Răceală sau COVID-19? Care sunt diferențele, când și unde poți testa copilul

    După numai două săptămâni de la începerea școlii au apărut deja sute de cazuri de COVID-19. Odată cu ele, au apărut inevitabil și răcelile de sezon. Ce avem de făcut când copilul are simptome de infecție respiratorie, când este cazul să facă un test COVID-19 și în ce situații poate fi testat gratuit ne-au explicat medici de familie, pediatri și medici infecționiști. 

    Odată cu redeschiderea grădinițelor și a școlilor au apărut inevitabilele răceli de sezon, dar și cazuri de COVID-19. Dacă în anii anteriori, răcelile nu dădeau mari bătăi de cap, în contextul pandemiei de coronavirus, mulți părinți se întreabă acum dacă nu cumva tusea, nasul înfundat și febra sunt simptome de COVID-19. Cum procedăm cu copilul în acest caz? Îl izolăm, mergem să-l testăm, mai așteptăm? Am discutat cu un medic de familie, un pediatru și un medic infecționist pediatru cum trebuie să procedeze părinții când copiii lor au simptome de infecție respiratorie. 

    Răceală sau COVID-19? Simptomele seamănă la copiii mici

    În cazul copiilor, este o mare provocare să deosebești o răceală de boala COVID-19. „În cele mai multe cazuri, noul coronavirus nu determină simptome grave la cei mici. Ele sunt similare celor care apar în răcelile obișnuite. Sunt rarisime cazurile grave la ei”, ne-a explicat dr. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov.

    La copiii mici, simptomele de COVID-19 pot fi puse ușor pe seama unei răceli de sezon, spune și prof. dr. Monica Luminos, medic infecționist pediatru în cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din Capitală.

    La copii, spre deosebire de adulți, simptomele de COVID-19 sunt mai puțin specifice”. 

    Dr. Alin Stănescu, medic primar pediatru în cadrul Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alessandrescu-Rusescu, din București 

    Boala COVID-19 declanșează mai frecvent la copii simptome digestive: dureri abdominale, diaree și vărsături. Ele ne pot duce cu gândul la infecția cu noul coronavirus dacă nu au o cauză alimentară, spune dr. Alin Stănescu, medic primar pediatru în cadrul Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului (INSMC, fostul IOMC) „Alessandrescu-Rusescu”, din București. Dificultățile în respirație ale copilului sunt un alt semnal de alarmă pentru boala COVID-19, dar ele pot să apară și în gripă.

    Copiii mai mari au simptome mai specifice de COVID-19

    „În cazul copiilor mai mari, în schimb, părinții își pot da seama mai bine dacă au răceală sau COVID-19. Ei se pot confrunta cu dureri de cap, cu oboseală și cu tuse uscată – simptome mai specifice pentru COVID-19”, explică specialistul în boli infecțioase de la „Matei Balș”. 

    De asemenea, la copiii mai mari cu COVID-19, nasul nu curge, ci este uscat. La fel și gâtul, pentru că apare o uscăciune a mucoaselor. În răcelile obișnuite, nasul curge și copilul face febră mică sau este subfebril. În COVID-19, temperatura poate urca peste 39 de grade Celsius. 

    Dispariția gustului și a mirosului este un simptom frecvent la adulții cu COVID-19. La copii, el este mult mai rar întâlnit, potrivit medicului Rodica Tănăsescu.

    Diferențe în modul de manifestare al celor două boli respiratorii pot să existe între copii și adulți, dar calea cea mai sigură prin care le putem deosebi este testarea. „Nu încurajăm părinții să pună singuri copiilor un diagnostic sau altul, pentru că pot trece pe lângă niște simptome fără să-și dea seama. În acest nou context, orice eroare va fi în defavoarea sănătății copilului”, atrage atenția dr. Sandra Alexiu. 

    Gripa va complica diagnosticul

    Din octombrie debutează și sezonul gripal, iar această infecție respiratorie va complica și mai mult diagnosticul bolii COVID-19. Veștile venite din emisfera sudică, unde tocmai s-a încheiat sezonul gripal, sunt bune: îmbolnăvirile au fost surprinzător de puține.

    Ce predicții fac specialiștii pentru acest sezon gripal citiți în acest articol Smart Living

    Dacă răcelile și noul coronavirus dau, în general, simptome ușoare la copii, gripa este mai vizibilă. Ea are manifestări mai intense: febră mare (până la 40-41 de grade Celsius), dureri musculare, de cap și dureri în gât. Toate aceste simptome apar brusc și simultan în gripă. 

    Gripa, spre deosebire de COVID-19, afectează mult mai des copiii. Ei sunt o grupă mare de risc pentru această boală infecțioasă. Din fericire, împotriva gripei avem vaccin. O putem exclude din lista infecțiilor respiratorii prin vaccinare. 

    Vaccinul antigripal oferă o protecție de 70% împotriva acestei infecții respiratorii, dar, din experiența medicului Sandra Alexiu, îmbolnăvirile la copii vaccinați sunt foarte rare. „Eu nu am văzut, în experiența clinică, gripă la copii care au fost vaccinați antigripal. Dacă știm că am vaccinat copilul împotriva gripei, măcar pe aceasta o putem exclude din listă când are simptome de infecție respiratorie”, spune medicul. Pentru gripă avem, de asemenea, teste rapide și tratament eficient, dacă este administrat la timp.

    Când pot fi testați gratuit copiii pentru COVID-19

    Sunt două situații în care un copil pot beneficia de testare gratuită pentru COVID-19 în România. Prima este atunci când copilul a fost contact direct al unei persoane confirmate pozitiv cu noul coronavirus. 

    „Dacă în clasă, în familie sau între partenerii de joacă are o persoană cu COVID-19, în mod normal, direcția de sănătate publică (DSP) trebuie să intervină. Ea ar trebui să facă o anchetă epidemiologică, să pună pe listă persoanele cu care a intrat în contact cel confirmat, să ia legătura cu familia copilului și să efectueze testarea COVID-19”, explică medicul de familie Rodica Tănăsescu. 

    Un aspect foarte important este că DSP-urile testează persoanele care au intrat în contact direct cu cineva confirmat doar dacă au simptome de infecție respiratorie. Regula este valabilă și în cazul copiilor.

    Aceasta este situația teoretică, dar, în practică, știm că DSP-urile sunt depășite de numărul mare de solicitări, răspund foarte greu bolnavilor și suspecților care vor să se testeze, iar anchetele epidemiologice întârzie. În acest caz, părinții pot merge cu copilul suspect la un spital de pediatrie pentru testare, dar nu în orice condiții. 

    „Ca să poată fi testat, copilul trebuie internat. O condiție pentru internare și testare este ca el să aibă o simptomatologie care se încadrează în definiția de caz specificată de Ministerul Sănătății. Atât copilul, cât și aparținătorul cu care se internează vor fi izolați. Rezultatul testului este gata în câteva ore”, ne-a spus dr. Raluca Alexandru, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, din București. 

    Răceală sau COVID-19? Internare și testare pentru simptome grave 

    A doua situație în care un copil poate fi testat gratuit pentru COVID-19 este aceea în care copilul nu este contact direct al unei persoane confirmate cu COVID-19, dar el are simptome grave, care necesită internarea în spital.

    Un simptom sever, la care părinții trebuie să fie atenți este dificultatea în respirație, care se manifestă printr-o senzație de lipsă de aer, printr-o respirație șuierătoare sau prin mișcări anormale ale toracelui. Toate acestea semnalează un grad de insuficiență respiratorie pentru care copilul poate avea nevoie de suplimentarea oxigenului sau de tratamente urgente la spital. 

    De asemenea, „când copilul are febră foarte mare, care nu poate fi controlată prin tratamentele obișnuite recomandate de medicul de familie, se poate prezenta la o unitate pediatrică de primiri urgențe. Aici se face un triaj epidemiologic și se asigură circuite speciale pentru cei suspecți de COVID-19. Dacă medicii unității de primiri urgențe consideră necesar, copilul va intra și într-un proces de testare, dar numai dacă simptomatologia lui se înscrie în definițiile de caz recomandate de Ministerul Sănătății”, potrivit medicului pediatru Alin Stănescu, de la INSMC. 

    Documentul oficial precizează că și simptomele gastrointestinale încadrează un copil în categoria cazurilor suspecte. El precizează că, „pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2”.

    Aceleași reguli sunt și la Institutul „Matei Balș” din Capitală. Dacă internarea și testarea sunt considerate necesare, copilul va rămâne la spital în izolare, alături de părinte, până la aflarea rezultatului. „Nu facem testare COVID-19 pentru copii la camera de gardă”, ne-a precizat prof. dr. Monica Luminos.

    Răceală sau COVID-19? Medicul de familie, prima oprire

    Când copilul nu este în niciuna dintre situațiile prezentate anterior, dar are simptome de infecție respiratorie, părinții trebuie să ia legătura telefonic cu medicul de familie sau, după caz, cu medicul curant al copilului – pediatrul. Mai departe, pașii trebuie să pornească de la această primă discuție cu medicul. Ea trebuie să includă cât mai multe detalii despre starea copilului, dar și despre locurile pe care le-a frecventat și persoanele cu care a luat contact.

    „Întrebăm totuși și dacă au fost persoane în jurul lor confirmate cu COVID-19, în familie sau la grădiniță/școală, dacă au fost într-o colectivitate mai mare, dacă au fost în mall-uri și în alte zone aglomerate, la nunți sau la alte adunări mai mari de oameni”, explică medicul de familie Sandra Alexiu. După această discuție telefonică, specialistul evaluează dacă există un risc real de COVID-19.

    Dacă medicul constată că a avut contact direct cu cineva infectat, copilul trebuie să intre pe protocolul de testare al DSP-urilor. Dacă nu a avut contact direct cu un bolnav, dar simptomele copilului sunt sugestive pentru COVID-19, medicul de familie va recomanda testarea, dar nu gratuit. „Noi nu-i putem trimite la testare gratuit. Doar direcțiile de sănătate publică pot face acest lucru. Dacă le recomandăm totuși testarea și copilul nu are un context epidemiologic, părinții trebuie să o facă pe cheltuiala proprie”, explică medicul de familie Rodica Tănăsescu. 

    Când recomandă medicul de familie testarea

    Nu trebuie să ne grăbim și să ne stresăm cu testarea pentru COVID-19 la orice semn de răceală, spun medicii. „Luăm în calcul testarea numai dacă sunt simptome sugestive, adică febră care nu cedează la antitermice, dureri în gât, modificări de miros și de gust, tuse și simptome digestive”, explică medicul de familie Rodica Tănăsescu.

    Dacă simptomele sunt ușoare, primul pas este să se încerce tratarea răcelii acasă. Un copil cu febră care are o stare generală bună poate fi tratat acasă, sub îndrumarea medicului de familie ori a pediatrului, spune dr. Alin Stănescu. „Dacă starea copilului se agravează sau simptomele nu cedează la tratamentul prescris, medicul de familie poate face recomandarea de testare pentru COVID-19”, spune specialistul.

    Nu ne repezim cu testarea COVID-19 la fiecare hapciu. Copiii răcesc de 6-8 ori pe an. Asta ar însemna să trimitem fiecare copil de 6-8 ori la testat. Testul este foarte neplăcut și ei cu atât mai puțin ar vrea să treacă prin asta”.

    Dr. Rodica Tănăsescu, medic de familie

    Când putem trata acasă și când mergem la cabinet

    Prima discuție telefonică cu medicul de familie sau cu pediatrul este decisivă pentru pașii următori. „Medicul poate stăpâni și de la distanță o problemă medicală dacă părintele îi oferă toate informațiile și poate decide apoi dacă este cazul să vadă copilul imediat sau consultația mai poate fi temporizată. În majoritatea cazurilor, răcelile de sezon pot fi temporizate. Urgențele absolute, care trebuie văzute pe loc, sunt rare”, spune dr. Sandra Alexiu.

    „Ar fi bine ca, pe durata răcelii, părinții să țină totuși copilul departe de persoanele în vârstă, în special, ca metodă de precauție în cazul în care are COVID-19. Mai ales în cazul copiilor de școală, pentru că, probabil, ei vor fi vectori de transmitere de acum încolo”.

    Prof. dr. Monica Luminos, medic infecționist pediatru în cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București

    Pentru un copil care nu face febră sau are febră mică și semne de viroză respiratorie (mucozități, tuse și strănut), medicul va stabili un tratament simptomatic, de urmat acasă: antitermice, antitusive, picături nazale etc.  Tratamentul trebuie să țină cont de vârsta copilului. „La copilul mic, la care nu poți administra picături în nas și siropuri expectorante, singurul lucru pe care îl avem de făcut este să-i curățăm secrețiile nazale pentru a putea respira și dormi bine”, spune dr. Sandra Alexiu. 

    O evaluare a copilului în cabinetul medicului de familie sau al pediatrului se impune atunci când febra este mai mare de 38,5 grade Celsius și durează mai mult de 3 zile sau când apar alte semne de gravitate, cum sunt respirația dificilă, moleșeala persistentă, tusea cu vărsături, tusea seacă și chinuitoare care nu lasă copilul să doarmă sau durerile de cap (la copilul mai mare), potrivit medicului Sandra Alexiu. 

    Experiența părinților este foarte importantă acum

    O consultație telefonică este de preferat unei vizite la cabinetul medical în această perioadă. Condiția este ca părinții să-i poată oferi medicului cât mai multe detalii despre starea copilului, iar pentru aceasta, ar trebui să observe cu atenție simptomele. 

    „Este important pentru noi să folosim și experiența părinților în această perioadă și nu numai. În cazul unei teleconsultații, trebuie să ai informațiile corecte, fiindcă medicul nu poate vedea copilul. Trebuie să aud cum tușește, să văd cum își mișcă aripile nasului. Am observat că părinții se adaptează extrem de ușor la acest sistem nou. Am primit de la pacienții mei filmulețe și înregistrări audio cu respirația copilului și am putut să-mi dau seama foarte ușor de la distanță cu ce problemă se confruntă. Am putut să luăm împreună o decizie utilă ca să nu ajungă în insuficiență respiratorie”, ne-a povestit dr. Sanda Alexiu. 

    Răceală sau COVID-19? Medicul copilului, cel mai bun aliat

    Este important să apelăm la medicul de familie sau la pediatrul la care mergeam și înainte de pandemie. Pediatrul Alin Stănescu ne-a explicat de ce: „Medicul copilului cunoaște cel mai bine istoricul lui medical. Pentru un copil care a mai făcut de patru ori infecții respiratorii în acest an, riscul să aibă o altă boală precum COVID-19 este mai mic. În schimb, un copil care s-a îmbolnăvit foarte rar în trecut și care a avut contact direct cu un adult confirmat cu COVID-19 este cu totul altceva”, spune dr. Alin Stănescu. 

    Medicul de familie Sandra Alexiu a avut cazuri de copii cu simptome de răceală chiar după primele zile de la deschiderea școlilor. „Erau copii pe care îi știam și care răceau în mod frecvent și înainte de pandemie. De aceea, nu a fost cazul să le recomand testarea pentru COVID-19”, spune dr. Alexiu.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook