Directorul general OMS: „Munca ne dă un scop și un venit, dar poate și să dăuneze grav sănătății mintale“. Ce poți să faci pentru binele tău la birou
„Munca are un rol important pentru sănătatea mintală, ne dă sentimentul că avem o identitate și un scop și, desigur, un venit. Dar munca poate să dăuneze grav sănătății mintale, prin bullying, hărțuire, abuz sexual, inechitate și discriminare, rasism, volum excesiv de muncă, salarii mici și o cultură organizațională toxică“, a declarat directorul general OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în deschiderea evenimentului care a marcat Ziua Mondială a Sănătății Mintale.
„Mediile de lucru sigure și sănătoase pot acționa ca un factor de protecție pentru sănătatea mintală. Condițiile nesănătoase, inclusiv stigmatizarea, discriminarea și expunerea la riscuri precum hărțuirea și alte condiții proaste de muncă, pot prezenta riscuri semnificative, afectând sănătatea mintală, calitatea generală a vieții și, în consecință, participarea sau productivitatea la locul de muncă. În condițiile în care 60% din populația globală se află în câmpul muncii, sunt necesare acțiuni urgente pentru a ne asigura că munca previne riscurile pentru sănătatea mintală și protejează și susține sănătatea mintală la locul de muncă”, se arată pe pagina dedicată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) Zilei Mondiale a Sănătății Mintale, marcată pe 10 octombrie.
Sănătatea mintală nu presupune numai absența bolii psihice, ci implică sentimente de stimă și încredere de sine, conectarea cu sine și cu ceilalți și contribuția în comunitate sau societate.
Bune practici pentru sănătatea mintală la locul de muncă
Sănătatea mintală la locul de muncă este recunoscută ca fiind o problemă în majoritatea țărilor, ca urmare a dificultăților economice. Un raport care a analizat 38 de studii relevante în acest sens a fost publicat în 2023, iar ceea ce a reieșit din această analiză este dovada clară că o sănătate mintală precară, măsurată cel mai adesea prin depresie și/sau anxietate, a fost asociată cu pierderea productivității, mai ales sub forma absenteismului.
Un mediu decent de muncă este, conform OMS, necesar pentru sănătatea mintală a fiecăruia dintre noi. Un mediu de lucru nefavorabil – care poate include discriminare și inechitate, volum excesiv de muncă și nesiguranța legată de locul de muncă – reprezintă un risc pentru sănătatea mintală. În schimb, un loc de muncă decent reprezintă un sprijin pentru sănătatea mintală prin faptul că este un mijloc de trai, conferă sentimente de încredere de sine, oferă un scop și satisfacția unei realizări, este o oportunitate pentru a dezvolta relații pozitive cu alte persoane și a te simți inclus într-o comunitate şi, nu în ultimul rând, reprezintă o platformă pentru a avea rutine structurate.
SmartLiving.ro contribuie, prin politica editorială și abordarea unor subiecte delicate din sfera sănătății mintale, la creșterea educației și la reducerea stigmatizării în ceea ce privește sănătatea mintală.
Iată, și de data aceasta, ce poți face pentru a avea grijă de bunăstarea ta psihică, inclusiv la locul de muncă:
1. Recunoaște burnoutul: atât la nivel psihic cât și în ceea ce privește starea ta fizică, poți resimți condiții care îți indică faptul că te confrunți cu sindromul epuizării, de la stres prelungit, epuizare și lipsa energiei la sentimente de vinovăție pentru starea de neputință și randamentul din ce în ce mai scăzut. Tristețea profundă și lipsa concentrării pot indica și ele că ești în burnout. La nivel fizic te poți confrunta cu probleme digestive, un sistem imunitar slăbit sau pierderea ori creșterea greutății corporale. Recunoașterea burnoutului este un prim pas esențial pentru procesul de vindecare, proces care începe de obicei cu trasarea limitelor și respingerea toxicității de la locul de muncă.
2. Prioritizează momentele de relaxare: pe lângă vacanțele mari și weekendurile libere de care trebuie să beneficiezi, alocă-ți timp de relaxare chiar și în intervalul orelor de lucru, pauzele scurte, dar regulate sunt pauze de respiro benefice pentru sănătatea mintală. Și recuperează-ți pauza de prânz: mănâncă în afara biroului, într-un loc care-ți permite să mergi câteva minute pe jos, și mănâncă în tihnă.
3. Practică respirația conștientă: tehnicile de mindfulness, cum sunt meditația sau exercițiile de respirație, reduc stresul și îmbunătățesc concentrarea pe parcursul zilei.
4. Conectează-te cu colegii: relațiile pozitive de la locul de muncă au un rol major în combaterea sentimentului de singurătate în mediile profesionale, conectarea cu ceilalți te poate ajuta să nu te simți deconectat în ceea ce privește neajunsurile colective.
Folosirea tehnologiei cu măsură și înțelepciune precum a limita momentele când ești distras(ă) de telefon și/sau rețelele sociale și o dietă echilibrată bogată în fructe, legume și hidratare regulată pot fi și ele unelte pentru sănătatea creierului și bunăstarea psihică inclusiv la locul de muncă. Nu în ultimul rând, dacă te simți copleșit la job nu ezita să discuți cu managerul tău, cu responsabilul departamentului de HR sau cu oricine altcineva din mediul profesional care ar putea să îți ofere sprijin.
Cum poți să contribui tu însuți/însăți la destigmatizarea problemelor de sănătate mintală
Contribuția la destigmatizarea problemelor de sănătate mintală sau emoțională nu cade numai în sarcina organizațiilor neguvernamentale sau a mass-media. Suntem cu toții responsabili pentru felul în care informația se propagă, așa că fiecare dintre noi poate contribui la scăderea discriminării.
În acest sens, observă-ți comportamentele și, atunci când observi că faci comentarii care pot fi percepute de către ceilalți ca purtătoare de stigmat, încearcă să le corectezi. Nu e cazul să simți vinovăție pe această temă, oricare dintre noi poate să judece greșit uneori, la fel cum fiecare dintre noi se poate îmbunătăți în legătură cu felul în care se exprimă.
Stigmatizarea cuprinde stereotipii, prejudecăți și discriminare.
În contextul diagnosticului psihiatric, stereotipurile sunt caracteristici atribuite persoanelor care suferă de boli psihice, prejudecățile sunt atitudini pe care cei considerați a fi sănătoși le au față de oamenii bolnavi psihic, atitudini care apar fără a avea pe deplin cunoștințe despre cei cu probleme, iar discriminarea se referă la un tratament diferențiat aplicat persoanelor cu un diagnostic psihiatric față de alte persoane, o diferențiere care se referă în general la restrângerea unor drepturi și oportunități de viață.
Un al doilea lucru pe care îl poți face este să fii atent la oamenii din jurul tău și să manifești empatie și compasiune – nu milă! – dacă știi că cineva suferă de pe urma unor diferite probleme de sănătate mintală. Fii curios în legătură cu problemele de sănătate mintală și informează-te din surse sigure. Încearcă să fii alături într-un mod constructiv, iar dacă evaluezi că situația e mai gravă decât poți gestiona, sprijină-ți prietenul să caute ajutor specializat.
- Citește și: Cineva apropiat are probleme, dar refuză să meargă la psiholog sau psihiatru? Ce poți să faci
Dacă tu însuți te confrunți cu astfel de probleme și încă nu ai cerut ajutor, nu ezita să apelezi la un specialist în sănătate mintală. Dacă ai făcut deja acest pas și te simși mai bine, dar simți că ai putea contribui la creșterea conștientizării și la reducerea stigmatizării legate de sănătatea mintală, poți contribui prin a ne scrie folosind formularul Spune-ți povestea, urmând să decidem împreună care e forma cea mai potrivită prin care experiența ta poate fi împărtășită mai departe și altora. Dacă nu te simți confortabil cu acest lucru, îți poți spune povestea pe rețelele sociale sau îți poți face un blog.
Fiecare experiență e unică și poate să inspire, educe și să le reamintească celorlalți cât de important este să fim sprijin, nu sursă de presiune unii pentru ceilalți.
Puțină istorie
Ziua Mondială a Sănătății Mintale a fost stabilită pentru 10 octombrie la inițiativa Federației Mondiale pentru Sănătate Mintală, o organizație globală de sănătate mintală cu membri în peste 150 de țări. Prima dată a fost marcată în 1992, obiectivul ei fiind acela de a crește nivelul de educație în legătură cu importanța sănătății mintale la nivel global, de a ajuta oamenii din întreaga lume să devină mai conștienți de bunăstarea psihică sau lipsa acestei bunăstări și de a reduce stigmatizarea în ceea ce privește problemele de sănătate mintală.
Până în 1994, această zi de 10 octombrie s-a concentrat în mare măsură pe promovarea sănătății mintale și a educației publice în general, fără o temă specifică. În 1994, pentru prima dată, ziua a avut o temă, care la acel moment a fost „Îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate mintală în întreaga lume”.
Anul acesta, tema este „Sănătatea mintală la locul de muncă”. Dacă ai această curiozitate, aici poți accesa temele din anii anteriori.