Bolile sistemului nervos le-au depășit cu mult pe cele ale inimii, peste tot în lume – studiu

Un nou studiu major a scos la iveală că bolile neurologice – cum ar fi accidentele vasculare cerebrale, migrenele și demența – au depășit afecțiunile cardiovasculare devenind principala cauză de îmbolnăvire la nivel mondial. Totuși, bolile de inimă rămân pe primul loc în privința deceselor provocate.

Mai mult de 3,4 miliarde de persoane, adică 43% din populația globală – s-au confruntat cu o afecțiune neurologică în anul 2021, mult mai mult decât s-a crezut anterior, arată analiza. În comparație, bolile cardiovasculare, care au fost mult timp pe primul loc ca incidență, afectează aproximativ 200 de milioane de oameni din întreaga lume.

Sute de cercetători au participat la efectuarea acestui studiu sub egida Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) din Statele Unite ale Americii, o autoritate globală consacrată în ceea ce privește statisticile de sănătate.

• Citește și: De ce face infarctul atât de multe victime în România și cum ne evaluăm riscul.

Incidența bolilor neurologice a crescut cu aproape 60%

Conform declarațiilor lui Jaimie Steinmetz, autorul principal al acestui studiu de la IHME, concluziile indică faptul că tulburările sistemului nervos reprezintă acum cea mai importantă problemă de sănătate publică.

Incidența acestor afecțiuni a crescut cu 59% în ultimele trei decenii, a spus specialistul, iar creșterea este determinată, în principal, de îmbătrânirea rapidă a populației mondiale.

Cercetătorii au efectuat o analiză detaliată privind impactul a 37 de afecțiuni neurologice distincte asupra stării de sănătate, dizabilității și mortalității premature în 204 țări și teritorii, pe parcursul perioadei cuprinse între anii 1990 și 2021. Informațiile obținute în urma acestei analize au fost utilizate pentru a estima numărul de ani de viață sănătoasă pierduți din cauza fiecărei afecțiuni, prin intermediul unui indicator denumit ani de viață ajustați la dizabilitate (DALYs).

Conform studiului, în anul 2021, s-a constatat că mai mult de 443 de milioane de ani de viață sănătoasă au fost pierduți din cauza tulburărilor sistemului nervos, la nivel global. Această cifră reprezintă o creștere cu 18% în comparație cu anul 1990. Totuși, cercetătorii au observat că, dacă ar fi făcut ajustări în funcție de factori precum vârsta populației, indicatorii numiți ani de viață ajustați la dizabilitate (DALYs) și numărul de decese asociate cu aceste afecțiuni ar fi fost, de fapt, cu aproximativ o treime mai scăzute.

Potrivit lui Steinmetz, unul dintre motivele principale pentru care afecțiunile sistemului nervos au depășit bolile cardiovasculare în ultima analiză este o modificare recentă a clasificării Organizației Mondiale a Sănătății, care a trecut accidentul vascular cerebral în categoria afecțiunilor neurologice.

Accidentul vascular cerebral, cea mai gravă boală neurologică

Accidentul vascular cerebral, care anterior era clasificat drept boală cardiovasculară, a fost de departe cea mai gravă afecțiune neurologică analizată, contabilizând 160 de milioane de ani de viață sănătoasă pierduți.

„Accidentul vascular cerebral (să îl numim mai simplu AVC) este o boală ce afectează arterele care ajung la creier și în interiorul acestuia. Această afecțiune se situează printre primele 3 cauze de mortalitate în lume și reprezintă o sursă majoră de handicap. Fie un vas de sânge este blocat – în accidentele ischemice, fie un vas de sânge se sparge – în cele hemoragice“, a explicat dr. Radu Mihăilescu, medic primar neurolog, în acest interviu.

• Citește și: Care sunt cele 13 reguli de urmat după un atac cerebral

Potrivit specialistului, privarea celulelor nervoase de oxigen și inflamația rezultată în urma acestor fenomene fac ca o parte din creier să moară, iar funcțiile deservite de celulele respective să nu mai poată fi îndeplinite. Astfel, de exemplu, dacă un AVC are loc în zona din creier care controlează mișcarea membrelor stângi, persoana afectată nu își va mai putea mișca membrele stângi.

Semnele accidentului vascular apar brusc, spune dr. Mihăilescu, cele mai frecvente fiind:

• asimetria facială – gura sau o jumătate de față mai căzută într-o parte;
• o slăbiciune musculară la nivelul unui membru sau al unei jumătăți de corp;
• afazie sau tulburare de vorbire – fie că e vorba de exprimare, fie de înțelegere sau ambele, sau doar de pronunție – nu mai poți articula corect cuvintele;
• tulburarea de echilibru sau de mers;
• vederea dublă;
• lipsa vederii la un ochi sau la ambii;
• lipsa vederii într-o parte a câmpului vizual;
• vertijul intens;
• starea confuzională;
• tulburările de coordonare.

Printre cele mai comune tulburări neurologice evidențiate de studiu s-au numărat cefaleea de tensiune și migrenele. Un alt exemplu este neuropatia diabetică, o leziune care a înregistrat cea mai rapidă creștere din cauza numărului tot mai mare de cazuri de diabet. Majoritatea acestor afecțiuni nu au nicio modalitate de vindecare.

Cu toate acestea, cercetătorii au subliniat că există metode de reducere a riscului, incluzând controlul tensiunii arteriale, gestionarea diabetului și limitarea consumului de alcool.

„Povara bolilor neurologice la nivel global crește rapid și va exercita o presiune și mai mare asupra sistemelor de sănătate în deceniile următoare“, a avertizat Valery Feigin, unul dintre coautorii studiului.

Topul celor mai severe boli ale sistemului nervos

AVC-ul a fost urmat, în topul celor mai frecvente probleme neurologice, de o formă de leziune cerebrală numită encefalopatie neonatală, de migrenă, de demență, inclusiv boala Alzheimer, de neuropatia diabetică, de meningită și de epilepsie.

Encefalopatia neonatală

Encefalopatia neonatală este o boală care afectează creierul unui nou-născut și apare în primele zile de viață. Este caracterizată prin disfuncții ale sistemului nervos central și poate varia în severitate, de la ușoară până la severă. Această tulburare poate fi cauzată de lipsa de oxigen sau de fluxul insuficient de sânge către creier în timpul nașterii sau în perioada imediat următoare. Simptomele encefalopatiei neonatale pot include dificultăți de respirație, slăbiciune musculară, convulsii, dificultăți de hrănire, probleme de alimentație și niveluri scăzute de conștiență. Tratamentul poate implica gestionarea simptomelor, administrarea de medicamente și terapii de recuperare, în funcție de severitatea afecțiunii.

Migrena

„Migrena este o afecțiune neurologică foarte frecventă, manifestată în principal prin durere de cap, care are anumite particularități. De migrenă suferă aproxiamtiv 17% din femei și 5% din bărbați, fiind principala cauză de dizabilitate la persoane cu vârste sub 50 de ani.“

Dr. Bogdan Pană, medic neurolog

Află de aici cum migrena, una dintre cele mai frecvente cauze de dizabilitate, este ignorată în România

Demența

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), demența afectează mai mult de 55 de milioane de persoane din întreaga lume, iar în fiecare an sunt identificate aproximativ 10 milioane de cazuri noi. În ciuda absenței unui tratament curativ pentru Alzheimer în prezent, se consideră că, prin controlarea factorilor de risc, boala poate fi prevenită sau amânată. Demența Alzheimer reprezintă cea mai întâlnită formă de demență, contribuind la aproximativ 70% din cazuri.

Citește în acest articol ce teste cognitive sunt necesare pentru depistarea precoce a demenței

Neuropatia diabetică

Diabetul de tip 2, una dintre cele mai frecvente boli cronice din lume provoacă adesea o complicație gravă, denumită neuropatie diabetică. Aceasta poate afecta nervii de la nivelul întregului corp și poate provoca simptome precum furnicături, amorțeli, senzații de arsură, durere sau slăbiciune musculară. Potrivit unor estimări, aproximativ jumătate dintre persoanele cu diabet dezvoltă neuropatie diabetică într-o anumită măsură. Prevalența neuropatiei diabetice crește odată cu durata bolii și cu nivelurile mai ridicate ale glicemiei.

Meningita

Meningita este o afecțiune serioasă, cu o rată crescută de mortalitate și capabilă să lase consecințe severe. În unele cazuri, anumite forme de meningită sunt fulminante și pot provoca decesul în doar câteva ore. Spre deosebire de celelalte boli neurologice, meningita e contagioasă și se propagă prin aer, ca urmare a dispersării prin picăturile provenite de la purtători sau bolnavi.

Aflăde aici care sunt semnele de alarmă care anunță meningita.

Epilepsia

Epilepsia este o afecțiune cronică a sistemului nervos, caracterizată prin activitate neuronală anormală și recurentă, care poate provoca convulsii, pierderi temporare ale stării de conștiență și alte manifestări. Aceste episoade, numite crize epileptice, pot varia în severitate și pot afecta diferite părți ale corpului sau funcțiile cognitive.

Epilepsia poate fi cauzată de o varietate de factori, inclusiv predispoziții genetice, leziuni cerebrale, anomalii congenitale, infecții sau tulburări metabolice. Cu toate acestea, în multe cazuri, cauza exactă rămâne necunoscută.

Află din povestea Geaninei, cum trăieşti când te pândeşte o criză de epilepsie.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), se estimează că în prezent există aproximativ 50 de milioane de persoane diagnosticate cu epilepsie în întreaga lume. Astfel, epilepsia rămâne una dintre cele mai răspândite afecțiuni neurologice la nivel global.

„Ceața mentală“ cauzată de Covid

Tulburarea cognitivă cauzată de Covid-19 a ocupat locul 20. Cunoscută și sub numele de „COVID brain fog“ – ceață mentală cauzată de Covid – este o afecțiune care poate apărea la persoanele care au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2. Această afecțiune este caracterizată prin simptome cognitive cum ar fi dificultăți de concentrare, confuzie, lipsă de claritate mentală, probleme de memorie și alte deficiențe cognitive. Persoanele care suferă de această afecțiune pot avea dificultăți în îndeplinirea sarcinilor zilnice, în funcție de severitatea simptomelor.

Mecanismele exacte ale afecțiunii cognitive cauzate de COVID-19 nu sunt încă pe deplin înțelese, dar se crede că ar putea fi rezultatul inflamației și stresului oxidativ provocate de infecția virală, care pot afecta funcționarea creierului. De asemenea, s-a sugerat că afecțiunea poate fi asociată și cu alte complicații ale COVID-19, precum tromboza și hipoxia (niveluri scăzute de oxigen în sânge).

Tulburarea cognitivă cauzată de COVID-19 poate varia în severitate, iar unele persoane se pot recupera, în timp ce altele pot experimenta simptome pe termen lung. Tratamentul poate include gestionarea simptomelor, terapia cognitiv-comportamentală și reabilitarea cognitivă, în funcție de nevoile individuale ale pacientului.

Decese în rândul copiilor

Numărul mare de ani sănătoși pierduți din cauza afecțiunilor neurologice a fost parțial generat de faptul că multe dintre ele pot provoca decese la copiii cu vârste sub 5 ani. Printre acestea se numără traumatismele din timpul nașterii, care pot duce la encefalopatia neonatală, asfixia sau meningita, a menționat specialistul. Aproape o cincime din anii de viață sănătoasă pierduți au fost în rândul copiilor, arată studiul.

Mortalitatea e mai crescută în rândul bolilor cardiovasculare

Conform unui studiu publicat în revista The Lancet Neurology, peste 11 milioane de decese au fost atribuite celor 37 de afecțiuni neurologice în 2021. Cu toate acestea, bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate, curmând peste 19,8 milioane de vieți în întreaga lume în 2022, potrivit IHME.