Aditivii alimentari sunt nelipsiți din majoritatea alimentelor pe care le găsim în magazine. Chiar dacă nu îi putem evita pe toți, există o categorie de aditivi extrem de periculoși pentru sănătate. Aceștia se găsesc în iaurturi cu fructe, prăjituri, băuturi răcoritoare, înghețată, gemuri.
”Aditivii alimentari sunt ingrediente adăugate (intenționat sau nu) în timpul producerii, procesării sau împachetării alimentelor, pentru a le face să reziste mai mult, pentru a le îmbogăți aroma sau pentru culoare. Unele dintre acestea sunt folosite de sute de ani, în timp ce altele se afla încă sub semnul întrebării, cu privire la siguranța lor, fiind asociate cu diverse afecțiuni, precum boli autoimune, respiratorii sau tulburări de comportament,” explică dr. Bianca Ilie, medic nutritionist (foto).
În ce alimente și de ce se folosesc aditivii alimentari
Mai jos, specialistul în nutriție detaliează cum sunt împărțiți aditivii, în funcție de originea și rolul lor.
În funcție de origine:
- naturali (aditivi din surse naturale),
- sintetici (făcuți în laboratoare) sau
- natural identici (realizați în mod artificial, dar compoziția este identică cu cea a aditivilor naturali).
Aceștia pot fi împărțiți și pe baza funcțiilor lor:
- E100 – E199 (coloranți),
- E200 – E299 (conservanți),
- E300 – E399 (antioxidanți, regulatori de aciditate),
- E400 – E499 (agent de îngroșare, stabilizatori, emulgatori),
- E500 – E599 (regulator de aciditate),
- E600 – E699 (potențiatori de aromă) și
- E900 – E999 (îndulcitori).
În rândul celor mai folosiți aditivi alimentari se numără antioxidanții, care joacă un rol esențial în prelungirea duratei de valabilitate a produselor și în îmbunătățirea gustului și aspectului alimentelor, confirm medicului nutritionist.
De asemenea, ajută la reducerea procesului cunoscut sub denumirea de rumenire enzimatică, atunci când culoarea fructelor și legumelor devine maronie după un anume timp. Ele pot fi de origine naturală, cum ar fi curcumina (E100), un extract galben din rădăcini de turmeric sau artificială, cum ar fi tartrazina (E102).
Emulgatorii, stabilizatorii, agenții de coagulare și agenții de îngroșare se adaugă pentru a oferi volum produselor, pentru a îmbunătăți structura și aspectul acestora.
Emulgatorii se adaugă în alimente pentru o mai bună omogenizare. În schimb, stablizatorii au grijă ca aceste substanțe deja omogenizate cu ajutorul emulgatorilor să nu se separe.
Un exemplu tipic este gelatina, care conține elemente din agenții de îngroșare, emulgatori și stabilizatori, toate într-un singur produs. De exemplu, pectina (E440) este agentul cel mai frecvent utilizat la gem.
Cei mai folosiți aditivi alimentari
Dintre amelioratorii de aromă, cel mai cunoscut potențiator de aromă este sarea de bucătărie. Utilizarea sa este atât de comună încât nu este clasificată ca aditiv alimentar și, prin urmare, nu intră în categoria aditivilor.
Conservantii sunt cei care ajută la păstrarea alimentelor în condiții de siguranță alimentară pentru mai mult timp. De exemplu, nitrit și nitrat (E249 la E252), sunt aditivi utilizați în șuncă, carne de vită și alte mezeluri pentru a stopa creșterea bacteriilor.
Îndulcitorii sunt utilizati cu/ sau în loc de zahăr pentru a le da alimentelor un gust dulce. Exemplele includ aspartam (E951), zaharină (E954) și sorbitol (E420).
Există sute de aditivi alimentari adăugați la alimentele pe care le consumăm zi de zi, potrivit medicului nutrișionist Bianca Ilie. Unii dintre ei sunt considerați siguri, în timp ce alții sunt interziși în anumite țări, dovadă că aceștia nu pot fi considerați întru totul siguri.
Printre aditivii aprobați sunt zahărul, sarea, oțetul (dintre cei clasici), precum și lecitina (antioxidant natural), riboflavina (E300), acidul ascorbic natural (E440), manitolul de cofetărie, tocoferolul (vitamina E, cu dovedit efect antioxidant), conform nutriționistului.
Aditivii alimentari cei mai nocivi
Medicul atrage atenția că, deși pe piață există mulți aditivi suspecți, cei mai controversati sunt urmatorii:
- E102 (tartrazina) – conferă culoarea galbenă și se găsește în acadele, băuturi răcoritoare, în prăjiturile de cofetărie, în iaurturile cu fructe, în gemuri din comerț, în gumă de mestecat, în jeleuri și înghețate din comerț. Consumul de alimente care conțin acest colorant poate duce la comportament agresiv și alte tulburări comportamentale, dificultăți de învățare și concentrare, depresie, dureri de cap, insomnie, astm și neurotoxicitate;
- E110 (Sunset Yellow, colorant alimentar) – se regăsește în diverse produse de supermarket precum înghețată, gem, dulciuri, diferite băuturi și supe instant. Consumat frecvent, poate cauza probleme de comportament, hiperactivitate, astm, rinită, greață, vărsături și diaree;
- E951 & E962 (aspartam, îndulcitor) – se găsește în guma de mestecat, în alimente îndulcite fără zahăr, băuturi răcoritoare, alimente și băuturi dietetice, produse de cofetărie îndulcite fără zahăr. Poate avea efecte nocive asupra sănătății, inclusiv astm, convulsii, pierderi de memorie, modificări de dispoziție, creștere în greutate, amețeli, dureri de cap, scleroză multiplă, dificultăți de respirație, agresivitate, depresie;
- E954 (zaharină, îndulcitor) – prezentă în diverse sosuri și topping-uri din comerț, gemuri, băuturi răcoritoare, jeleuri, îndulcitori de masă, sucuri de fructe și legume, supe instant. Poate provoca reacții alergice, toxicitate de dezvoltare, toxicitate reproductivă și insomnie.
Acțiune toxică și chiar posibil cancerigenă asupra organismului pot avea:
- glutamatul de sodiu (neurotoxic),
- acidul benzoic (E320),
- nitratul de potasiu,
- nitratul de sodiu,
- eritrozina (provoaca mutatii genetice,
- amarantul (cancerigen),
- sunset yellow (care se gaseste in mustar, gemuri si determina cancer tiroidian),
- tartrazina,
- zaharina (posibil cancer de vezică urinară).
Echilibrul mental influențează echilibrul florei intestinale
„Oricât de neobișnuit ni s-ar părea, există o puternică legătură între echilibrul nostru mental și integritatea microflorei intestinale. Creierul și tractul gastrointestinal comunică direct prin intermediul axei intestin-microbiom-creier, ceea ce va genera schimbări de dispoziție în momentul în care bacteriile „bune” din corp au de suferit.”
Dr. Bianca Ilie, medic nutriționist
Studiile arată că mâncarea procesată, din cauza emulgatorilor pe care îi are în compoziție, afectează, în timp, sănătatea bacteriilor din tractul gastrointestinal. Aceștia provoacă inflamații, care, la rândul lor, au impact asupra modului în care oamenii reacționează la stres sau fac față anxietății.
Soluție: preparați mâncăruri de la zero
„Putem minimiza aportul de aditivi din alimentația zilnică, prin citirea atentă a etichetelor. A prepara mâncăruri de la zero, cu ingrediente cât mai simple și mai naturale (cu legume proaspete, ouă de țară, carne provenită de la păsări crescute la curte etc.) este cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru a reduce aportul acestor substanțe chimice potențial dăunătoare,” ne sfătuiește medicul nutritionist.
Fructele proaspete și lactatele cât mai simple sunt și ele indicate (nu brânză topită și nu iaurt cu fructe din comerț) pentru a evita consumul aditivilor controversati.
Și aditivii alimentari siguri ne pot îmbolnăvi
De asemenea, specialistul în nutriție ne recomandă să nu consumam mezeluri, produse de fast-food și dulciuri din comerț, ci să preparam acasă sandvișuri sănătoase cu brânzeturi de calitate, crudități și carne slabă, cartofi la cuptor (nu prăjiți), dulciuri ușoare cu fructe, lapte și miere.
„Dacă un anumit aditiv este etichetat ca sigur, acest fapt nu înseamnă că nu poate avea efecte asupra sănătății. Tartrazina, de exemplu, este interzisă în Norvegia“, atenționează dr. Bianca Ilie.
