Nu amâna investigațiile de rutină în pandemie! Teste de screening recomandate

    Deși Covid-19 este o afecțiune foarte serioasă care merită toată atenția și teama noastră, nu elimină existența tuturor celorlalte boli cronice de care ar trebui în continuare să ne păzim, iar investigațiile de rutină sunt esențiale.

    Am avut peste 83.000 de cazuri de cancere înregistrate în 2018 în România. Cele mai frecvente au fost cancerul pulmonar, cel de colon, de sân, de prostată și de vezică urinară. O parte dintre acești pacienți sunt încă sub tratament. Lor li se adaugă cazurile diagnosticate în 2019 și 2020. Dacă nu facem prevenție, dacă nu mergem la controalele de rutină, riscăm mai mult decât dacă ne izolăm.

    Pandemia de Covid-19 înseamnă, pentru persoanele care suferă de o serie de boli netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, respiratorii, diabet sau cancere, o reală provocare. Aceste grupuri de persoane sunt mult mai vulnerabile în fața virusului, pe întreg globul, de aceea, în vederea prevenirii infectării trebuie luate măsuri suplimentare.

    Totuși, dincolo de aceste situații care se asociază persoanelor care deja suferă de o boală care le face vulnerabile în fața Covid-19, pandemia a speriat populația generală, aflată mai mult sau mai puțin la risc, în a continua să își facă investigațiile și controalele de rutină, anuale, precum și pe cele de screening destinate prevenției unor boli grave, de exemplu a afecțiunilor oncologice. Este esențial să mergem la doctor când avem probleme și să nu lăsăm pandemia să oprească prevenția bolilor grave.

    Peste 80.000 de pacienți cu cancer pe an

    În România, doar în anul 2018, au fost înregistrate 83461 de cazuri noi de cancer, potrivit statisticilor Globocan, iar la capitolul celor cu incidența cea mai mare au fost:

    Depistarea precoce a cancerului prin metodele de screening disponibile este vitală pentru, crescând considerabil șansele de vindecare și de supraviețuire. Controlul periodic al oricărui pacient la medicul de familie și apoi, în funcție de simptomele specifice, la medicul specialist, reprezintă primul pas în depistarea precoce a unui cancer.

    La ora actuală, există ghiduri terapeutice pentru prevenire și diagnosticare, în funcție de tipul de cancer, precum și ghiduri de screening (urmărire), pentru cancerele tratate.

    În general, investigațiile specifice trebuie inițiate la recomandarea medicului specialist.

    Investigațiile de rutină. Metode de screening în cancer

    Screening-ul reprezintă acele metode de testare ale prezenței unei boli la pacienți care nu au simptome sau istoric pentru boala respectivă. Medicii îl recomandă ca metodă de prevenție de bază, mai ales celor care au factori de risc.

    Este important ca pacienții să știe că, pentru prevenirea apariției unei afecțiuni de tip oncologic, investigațiile se centrează pe factorii de risc prezenți la pacient (controale pulmonare frecvente la pacienții mari fumători, examene ginecologice și colposcopii la pacientele cu infecție cu HPV cu tulpini oncogene (human papiloma virus) sau ecografii abdominale și screening de AFP (alfafetoproteina) la pacienții cu hepatite și ciroze hepatice virale.

    Investigațiile de rutină și screening-ul pentru cancer pulmonar

    De exemplu, dat fiind că un cancer foarte răspândit și prezent în fruntea clasamentului, în toată lumea, este cel pulmonar, pacienții care se știu fumători, care nu au renunțat la fumat în ultimii 15 ani și au vârsta între 55-80 de ani, sunt sfătuiți să meargă la medic, anual, pentru screening.

    Specialiștii clasifică fumătorii „înrăiți” în funcție de numărul de pachete fumate, mai exact dacă o personă fumează un pachet de țigări pe zi, timp de un an, se clasifică în această categorie.

    O persoană poate, de exemplu să fumeze un pachet pe zi, timp de 30 de ani, sau două pachete pe zi, timp de 15 ani, efectul fiind același, iar predispoziția pentru cancer pulmonar fiind foarte ridicată.

    Screening-ul de cancer pulmonar se realizează printr-o singură metodă, cea de a scanării LDCT – adică o scanare CT, cu o doză mai redusă de radiații. Nu este o metodă dureroasă. Totuși, această metodă se recomandă doar persoanelor mature, care au risc ridicat de cancer pulmonar, asociat fumatului, vârstei, și care nu au alte probleme de sănătate.

    Este important ca o persoană să facă un astfel de screening la recomandarea medicului. Potrivit datelor Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC), testele de screening pulmonar pot să prezinte uneori anumite riscuri.

    De exemplu, pot fi fals-pozitive (să arate prezența cancerului când nu există) sau să diagnosticheze excesiv probleme care nu sunt neapărat grave pentru un pacient. Există, de altfel, și riscul de iradiere.

    Screening-ul în cancerul de colon

    În topul primelor trei forme de cancer se află și cancerul de colon, după cum reiese din statistici. Screening-ul pentru cancerul de colon este făcut prin colonoscopie, o procedură endoscopică prin care se depistează potențialele anomalii la nivelul colonului. Acestă metodă permite totodată și prelevarea de biopsie. Colonoscopia este metoda cea mai utilă în screening, neputând fi înlocuită de o alta.

    Screening-ul cancerului mamar

    Depistarea semnelor precoce de cancer mamar este fundamentală, mai ales la pacientele care se știu la risc, au peste 50 de ani, se află la menopauză. În cancerul de sân, mai joacă un rol important și densitatea crescută a țesutului mamar, tratamentele hormonale, fumatul și stilul de viață nesănătos.

    În plus, pacientele care au factor genetic și moștenesc genele BRCA1 și BRCA2, responsabile de cancerul mamar, precum și de cel ovarian, în unele cazuri, sunt mult mai vulnerabile. Pentru depistarea riscului genetic, medicii le recomandă femeilor care au istoric de cancer la sân în familie să realizeze teste genetice specifice.

    Orice femei adultă, indiferent de vârstă, trebuie să învețe să efectueze corect palparea sânilor, ca să depisteze potențialii noduli. În perioada 20-30 de ani, se recomandă, pe lângă autoexaminare, și un examen clinic al sânilor, la fiecare trei ani.

    Femeile cu vârsta între 30-40 de ani sunt îndrumate către examenul clinic al sânilor și ecografie anuală.

    Pentru depistarea precoce a cancerului mamar, mamografia reprezintă soluția de screening de bază. Mamografia bilaterală anuală este metoda de screening care se recomandă femeilor trecute de 40 de ani.

    Prin mamografie se scanează, cu ajutorul razelor X, țesutul mamar și, pentru că mamografia depistează mult mai greu tumorile în sânul cu o densitate mare, specifică femeilor mai tinere, se utilizează, de regulă, doar în grupul de vârstă amintit.

    Urmărirea afecțiunilor oncologice la cei diagnosticați

    Pentru pacienții cu boală oncologică diagnosticată, în general, urmărirea se face de către medicul care a tratat afecțiunea, acesta fiind cel mai în măsură să recomande investigațiile potrivite.

    Pentru un cancer tratat care este în remisiune, adică fară semne sau vindecat, ghidurile de tratament recomandă controale periodice la 3-6 luni, în funcție de localizarea cancerului (plămân, sân, colon). Acestea trebuie făcute în primii doi ani de la debutul bolii, când riscurile de recădere sunt mai probabile, ulterior cu controale anuale (mamogafii în cancerul de sân, examene computer tomografice în cancerul pulmonar sau de colon).

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook