Cum să înveți mai ușor: 9 sfaturi și trucuri pentru memorare mai ușoară

Fie că ești elev sau student și ești în perioada examenelor, fie că ești adult și ai nevoie să dobândești o nouă abilitate pentru a avansa în carieră sau pur și simplu vrei să înveți ceva nou, există o varietate de tehnici și trucuri care îți pot ușura munca. Trebuie doar să descoperi ce funcționează pentru tine. SmartLiving.ro a discutat cu un specialist în educație și cu o masterandă care a absolvit trei facultăți despre cele mai eficiente trucuri ca să memorezi informațiile de care ai nevoie într-un timp scurt. Iată mai jos cum să înveți mai ușor.

Iulia Șerban este club coordinator în cadrul unui club de tehnologie care promovează educația adaptată nevoilor curente. Potrivit specialistei, copiii învață ușor atunci când își dezvoltă în timp reziliența, gândirea critică și abilitatea de a rezolva probleme (problem solving).

„Ca să rezolvi o problemă complexă, cel mai simplu este să o spargi în segmente mai mici, mai simple, mai ușor de rezolvat. O altă metodă care ajută este să te pui în pielea persoanei care trebuie să explice ceea ce a învățat. La fel, poate fi de ajutor crearea unui mind map sau maparea mentală, pentru a organiza și lega concepte între ele. De asemenea, poți pune pe niște carduri (flash cards) o listă de întrebări sau idei principale.“

Iulia Șerban, club coordinator, Code School Clubs

• Citește și: Dislexia e cea mai comună și mai puțin cunoscută tulburare de învățare. Semnele în funcție de vârstă și soluții de tratament

Cum să înveți mai ușor: 9 tehnici

Indiferent de vârstă, există strategii eficiente pentru a îmbunătăți procesul de învățare. Iată mai jos 9 dintre acestea.

1. Învățarea activă și diferența dintre memorare și învățare

Raluca Pop, care a început a treia facultate la 36 de ani și este, în prezent, în al doilea an de masterat, subliniază importanța diferenței dintre a memora și a învăța cu adevărat: „Dacă vorbim despre cum să înveți mai ușor, aș face mai întâi diferența dintre a memora și a învăța cu adevărat. Pentru că, de învățat, cred că poți să înveți cel mai bine și făcând lucrurile pe care le citești, punând în aplicare, observând în viața reală. Dar cine are ocazia să facă asta în realitate? Cred că puțină lume”,

Învățarea activă presupune implicarea activă în procesul de învățare prin întrebări, rezolvarea de probleme și discuții despre subiectul învățat. Această metodă facilitează o înțelegere mai profundă și aplicabilă a materialului studiat.

• Citește și: „Am uitat ce căutam în această cameră…” Cum funcționează memoria și cât ne încredem în amintiri?

2. Repetarea spațială

Pentru a putea reține informații pe termen lung, repetarea spațială este o metodă eficientă. Aceasta presupune revizuirea materialului la intervale crescătoare de timp: 1 zi, 1 săptămână, 1 lună și așa mai departe.

Unele studii arată că repetarea spațială contribuie la consolidarea conexiunilor neuronale asociate cu informațiile învățate. De exemplu, atunci când înveți ceva nou, conexiunile dintre neuroni care reprezintă acea informație sunt slabe inițial. Prin revizuirea repetată la intervale crescătoare de timp, aceste conexiuni devin mai puternice și mai stabile. Acest proces este esențial pentru transferul informațiilor din memoria de scurtă durată în memoria de lungă durată.

• Citește și: 7 motive din spatele unor probleme cu memoria

3. Tehnica Pomodoro

Raluca recunoaște că gestionarea timpului a devenit o provocare odată cu înaintarea în vârstă: „Nu a fost ușor să accept că acum îmi e mai greu față de cum învățam la 18-19 ani. În perioadele cu examene solicitante am luat inclusiv lecitină – și nu cred că m-a ajutat foarte mult. Pe de altă parte, acum, la aproape 40 de ani, sunt mult mai implicată și mai motivată să învăț față de acum 20 de ani”.

Există studii care susțin eficiența lecitinei pentru memorie. O cercetare clinică mai veche a demonstrat că dieta bogată în colină se asociază cu o capacitate mai bună de memorare mai ales în cazul persoanelor cu boala Alzheimer.

În ceea ce privește gestionarea mai bună a timpului, poate fi de ajutor tehnica Pomodoro. Aceasta constă în lucrul intens timp de 25 de minute, urmat de o pauză de 5 minute. După patru astfel de sesiuni, se ia o pauză mai lungă de 15-30 de minute. Acest ciclu ajută la menținerea concentrării și previne epuizarea mentală.

Cercetările au confirmat eficiența tehnicii Pomodoro în diverse contexte de învățare și activități cognitive. De exemplu, un studiu din 2005 a arătat că tehnicile de gestionare a timpului, inclusiv tehnica Pomodoro, pot reduce procrastinarea și îmbunătăți eficiența studenților în sarcinile academice.

• Citește și: Sindromul de ADHD la adulți afectează viața de cuplu și cea socială. Cum se poate remedia

4. Învățarea multisenzorială

Raluca a adaptat tehnici multisenzoriale pentru a-și optimiza procesul de învățare: „Ca strategii de învățare, cred că n-am evoluat prea mult față de perioada Bacalaureatului. Pentru mine asta e formula cea mai eficientă: citesc de pe suport tipărit – mă concentrez mult mai greu dacă am de citit ceva în format electronic – subliniez cu markere colorate, îmi notez de mână pe foi separate, fac scheme, pun liniuțe, bumbi și tot felul de simboluri pentru ierarhizare, care mă ajută pe partea de vizual.”

Învățarea multisenzorială implică utilizarea mai multor simțuri în procesul de învățare, cum ar fi cititul cu voce tare (vizual și auditiv) sau utilizarea de materiale tactile. Aceasta activează multiple regiuni ale creierului, facilitând o mai bună reținere a informațiilor.

5. Tehnica Feynman

O altă metodă eficientă este tehnica Feynman, care constă în explicarea subiectului pe care îl înveți ca și cum l-ai preda unui copil de 5 ani. Acest lucru te ajută să identifici și să umpli golurile din memorie. Raluca menționează: „Apoi, citesc cu voce tare și notițele, și materialul pe larg, acolo unde mi-am făcut sublinieri, în mod repetat.”

Tehnica Feynman implică următorii pași:

• Învățarea subiectului: începi prin a învăța subiectul în mod detaliat. Poți să citești, să-ți iei notițe și să înțelegi cât mai bine posibil conceptele și informațiile de învățat.
• Simplificarea prin explicare: apoi, încerci să explici subiectul în cuvinte simple și clare, ca și cum i-ai preda materia respectivă unui copil mic.
• Identificarea informațiilor lipsă: pe măsură ce explici, poți observa anumite aspecte ale subiectului pe care nu le-ai înțeles în totalitate sau unde explicațiile tale nu sunt suficient de clare. Aceste puncte indică unde mai ai nevoie să înveți și să aduci clarificări suplimentare.
• Repetarea și simplificarea: continuă să repeți acest proces, simplificând explicațiile de fiecare dată. Cu cât poți explica mai clar un concept, cu atât mai bine înțelegi subiectul respectiv.

Citește și: Adult cu autism în România: „Am senzația că sunt pe un vas care se scufundă”

6. Practica intercalată

Practica intercalată presupune alternarea între diferite subiecte sau tipuri de probleme, în loc să te concentrezi pe un singur subiect pentru o perioadă lungă de timp. Acest lucru ajută la crearea unor conexiuni mai puternice între concepte diferite și îmbunătățește capacitatea de a transfera cunoștințele în situații noi.

Un studiu din 2010 a comparat efectele practicii de învățare intercalate cu concentrarea pe un singur subiect într-o sesiune lungă de studiu și au constatat că grupurile care au folosit practica intercalată au avut o memorie mai bună pe termen lung și o capacitate mai mare de a rezolva probleme noi.

Această metodă stimulează creierul să creeze conexiuni între informații diferite și să identifice modele sau reguli generale care se aplică în mai multe situații. Alternarea între subiecte sau tipuri de probleme ajută la consolidarea cunoștințelor și la dezvoltarea unei înțelegeri mai profunde și mai flexibile a materialului învățat.

• Citește și: Ce poți face ca să-ți sporești creativitatea

7. Învățarea pe bază de exemple

Învățarea pe bază de exemple implică utilizarea de exemple practice pentru a înțelege conceptele abstracte. Acest lucru poate face informațiile mai relevante și mai ușor de reținut.

De exemplu, gustul acrișor al anumitor alimente se datorează, de obicei, prezenței unui acid. Este posibil să fie dificil să reții acest concept. Totuși, atunci când te gândești la lămâie sau la oțet, devine mai ușor să înțelegi și să îți amintești că gustul acru este asociat cu prezența acizilor. Aceste exemple te pot ajuta, de asemenea, să identifici gustul altor alimente ca fiind rezultat al acizilor.

Ideal e să ai cel puțin două exemple atunci când încerci să aplici informațiile în situații noi. Un studiu din 2019  a demonstrat că studenții își pot îmbunătăți abilitățile de studiu, cu ajutorul acestei tehnici.

• Citește și: ADHD fără „H“ și CES: „Sunt mama unui copil visător, cu cerințe educaționale speciale“

8. Învățarea colaborativă

Învățarea colaborativă presupune studiul în grupuri, ceea ce poate ajuta la clarificarea conceptelor dificile și la consolidarea cunoștințelor prin discuții și schimburi de idei. Această metodă poate, de asemenea, să motiveze participanții să își mențină angajamentul față de procesul de învățare, potrivit studiilor.

9. Metoda loci (Palatul Memoriei)

Metoda loci, cunoscută și sub numele de Palatul Memoriei, implică asocierea informațiilor pe care vrei să le memorezi cu locuri familiare dintr-un spațiu bine cunoscut, cum ar fi casa ta. Această metodă ajută la crearea unor imagini puternice în plan mental, care facilitează memorarea informațiilor complexe.

Conceptul se bazează pe faptul că memoria umană are o tendință de a reține mai ușor informațiile asociate cu imagini sau locuri cunoscute. Atunci când folosești metoda loci, creezi o „rută“ imaginară prin locuri familiare (de exemplu, camera ta, bucătăria, sufrageria etc.) și asociezi fiecare loc cu informațiile pe care vrei să le memorezi. De exemplu, poți asocia un anumit aspect al istoriei cu sufrageria și alt aspect cu bucătăria, creând astfel o hartă mentală a informațiilor.

Studiile au demonstrat eficiența metodei loci în îmbunătățirea memoriei și reținerii informațiilor. De exemplu, cercetătorii au examinat utilizarea acestei tehnici în contexte educaționale și au constatat că elevii care au aplicat metoda loci au avut performanțe mai bune la teste și au reținut informațiile pentru o perioadă mai lungă de timp, în comparație cu cei care nu au utilizat această tehnică.

• Citește și: Cum recunoaștem un deficit de atenție și cum remediem problema

Bonus: Cum să înveți mai ușor în funcție de stilul personal

Raluca Pop precizează că a încercat diverse metode pentru a-și îmbunătăți memorarea, inclusiv înregistrarea materialelor citite, dar a descoperit că acest lucru nu funcționează pentru ea. „Îmi fuge mintea la altele dacă doar ascult, de-asta nici podcasturi nu prea urmăresc, iar de cărți în format audio nici nu poate fi vorba!“

Cum să înveți mai ușor. Sfaturi practice:

• Identifică-ți stilul de învățare: încearcă să identifici dacă îți e mai ușor să reții informații vizuale, auditive, kinestezice sau preferi să citești și să scrii, apoi ajustează-ți tehnicile de studiu în funcție de acest lucru.
• Experimentează cu diverse metode: testează diferite tehnici până o găsești pe cea care funcționează cel mai bine pentru tine.
• Fii flexibil: fii deschis la schimbarea metodelor de studiu dacă observi că nu mai sunt eficiente.