Riscuri pentru inimă după pandemie. Infarctul și artimiile apărute din senin

Riscuri pentru inimă după pandemie. Infarct și aritmii apărute din senin

Riscuri pentru inimă după pandemie. Mulți pacienți care contractează noul coronavirus se confruntă și cu probleme cardiace, indiferent dacă se știau sau nu cu o boală de inimă.

Cercetările recente arată că există mai multe mecanisme prin care COVID-19 afectează inima: inflamația provoacată de infecție în tot corpul, posibilitatea ca virusul să atace direct sistemul cardiovascular, stresul generat de pandemie și sedentarismul din timpul izolării la domiciliu.

Riscuri pentru inimă după pandemie

„În contextul infecțiilor virale, inclusiv pneumonia Covid 19, orice organism cu o boală preexistentă cronică va putea fi destabilizat ajungând la decompensare. Din această categorie fac parte și pacienții cu boală cardiacă,” a explicat dr. Raluca Naidin, medic primar cardiolog, la ARES.

Dr. Raluca Naidin, medic primar cardiolog la ARES

Studiile recente au scos la iveală că unul din cinci pacienți cu COVID-19 prezintă semne de leziuni cardiace, indiferent dacă au avut sau nu simptome respiratorii. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe cercetări pentru a confirma exact modul în care coronavirusul afectează funcția inimii și care dintre pacienții cu COVID-19 sunt mai expuți riscului de a suferi de probleme cardiace.

Riscuri pentru inimă după pandemie. Infarct și aritmii apărute din senin

„S-a constatat că severitatea insuficienţei respiratorii şi riscul de complicaţii şi mortalitate este mai mare la pacienţii cu boli cardiovasculare preexistente (întâlnite la circa 40% dintre pacienţii spitalizaţi pentru pneumonie COVID-19),” a completat medicul cardiolog.

Deși o bună parte din acești pacienți aveau deja probleme cardiovasculare preexistente, precum boli de inimă sau hipertensiune arterială, alții au dezvoltat probleme cardiace, inclusiv leziuni ale vaselor de sânge, cheaguri de sânge, aritmie, accidente vasculare cerebrale și atacuri de cord, fără să fi avut vreo probleme de sănătate înainte.

„Pe de o parte, avem pacienții cu boli cardiace cunoscute: de exemplu, cei cu  boala cardiacă ischemică, la care inflamaţia sistemică indusă de infecţia virală poate destabiliza placa de aterom şi provoca apariţia infarctului miocardic acut. Pe de altă parte, avem pacienții fără a fi cunoscuți cu boală cardiacă preexistentă la care afecțiunea virală determină fie direct, fie prin complicațiile sale, dezvoltarea miocarditei (inflamație a inimii) și creșterea necesității ventilării mecanice,” atrage atenția dr. Raluca Naidin.

Cum poate totuși o infecție respiratorie să afecteze atât de mult inima?

Sistemul imunitar atacă și celulele sănătoase

Una dintre problemele-cheie asociate cu COVID-19 este nivelul de inflamație pe care îl provoacă infecția.

Acest nivel de inflamație apare din cauza unui fenomen numit „furtună de citokine”, în care sistemul imunitar reacționează exagerat la detectarea virusului. În loc să atace doar virusul, celulele sistemului imunitar afectează și celulele sănătoase, stimulând inflamația.

Un astfel de răspuns inflamator poate stresa inima care va fi nevoită să depună un efort mai mare pentru a pompa sânge în întreg organismul.

Cei care au un răspuns inflamator mai intens par a fi mai susceptibili să dezvolte probleme cardiace grave și au un risc mai mare de a muri din cauza COVID-19.

SARS-CoV-2 infectează organismul printr-un receptor numit enzimă de conversie a angiotensinei 2 sau ACE2. Receptorii ACE2 se găsesc mai ales în plămâni, de aici simptomele respiratorii, dar sunt prezenți și în inimă și în vasele de sânge.

Coronavirusul poate să intre în celulele inimii

Potrivit dr. Jack Wolfson, medic cardiolog certificat și membru al Colegiului American de Cardiologie, coronavirusul pare să intre și să infecteze celulele cardiace prin intermediul receptorilor ACE2.

„Odată ce a ajuns în interiorul celulei cardiace, deteriorarea mecanismelor celulare provocată direct de virus și indirect de răspunsul sistemului imunitar la acesta, cauzează disfuncții și moarte celulară”, a explicat dr. Wolfson, potrivit healthline.com.

Cercetătorii au observat același lucru în cazul SARS (sindromul respirator acut sever), un coronavirus care a apărut în 2002. Virusul SARS s-a atașat, de asemenea, de receptorii ACE2, iar autopsiile victimelor au scos la iveală că materialul genetic viral se găsea și în inimă la pacienți cu SARS.

Riscuri pentru inimă după pandemie: complicații severe

Un studiu realizat pe 72.000 de pacienți cu COVID-19 a relevat că aproximativ 22% dintre pacienții care au murit din cauza coronavirusului aveau comorbidități cardiovasculare.

De asemenea, studiul a descoperit că rata mortalității în rândul pacienților cu boli de inimă (10,5%) a fost mai mare decât a pacienților cu alte afecțiuni cronice (7,3% pentru diabet, 6,3% pentru bolile respiratorii cronice și 5,6% pentru cancer).

Pe lângă mecanismele explicate mai sus, se adaugă și efectele secundare ale medicamentelor utilizate pentru a trata infecția cu SARS-CoV-2.

„La altă categorie de pacienți pot apărea aritmii cardiace – unele în context de combinații  medicamentoase, la alții valori tensionale necontrolate – dacă s-a întrerupt tratamentul antihipertensiv sau, din contră,  hipotensiune – în urma deshidratării apărute pe fondul febrei,” a mai subliniat medicul cardiolog Raluca Naidin.

Medicamentele pentru COVID-19 agravează bolile de inimă

Conform unui studiu realizat la Spitalul Universitar Peking Union din Beijing, China, medicamentele anti-inflamatorii nesteroidiene (AINS), medicamentele antivirale și glucocorticoizii, administrate pacienților cu COVID-19, pot agrava problemele cardiovasculare și pot avea efecte fatale.

AINS pot duce la creșterea tensiunii arterial, un efect extreme de riscant în cazul pacienților care suferă deja de hipertensiune arterială.

În plus, glucocorticoizii, folosiți pentru a reduce inflamația, au un efect deja cunoscut de a crește nivelul glicemiei, ceea ce poate duce la complicații în cazul persoanelor cu boli coronariene. Iar medicamentele antivirale utilizate la pacienții cu COVID-19 pot duce la aritmii și la afectarea muchiului inimii.

Pe lângă toate acestea, perioada pandemiei cu COVID 19 și implicit autoizolarea la domiciliu, au venit la pachet cu o serie de probleme colaterale. Pacienții cunoscuți cardiaci care nu au mai putut ajunge la controlul cardiologic programat au dezvoltat fenomene de decompensare, fie prin administrarea de doze inadecvate de tratament, fie prin nerespectarea regimului dietetic, cu regim hipercaloric ( poate si din cauza stresului și anxietății), conform medicului cardiolog Raluca Naidin.

Kilogramele în plus nu fac casă bună cu sănătatea

Regimul hipercaloric, cu mâncat în exces pe fond de stres și anxietate plus sedentarismul, au dus la acumularea kilogramelor. Acest aspect afectează pacienții cronici – prin creșterea glicemiei și decompensarea unui eventual diabet zaharat, sau modificarea valorilor profilului lipidic.

De asemenea, pot fi afectați și oamenii  fără probleme de sănătate cunoscute, dar odată cu acumularea kilogramelor, lipsa de mișcare și stresul provocat de această perioadă se pot declanșa patologii precum dislipidemie, diabet zaharat sau chiar boală cardiacă, a mai atras atenția cardiologul ARES.

Medicul mai spune că sunt destui pacienți, care au amânat consultația medicală, și care au ajuns la medic cu complicații sau decompensări ale bolii de bază – fie angina pectorală, infarct miocardic sau decompensarea fenomenelor de insuficiență cardiacă.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare