Cum se tratează corect gastrita, boala care poate duce la ulcer și cancer de stomac

Gastrita se trateză ușor în majoritatea cazurilor, dar este o boală care, neglijată, poate avea urmări grave. Mulți dintre românii care suferă de gastrită sunt infectați cu bacteria Helicobacter pylori, una dintre cauzele importante ale acestei boli. Prevalența acestei infecții este mai mare în țara noastră decât în țările vestice. Netratată, ea poate duce în timp la apariția cancerului de stomac. 

Gastrita este o inflamație a mucoasei stomacului. Există multe tipuri de gastrită, cu o multitudine de cauze, iar tratamentul acestei suferințe a stomacului este și el diferit, ne explică în continuare medicul primar gastroenterolog Georgiana Mănăilă. 

Ce simptome dă gastrita

Gastrita are o paletă diversă de simptome, însă toate sunt nespecifice, motiv pentru care se întâmplă foarte des ca toate durerile de stomac și durerile abdominale, în general, să fie puse de bolnavi pe seama acestei afecțiuni. 

Cele mai frecvente simptome de gastrită sunt:

• Arsurile epigastrice;
• Balonarea; 
• Durerea sub diverse forme, descrisă de bolnavi ca o senzație de apăsare în capul pieptului, de nod sau de disconfort abdominal;
• Greața;
• Mai rar, senzația de sațietate precoce – când senzația de  preaplin se instalează după ingestia unei cantități mici de mâncare;
• Rar, vărsăturile. Dacă vărsăturile sunt cu sânge, ele pot semnala un ulcer gastric sau patologii mai grave precum tumorile gastrice.

Indirect, gastrita poate da și alte simptome, prin consecințele pe care le are asupra alimentației. De exemplu, modificarea apetitului poate afecta aportul alimentar, ducând la o stare generală de slăbiciune. „Acest lucru apare tranzitoriu, dar când se întâmplă, e bine să nu rămânem la ideea că subiacent este o gastrită, ci să mergem la medic pentru a afla cauza acestui simptom”, atrage atenția medicul gastroenterolog.

Bolile cu care este confundată gastrita 

„Termenul de gastrită este suprautilizat de pacienți. Mi s-a întâmplat de nenumărate ori ca pacienții să vină cu diagnosticul de gastrită pus deja de ei înșiși, din auzite sau de pe internet. Întrebându-i în profunzime de unde știu că au această boală, mulți mi-au răspuns că-i doare burta uneori, că nu se simt bine după ce mănâncă anumite alimente sau că au avut o perioadă stresantă și mâncarea nu le mai priește. Pe lângă stomac, există și alte segmente ale tubului gastrointestinal care pot fi cauza acestor simptome. Sunt cazuri în care durerea epigastrică (n.r. – din capul pieptului) este cauzată de o esofagită – inflamația bazei esofagului. Alteori, durerea abdominală este cauzată de o duodenită sau de un ulcer duodenal. Gastrita poate avea manifestări similare cu ulcerul sau cu boala de reflux gastroesofagian, iar situațiile posibile nu se opresc doar aici”, detaliază dr. Georgiana Mănăilă.

Durerea abdominală, unul dintre simptomele principale ale gastritei, poate apărea și în suferințele altor organe decât cele ale stomacului, unele dintre ele severe, care pun viața în pericol:

• colecistită – inflamația vezicii biliare (colecist);
• pancreatită – inflamația pancreasului. În acest caz, durerile abdominale sunt foarte intense;
• sindromul colonului iritabil;
• infarctul miocardic acut. „El se poate manifesta și cu durere în capul pieptului, dar este mai intensă și se asociază de regulă, dar nu obligatoriu, cu alte simptome: tahicardie, senzație de sufocare ori anxietate. Orice durere în piept este investigată mai întâi cardiologic și abia apoi ne putem gândi la patologiile gastrointestinale”, atenționează dr. Mănăilă; 
• infarctul intestinal. 

Majoritatea acestor boli provoacă dureri acute, uneori insuportabile. În gastrită, bolnavii au dureri de intensitate moderată, pe care le pot tolera o perioadă mai lungă de timp. „Să nu uităm că fiecare bolnav este diferit și simte durerea diferit, un exemplu bun fiind pacienții cu diabet zaharat de multă vreme care au senzația de durere modificată. Ei pot să perceapă durerea la o intensitate mai mică și pot chiar să treacă peste episoade de infarct miocardic fără să le simtă”, potrivit specialistului gastroenterolog.

„Dacă ai o durere abdominală, dar ea este însoțită și de alte simptome, cum sunt paloarea sau febra, nu prea mai putem vorbi despre gastrită. Orice alt simptom asociat durerilor de burtă trebuie să ridice un semn de întrebare dacă nu cumva alte afecțiuni sunt cauza simptomatologiei”.

Dr. Georgiana Mănăilă, medic gastroenterolog

Helicobacter pylori, cauza foarte frecventă de gastrită în România

Helicobacter pylori este una dintre cele mai răspândite infecții la om. Această bacterie care se localizează în mucoasa gastrică este contractată cel mai frecvent în copilărie, iar simptomele pot fi resimțite oricând, din copilărie și până la vârsta adultă. 

„Sunt persoane care au toată viața bacteria în tractul digestiv și nu știu, fiindcă nu dă simptome, dar și persoane la care se manifestă și pot face gastrită și ulcer peptic. Mai ales în cazul celor asimptomatici, în timp, bacteria poate duce la apariția cancerului de stomac”, explică medicul gastroenterolog. 

În 2015, aproximativ 4,4 miliarde de oameni erau infectați cu H. pylori – mai mult 60% din populația Globului, potrivit unei analize publicate în revista de specialitate Gastroenterology. Răspândirea este variabilă de la o regiune la alta și de la o țară la alta, astfel că prevalența cea mai mare se înregistrează în Africa, iar cea mai mică, în Oceania. Elveția are cea mai scăzută rată de infectare cu H. pylori: 18,9% din populație este infectată. La polul opus se află Nigeria, cu o prevalență de 87,7%. România nu a fost inclusă în această analiză. 

În țara noastră, prevalența bacteriei Helicobacter pylori este mare, potrivit medicului gastroenterolog Georgiana Mănăilă. „„Personal, au fost zile în care, după endoscopie, infecția s-a pozitivat chiar și la 8 din 10 pacienți. În spitalele din Occident unde am lucrat, fără a face neapărat o analiză și un calcul statistic, la o privire de ansamblu, am observat subiectiv mult mai puține cazuri cu rezultate pozitive la testul rapid după endoscopie. Trebuie menționat că prevalența infecției cu H. pylori este corelată și cu statusul socio-economic”, detaliază specialistul.

Un studiu care a inclus 1.525 de pacienți ai unei clinici din Craiova cu simptome de tract digestiv superior arată că 63,67% dintre ei erau infectați cu H. pylori. Bacteria este răspândită uniform atât în populația din mediul urban, cât și în cea din rural, iar cei mai afectați de simptome au vârsta cuprinsă între 50 și 59 de ani, potrivit acestui studiu. 

Alte cauze de gastrită

Pe lângă infecția gastrointestinală cu Helicobacter pylori, gastrita se poate instala și din alte cauze. Alți factori de risc pentru această suferință gastrică pot fi:

• Consumul crescut de alcool;
• Administrarea frecventă de antiinflamatoare nesteroidiene precum ibuprofenul și aspirina, care irită mucoasa gastrică;
• Fumatul. Este unul dintre factorii de agravare a gastritei și ulcerelor, potrivit dr. Georgiana Mănăilă. 
• Infecțiile virale, bacteriene, fungice sau parazitice. Gastrita poate apărea, de exemplu, secundar infecției cu citomegalovirus (CMV);
• Stresul apărut pe fondul unor boli grave, a intervențiilor chirurgicale ori a unor traume. „Aceasta este așa-numita gastrită indusă de stres, care se declanșează la pacienții tarați, precum cei internați în terapie intensivă și intubați”, explică medicul gastroenterolog;
• Înghițirea accidentală a unor substanțe toxice;
• Boli autoimune precum boala Crohn sau anemia pernicioasă (poate duce la instalarea gastritei atrofice, în care mucoasa gastrică se „subțiază”, existând concomitent un deficit de vitamina B12 apărut din cauza malabsorbției).

Stresul și gastrita – care este legătura?

Stilul de viață stresant este citat uneori printre factorii declanșatori ai gastritei, însă legătura nu a fost demonstrată direct. „A nu se confundă cu gastrita de stres menționată anterior, în care mecanismele sunt cunoscute: lipsa alimentației concomitent cu insuficiența circulatorie care duce la hipoperfuzia mucoasei gastrice și necroză, un mecanism, practic, asemănător celui din infarct”, precizează dr. Mănăilă.

Nu știm încă dacă stresul ca mod de viață poate să ducă la apariția unei gastrite sau a unui ulcer. Mai degrabă, comportamentele care apar secundar unei vieți stresate duc la gastrită. „Mâncând la intervale neregulate de timp, stomacul își pierdere ritmicitatea în producerea sucurilor. Gastrita se poate instala și dacă nu mâncăm toată ziua și bem cafea, dacă fumăm mult pentru că suntem stresați sau dacă nu ne odihnim suficient. Lipsa de somn duce la nevoia de a mânca dulciuri, care cresc nivelul de glucoză din sânge și apoi secreția de acid în stomac. Stresul psihoemoțional poate avea, deci, un efect indirect în apariția gastritei”, potrivit medicului gastroenterolog Georgiana Mănăilă.

Profilul bolnavului cu gastrită

Gastrita poate apărea la orice vârstă, inclusiv în copilărie, fiindcă infecția cu Helicobacter pylori poate fi dobândită oricând, iar ea este una dintre cauzele principale ale inflamației gastrice. Cu toate acestea, s-a observat că gastrita afectează într-o proporție puțin mai mare bărbații, persoanele cu exces ponderal și pe cele cu un stil de viață dezechilibrat. 

„Nu toți pacienții trebuie să efectueze obligatoriu o endoscopie dacă are simptome sugestive de gastrită. Dacă aș face un profil al pacientului la care nu m-aș grăbi să pun diagnosticul de gastrită fără o evaluare endoscopică, aș spune că acesta este bărbat supraponderal sau obez, eventual fumător, cu vârsta peste 50 de ani, plus-minus consumator de alcool, cu istoric de cancere gastrice în familie sau cu istoric personal de ulcere gastroduodenale, la care debutul simptomelor este eventual acut, care poate că a suferit o scădere ponderala recentă sau la care analizele recente ne arată o anemie. La un astfel de profil, trebuie să luăm în calcul riscul existenței altor patologii gastrice, mai grave decât o simplă gastrită”, spune medicul gastroenterolog.

Cum se pune diagnosticul de gastrită 

Endoscopia digestivă superioară este investigația care pune diagnosticul de certitudine. Ea permite examinarea în timp real a tubului digestiv superior: esofag, stomac și primul segment al intestinului subțire (duodenul). Examinarea se realizează cu ajutorul unui tub flexibil prevăzut cu o cameră video care transmite imaginile pe un monitor. 

„Nu putem ști dacă pacientul are gastrită fără a efectua o endoscopie. Prin această investigație se inspectează aspectul mucoasei gastrice și se prelevează probe pentru efectuarea unei biopsii. Sunt situații în care inflamația mucoasei gastrice nu este vizibilă endoscopic, ea având un aspect normal, dar biopsia confirmă existența unor modificări”, potrivit medicului gastroenterolog.  

„Spre deosebire de alte țări, în România încă se mai practică endoscopia fără sedare completă, motiv pentru care este o investigație ocolită de mulți bolnavi. Sunt mai puține riscuri dacă se efectuează fără sedare- pentru că dispare riscul anestezic-, dar și disconfortul este mare. Există și în România clinici unde se practică endoscopia cu sedare completă.” 

Dr. Georgiana Mănăilă, medic gastroenterolog

În gastrită, radiografia cu bariu nu poate înlocui endoscopia, fiindcă de cele mai multe ori nu este concludentă. „Radiografia cu bariu este utilă în identificarea unor modificări ale esofagului (dilatații, stenoze) sau uneori în depistarea ulcerului gastroduodenal, dar mai puțin în gastrită. Ea arată modificările de formă ale tractului gastrointestinal, dar gastrita nu modifică forma stomacului – cu excepția celei hipertrofe, în care se îngroașă pliurile stomacului”, explică specialistul gastroenterolog.

Ce teste sunt indicate pentru Helicobacter pylori

O analiză obligatorie în gastrită este cea pentru depistarea infecției cu Helicobacter pylori. Avem la dispoziție 3 tipuri de investigații:

• Analiză din sânge pentru depistarea anticorpilor anti-H. pylori;
• Antigenul de H. pylori din materii fecale, cu mențiunea că se efectuează înainte de administrarea de antiacide. În caz contrar, analiza poate avea rezultat fals negativ;
• Test respirator. Este un test neinvaziv în cadrul căruia bolnavul trebuie să înghită o soluție de apă cu uree și să expire apoi aerul. Bacteria H. Pylori produce urează prin descompunerea ureei, iar prezența acestei enzime în aerul expirat confirmă prezența infecției la nivelul stomacului. 

Oricare dintre aceste 3 variante de testare este concludentă pentru persoanele care nu au efectuat niciodată analize pentru H. pylori și nu se știu infectați. În schimb, dacă persoana în cauză știe că a avut cândva bacteria și s-a tratat, testul de anticorpi este neconcludent. Chiar dacă infecția a fost tratată în trecut, odată ce bacteria a existat în organism, analiza anticorpilor va rămâne pozitivă.

Tratament pentru gastrită

Pe lângă simptomele neplăcute pe care le provoacă, gastrita poate crea complicații grave, existând riscul să evolueze în ulcer sau chiar cancer de stomac. Din fericire, nu toate gastritele provoacă leziuni ulceroase. „Ulcerul nu este o consecință obligatorie în evoluția gastritei”, potrivit medicului gastroenterolog. 

Endoscopia poate fi amânată dacă nu există simptome alarmante, care semnalează mai mult decât o gastrită. „Dacă vorbim despre un profil fără risc, care înseamnă că pacientul nu a scăzut în greutate, nu a sângerat, nu are anemie și nici istoric familial de cancer gastric, încercăm mai întâi un tratament cu inhibitori de pompă de protoni (așa-numitele antiacide), ca un test terapeutic. Uneori, acesta funcționează și nu ajungem la endoscopie. Dacă pacientul are un profil de risc, atunci trebuie să-i efectuăm o endoscopie”, potrivit medicului Georgiana Mănăilă. 

Medicamentele care se administrează în gastrită urmăresc reducerea cantității de acid gastric pentru atenuarea simptomelor și pentru a permite refacerea mucoasei gastrice. 

Cum se tratează infecția cu Helicobacter pylori

Dacă endoscopia poate fi temporizată, analiza pentru H. pylori ar trebui efectuată înainte de începerea tratamentului cu inhibitori de pompă de protoni. Un rezultat pozitiv impune administrarea de antibiotice. 

În tratamentul gastritei produsă de H. pylori se prescrie tratament antibiotic, având la dispoziție mai multe clase. „Începem, de obicei, cu amoxicilină și claritromicină. Sunt situații în care bacteria este rezistentă la aceste antibiotice și pacienții rămân pozitivi. În aceste cazuri, încercăm alte combinații de antibiotice sau efectuăm o antibiogramă dintr-o probă prelevată prin endoscopie”, detaliază medicul. 

Regim alimentar pentru gastrită

Un rol important în tratamentul gastritei îl are și alimentația, care poate ține sub control sau, din contră, poate agrava simptomele. „Unii pacienți simt că nu tolerează un anumit aliment sau preparat. În general, pacienții identifică și elimină singuri alimentele pe care nu le tolerează. Noi recomandăm regimuri de gastrită, însă acestea nu sunt neapărat cu literă de lege; pacientul selectează oricum ce simte că îi face bine și ce nu. Alimentația nu joacă neapărat un rol cheie în tratamentul gastritei. Ea este adjuvantă”, spune dr. Mănăilă. 

„Este bine să ne formăm un program regulat de mese. Altfel spus, să încercăm să mâncăm, pe cât posibil, la aceleași ore, în cantități decente. Stomacul se obișnuiește să secrete suc gastric la orele de masă și asta ajută la formarea unor obiceiuri bune. Dacă mâncăm haotic, și stomacul va răspunde tot haotic nemaiavând orarul său precis”.

Dr. Georgiana Mănăilă, medic gastroenterolog

Anumite alimente și băuturi sunt cunoscute pentru efectul agravant al simptomelor de gastrită și trebuie evitate:

• Alimentele acide, precum murăturile și citricele;
• Condimentele picante;
• Alimentele prăjite. Sunt de preferat cele preparate prin fierbere sau coacere;
• Alimentele procesate de tipul mezelurilor care conțin nitriți. Aceștia afectează mucoasa gastrică și sunt cunoscuți ca fiind cancerigeni;
• Cafeaua, mai ales însoțită de țigară;
• Ceaiul verde și negru;
• Alcoolul;
• Fumatul.

„Dintre toate acestea, alcoolul și țigările le-aș interzice în gastrită. Celelalte sunt relative, în funcție de toleranța fiecăruia”. 

Dr. Georgiana Mănăilă, medic gastroenterolog

Mai multe despre alimentele care ar trebui eliminate din dieta celor care suferă de gastrită și despre obiceiurile sănătoase care îi feresc de neplăceri aflați din acest articol Smart Living. 

Când trebuie să mergem la doctor

Sunt situații în care gastrita persistă luni la rând fără simptome semnificative, iar cauza rămâne adeseori neinvestigată și tratamentul este de multe ori incorect sau inconsecvent. Dacă este neglijată, ea poate evolua în ulcer peptic sau chiar cancer gastric. De aceea, ar trebui să fim atenți la semnalele de alarmă ale acestor boli. Ar trebui să mergem cât mai repede la medic dacă durerile de stomac se asociază cu:

• Scădere în greutate;
• Vărsături. Gastrita se manifestă foarte rar prin vomă. De obicei, vărsăturile au alte cauze;
• Vărsături cu sânge. Gastrita nu provoacă sângerări ale mucoasei stomacului;
• Slăbiciune, tegumente palide, palpitații. Acestea pot fi simptomele unei anemii subiacente care face obligatorie o endoscopie digestivă.

„Dacă avem în familie un istoric de cancer gastric, cu atât mai mult ar trebui să mergem la medic pentru investigații. Aceeași recomandare o am și pentru persoanele cu vârsta peste 50 de ani și simptome de gastrită, fiindcă riscul de cancer de stomac crește odată cu înaintarea în vârstă. Acestea sunt situațiile în care eu nu aș sta acasă, chiar dacă pare că am o banală gastrită. Poate că este, dar poate să fie mai mult de atât”, conchide medicul Georgiana Mănăilă.