrele de evaluare pentru a primi un tratament antiviral sau cu anticorpi monoclonali, astfel încât evoluția bolii să fie scurtată și forma severă a bolii, prevenită. 

    Dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) 

    Nu vei primi tratament antiviral oral dacă:

    • nu ai factori de risc pentru o formă severă de COVID-19;
    • ai mai mult de 5-7 zile de la debutul bolii;
    • ai vârsta mai mică de 18 ani;
    • ești însărcinată sau alăptezi;
    • ai contraindicații pentru ele, așa cum reies din evaluarea clinică, biologică și imagistică.

    Alegerea unui antiviral sau a altuia se face de către medicii infecționiști, în funcție de efectele adverse posibile și de bolile preexistente ale celui infectat cu SARS-CoV-2, se precizează în noul protocol de tratament COVID. Toate cele trei antivirale care pot fi administrate ca tratament COVID acasă au reacții adverse și contraindicații majore. Ele sunt detaliate în acest document informativ emis de Ministerul Sănătății

    Când sunt indicate anticoagulantele ca tratament COVID acasă

    Toți bolnavii spitalizați primesc anticoagulant în scop preventiv (în doze mai mici), prevede noul protocol de tratament COVID. Cât despre bolnavii care rămân la domiciliu cu COVID-19, doar cei cu forme medii și severe de boală pot primi tratament profilactic pentru tromboze, dar numai dacă au alți factori de risc. Imobilizarea la pat este un factor de risc important, menționează documentul oficial. 

    „Dacă o persoană confirmată cu COVID-19 și aflată la domiciliu rămâne imobilizată la pat, este un criteriu suficient pentru indica anticoagulante. Pacienții care sunt activi și își pot defășura activitățile fizice obișnuite nu au nevoie de anticoagulant în absența unei forme severe. Când forma severă de COVID-19 duce la imobilizare la pat, recomandarea este fermă pentru internare. În spital, se va administra anticoagulant pe cale injectabilă. Este de preferat această administrare celei pe cale orală”, detaliază dr. Gindrovel Dumitra. 

    Toți bolnavii care aveau deja un anticoagulant în schema de tratament, pentru boli prexistente, vor continua administrarea lui pe durata COVID-19. 

    Pacienții nu ar trebui să ceară insistent anticoagulant medicului de familie. El este rezervat formelor severe sau critice de COVID-19, în funcție de factorii de risc pentru tromboza venoasă”. 

    Dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) 

    Când se prescriu antibiotice ca tratament COVID acasă

    Antibioticele trebuie să facă parte din schema de tratament COVID acasă doar în situații excepționale. Se prescriu antibiotice în cazul în care este demonstrată o infecţie bacteriană concomitentă, precizează noul protocol de tratament COVID. Ele ar trebui prescrise foarte rar de la începutul tratamentului, deoarece infecţiile bacteriene simultane infecţiei SARS-CoV-2 apar la mai puțin de 10% dintre bolnavii COVID, potrivit studiilor. Riscul este semnificativ mai mic decât la pacienții cu gripă. 

    „De multe ori, pacienții noștri chiar ne solicită imperativ anumite tratamente, mai ales antibiotice, încă din primele zile de boală. Acest nou protocol de tratament COVID vine și spune foarte clar că nu trebuie prescrise la pacienții asimptomatici sau care au simptome ușoare”, spune dr. Gindrovel Dumitra. 

    Mai multe despre utilitatea prescrierii de antibiotice la bolnavii infectați cu noul coronavirus aflați din acest articol Smart Living

    Infecțiile concomitente sunt, de regulă, pneumonii bacteriene, iar ele ar trebui identificate printr-un screening bacteriologic, cu testarea prezenței urinare de antigene de pneumococ sau de Legionella, serologii pentru bacterii atipice și hemoculturi. 

    Azitromicina nu este recomandată în astfel de cazuri. „Nu se poate susține includerea azitromicinei în tratamentul standard al COVID-19 și/sau al coinfecțiilor bacteriene în condițiile rezistenței frecvente a pneumococilor și, posibil, și a Mycoplasma pneumoniae la macrolide în România”, argumentează noul protocol.

    Utilizarea de azitromicină și de alte antibiotice la pacientul cu COVID-19 îngrijit la domiciliu reprezintă de cele mai multe ori un abuz, cu consecințe asupra pacientului, care poate dezvolta efecte colaterale ale administrării de antibiotice (diaree cu C. difficile, candidoze, selectare de bacterii rezistente).

    Protocolul de tratament al infecției cu virusul SARS-CoV-2, 13 ianuarie 2022

    Cine primește dexametazonă ca tratament COVID acasă 

    Tratamentele antiinflamatoare cu corticoizi cum este dexametazona sunt recomandate de specialiști doar persoanelor cu inflamație sistemică și care necesită administrare de oxigen. Noul protocol de tratament COVID precizează că dexametazona și alți corticosteroizi nu se administrează de la debutul bolii dacă vorbim despre forme ușoare sau medii de COVID-19, fără necesar de oxigenoterapie. În aceste situații, ea poate stimula replicarea virală și agravează evoluția bolii. 

    „Pacienții care ar avea nevoie de astfel de corticoizi trebuie să ajungă neapărat în spital. Aceștia sunt bolnavi cu forme medii și severe de COVID  care dezvoltă inflamație sistemică exagerată și necesită mai mult decât un antiinflamator”, explică dr. Gindrovel Dumitra. 

    Formele ușoare de COVID se tratează doar simptomatic

    „În acest val 5, particularitatea infecției COVID-19 este că simptomatologia din prima săptămână seamănă cu a unei viroze obișnuite, în cele mai multe cazuri. Ea nu este asemănătoare nici măcar celei din gripă. În foarte puține cazuri se instalează o stare generală alterată de la bun început, cu febră mare și dureri articulare ori musculare. Când aceste simptome apar la debutul bolii, pacientul necesită internare în spital. În astfel de cazuri, afectarea este mai importantă. Nu mai vorbim despre o limitare a bolii la nivelul căilor respiratorii superioare”, atrage atenția medicul Gindrovel Dumitra. 

    Simptomele cu care se confruntă o mare parte dintre cei infectați cu SARS-CoV-2 în acest nou val sunt specifice infecțiilor acute de căi respiratorii superioare: rinoree, nas înfundat, strănut, durere în gât, tuse și lipsa gustului și a mirosului. În unele cazuri, poate apărea și dificultate la respirație. De regulă, ea se instalează mai târziu, în a doua săptămână de boală. 

    „Orice pacient cu simptome ușoare în prima săptămână are senzația că suferă de o viroză banală. Când îi punem diagnosticul de COVID-19, se întâmplă să nici nu ne creadă că au boala. Spun că nu este posibil, pentru că boala nu poate să fie așa. De cele mai multe ori, în a doua săptămână de simptome apare evoluția către forme severe. Este foarte important ca pacienții să știe acest lucru, pentru a înțelege că tratamentul trebuie luat de la bun început – și mă refer în special la tratamentele antivirale care urmează să ajungă – pentru a împiedica evoluția COVID-19 către forme severe”, explică specialistul. 

    Persoanele confirmate pozitiv, dar asimptomatice nu necesită tratament, chiar dacă au factori de risc asociați cu o evoluție mai severă a bolii, potrivit noului protocol de tratament COVID. 

    Dacă o persoană infectată nu are factori de risc pentru o evoluție severă a infecției cu SARS-CoV-2, aceasta trebuie să primească doar medicație simptomatică.

    Febră Dureri musculare Greață, vărsături Secreții nazale 
    acetaminofen (paracetamol)acetaminofen (paracetamol)metoclopramid, ondasetron, eventual dexametazonăfluidizarea prin hidratare corespunzătoare, nebulizare cu soluție hipertonă 3%, nebulizări cu betamimetice
    Recomandările din noul protocol de tratament COVID pentru tratamentul simptomatic al bolii

    Tratamente pentru durere în gât

    Încă de la începutul pandemiei, un remediu foarte popular pentru durerea în gât a fost gargara cu diverse substanțe antiseptice, de la sare și până la apă oxigenată. Eficiența lor este, însă, foarte limitată, potrivit dr. Gindrovel Dumitra. „O gargară cu substanțe antiseptice acționează doar la suprafață, nu și în profunzime, la nivelul epiteliului respirator, acolo unde se produce, de obicei, multiplicarea virusului. Folosirea antisepticului pentru gargară poate să dezinfecteze la suprafață, dar, în scurt timp, virionii produși în epiteliul respirator vor invada țesutul din nou. Practic, lanțul patogenic nu va fi perturbat deloc”, explică medicul. 

    Albastrul de metilen, un alt remediu popular pentru durerea în gât, nu calmează durerea la înghițire pe care o acuză cei infectați cu SARS-CoV-2. „Îl recomand doar pentru efectul antiseptic, dar el nu are și efect hipoanesteziant local”, potrivit specialistului.

    Medicamentele care conțin flurbiprofen (cum sunt Strepsils Intensiv miere și lămâie, Strepsils Intensiv Spray și Faringo Intensiv) au efect rapid împotriva durerilor severe în gât. Flurbiprofenul aparține grupului de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Efect ușor anestezic (și dezinfectant) are și benzidamina, un alt antiinflamator nesteroidian. Tratamente care conțin această substanță sunt Tantum Verde pastile și spray, Orocalmin și Faringocalm.

    Tratamente pentru dureri de cap

    Bolnavii infectați cu Omicron, noua variantă a coronavirusului, acuză adesea dureri de cap. Acestea se află în topul celor mai frecvente simptome cauzate de Omicron. 

    Mai multe despre simptomele comune, dar și despre cele neobișnuite ale noii variante de SARS-CoV-2, precum și despre diferențele dintre vaccinați și nevaccinați în privința manifestărilor COVID-19 aflați din acest articol Smart Living. 

    Împotriva durerilor de cap sunt recomandate paracetamolul și alte antialgice obișnuite. „Cefaleea se instalează adesea odată cu creșterea febrei, iar pentru a scăpa de acest disconfort, este importantă scăderea febrei”, recomandă medicul Gindrovel Dumitra. 

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare