Cum ne evaluăm riscul de infarct miocardic

De ce face infarctul atât de multe victime în România? Cum ne evaluăm riscul

În toate statisticile europene, România este fruntașă la mortalitatea prin boli cardiovasculare, la o diferență mare față de alte țări. Decesele prin infarct miocardic sunt de două ori mai multe la noi, comparativ cu media europeană. Explicăm în continuare de ce ne aflăm în această situație, ce se întâmplă în organism în timpul unui infarct, de ce apare la vârste tot mai tinere și cum ne evaluăm riscul cardiovascular.

Ani la rând, statisticile Eurostat au clasat România pe primele locuri în Uniunea Europeană la incidența bolilor cardiovasculare și la numărul deceselor cauzate de ele. Cea mai recentă, realizată în baza unor date colectate în anul 2019, arată că, dintre toate țările UE, doar Bulgaria ne întrece la mortalitatea prin boli cardiovasculare. Numărul deceselor raportate la 100.000 de locuitori este de peste două ori mai mare în România față de media europeană: 830, respectiv 367,6 decese. 

Statisticile naționale conturează o imagine la fel de îngrijorătoare. În 2018, unul din 5 români se afla în evidența medicului de familie cu o boală cardiovasculară, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).

Găsește aici, în proiectul Panorama.ro, o evoluție la zi a deceselor prin boli cardiovasculare în fiecare județ din țară.

De două ori mai multe victime față de media UE

În mediul rural, situația actuală a bolilor cardiovasculare și a diabetului este cu adevărat îngrijorătoare, după cum arată datele unei campanii de testări gratuite organizate de Alianţa Pacienţilor Cronici din România (APCR). Mai mult de 75% dintre cei care au făcut analize aveau colesterolul LDL (colesterolul „rău”) crescut și foarte crescut, iar mai mult de două din trei persoane aveau glicemia de pacienți cu prediabet și diabet.

Caravana de testări gratuite numită „Sănătatea vine la tine” s-a desfășurat în perioada mai – iulie 2022 și a ajuns în mai multe sate din 7 județe ale țării. 1.229 de persoane au făcut analize pentru colesterol, glicemie, hemoglobină glicată, glicemie, au efectuat EKG și au completat un chestionar de risc cardiovascular. 113 persoane au fost depistate la EKG cu tulburări de ritm cardiac, 95 aveau afecțiuni ischemice și 9 aveau modificări ale dimensiunilor cavităților cardiace.

„În România, avem de două ori mai multe decese cauzate de infarct şi o patologie de trei ori mai crescută a bolilor cardiovasculare faţă de ce se întâmplă la nivel european”, a declarat Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, în cadrul mesei rotunde la care au fost comunicate rezultatele caravanei medicale. 

România nu are programe de prevenție și screening

Politicile de sănătate din România nu au inclus până acum un program național de prevenție care să includă acțiuni de educație sanitară pentru populație și nici programe de screening prin care să fie evaluați periodic factorii de risc cardiovascular. 

„În România, populația nu este educată în a duce un stil de viață sănătos și a se proteja astfel de bolile de inimă. Educația sanitară a populației este foarte importantă. În alte țări, ea se face încă din școli, prin învățarea unor obiceiuri alimentare sănătoase și prin explicarea importanței mișcării, de exemplu. Statisticile situează România drept țară cu factori de risc foarte crescuți pentru bolile cardiovasculare”,  a spus pentru Smart Living asist. univ. dr. Maria Pană, medic rezident cardiolog la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, din București. 

Medicul cardiolog Maria Pană este doctorand cu activități de cercetare în domeniul prevenției cardiovasculare. Foto: Arhiva personală

În septembrie 2022, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat inițierea unui program în această direcție, numit „Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare”. El este parte a „Strategiei Naționale de Sănătate 2022-2027” și va include dezvoltarea unor programe de prevenție pentru aceste boli. 

Care sunt factorii de risc pentru infarct

Depistarea și corectarea factorilor de risc cardiovasculari reprezintă primul pas în prevenirea infarctului. Probabilitatea de a suferi un infarct miocardic pe parcursul vieții este direct proporțională cu numărul acestor factori, iar ei se împart în două categorii:

Factori de risc nemodificabili:

  • Vârsta înaintată. Sănătatea vaselor de sînge se deteriorează odată cu înaintarea în vârstă;
  • Sexul masculin. Până la vârsta de 55 de ani, bărbații sunt mai predispuși la infarct decât femeile, acestea fiind protejate de hormonii feminini. După intrarea la menopauză, riscul de boli cardiovasculare al celor două sexe se egalează;
  • Factorii genetici. Dacă în familie există membri care au suferit de boli cardiovasculare, riscul de infarct este mai mare. Hipercolesterolemia familială este un alt factor genetic ce predispune la infarct, adesea la vârste tinere. 

Factori de risc modificabili:

  • Diabetul zaharat. Nivelul ridicat al glucozei în sânge deteriorează arterele și duce la boala coronariană, precursoare a infarctului;
  • Hipertensiunea arterială. Contribuie la deteriorarea arterelor și favorizează formarea plăcilor de aterom;
  • Obezitatea. Crește riscul de infarct prin asocierea cu alți factori de risc: diabetul, dislipidemia și hipertensiunea arterială;
  • Sedentarismul. Lipsa activității fizice favorizează creșterea nivelului de colesterol LDL și a riscului de diabet zaharat. În plus, persoanele sedentare au un risc de două ori mai mare de obezitate;
  • Fumatul. Substanțele nocive inhalate inflamează vasele de sânge și favorizează depunerea lipidelor în interiorul acestora;
  • Dislipidemia. Nivelul ridicat de lipide în sânge (colesterol LDL, trigliceride și alte fracțiuni lipidice), precum și nivelul scăzut de colesterol HDL (colesterol „bun”) sunt printre cei mai importanți factori de risc cardiovascular.

Citește aici despre riscurile obezității de grad 1 și aici despre complicațiile cardiovasculare date de obezitatea de gradul 2

La unii dintre acești factori de risc suntem fruntași în UE, se arată Profilul de țară al României din 2021, realizat de experți în domeniul sănătății ai Comisiei Europene pe baza unor date colectate în 2019. Rata alimentației nesănătoase și a consumului de alcool raportată în rândul românilor este mai mare comparativ cu media europeană. Cei doi factori de risc sunt mai frecvenți în rândul bărbaților. 

Consumul redus de legume și fructe, consumul ridicat de zahăr și sare și alte obiceiuri alimentare nesănătoase au contribuit la 25% din totalul deceselor înregistrate în 2019 în țara noastră, susțin autorii raportului. Prin comparație, media UE a deceselor corelate cu astfel de riscuri alimentare a fost de 17%. Alcoolul a contribuit la 7% dintre decesele înregistrate, media UE fiind de 6%.

Pe de altă parte, în 2019 ne situam sub media europeană în privința obezității la adulți (rata este chiar cea mai scăzută din UE) și la prevalența fumatului. 

Mai multe obiceiuri nesănătoase pentru inimă în pandemie

Datele oficiale europene au surprins profilul sănătății populației din România înaintea pandemiei de COVID-19. Aceasta a schimbat însă stilul de viață al românilor în ultimii ani, astfel că imaginea din prezent ar putea fi mult diferită.

Datele preliminare ale unui sondaj derulat de medicii Clinicii de Cardiologie a Spitalului Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București arată că românii au au adoptat obiceiuri nesănătoase în pandemie. Timpul îndelungat petrecut acasă a dus la creșterea în greutate și la creșterea consumului de alcool, respectiv de tutun. 

„La aproximativ un an de la începutul pandemiei, am realizat un sondaj online în rândul a circa 500 de persoane. Rezultatele preliminare au arătat o creștere cu 20-30% a consumului de țigarete, alcool și mâncare nesănătoasă. Între 15% și 20% dintre persoanele chestionate au semnalat un exces ponderal”, spune asist. univ. dr. Maria Pană. 

Studiul a urmărit evaluarea modificărilor legate de stilul de viață în timpul pandemiei. Este de așteptat ca, odată cu agravarea acestor factori de risc, să crească și incidența bolilor cardiovasculare, apreciază dr. Pană. 

De ce a scăzut vârsta de la care apare infarctul

Dacă, în trecut, infarctul miocardic era considerat un pericol pentru vârstnici, experiența ultimilor ani ne-a arătat că el poate afecta și adulții tineri. Auzim tot mai des despre persoane care fac infarct chiar și la 30 de ani, ceea ce demonstrează că vârsta nu mai este un reper pentru această afecțiune. 

Citește aici povestea lui Carol, care a trecut printr-un infarct la vârsta de 37 de ani.

„Cazurile mai numeroase de infarct miocardic raportate la persoane cu vârsta sub 50 ani se explică prin creşterea prevalenţei factorilor de risc cardiovascular menționați anterior: dislipidemie, fumat, obezitate, sedentarism, diabet zaharat”, potrivit medicului cardiolog Maria Pană.  

Dintre toți factorii de risc, dislipidemiile sunt prezente de la vârste tot mai tinere în ultimii ani. „Dacă, în trecut, le întâlneam după vârsta de 40-50 de ani, acum vedem pacienți de 30 de ani cu un nivel al colesterolului total de peste 300 mg/dL și cu un LDL colesterol foarte mare, de 150-200 mg/dL”, detaliază medicul. 

Citește aici ce regim alimentar trebuie să urmezi dacă ai colesterolul mare: alimente recomandate și când trebuie să iei medicamente.

Fumatul și excesul ponderal sunt alți factori de risc frecvent întâlniți la persoanele tinere care suferă un infarct miocardic. 

În apariţia infarctului miocardic la vârste tinere poate fi implicat şi consumul de droguri recreaţionale. 

Ce este infarctul miocardic

Specialistul cardiolog explică în continuare ce se întâmplă în organism în timpul unui infarct miocardic. Atacul de cord, cum mai este numit infarctul, apare atunci când una sau mai multe artere coronare este blocată brusc. Arterele coronare, în număr de trei, sunt vasele de sânge care hrănesc mușchiul cardiac, furnizându-i oxigen și nutrienți. 

În consecință, zona din miocard care era irigată de artera blocată nu va mai fi alimentată cu sânge. Fibrele musculare din zona afectată se distrug progresiv, proces numit necroză.  

Cum apare un infarct miocardic
Mecanismul de apariție a infarctului miocardic acut. Foto: Shutterstock

În majoritatea infarctelor, obstrucția arterelor coronare este cauzată de acumularea colesterolului LDL și a altor grăsimi. Aceste acumulări numite plăci de aterom se formează în timp, în decursul mai multor ani, și duc la îngustarea progresivă a arterelor. Acumularea grăsimilor pe pereții arterelor, fenomen denumit medical ateroscleroză, poate fi asimptomatică o lungă perioadă de timp. Există riscul ca placa de aterom să se rupă, iar atunci când se întâmplă acest lucru, se formează un cheag de sânge (tromb) care blochează circulația sângelui prin artera afectată. Ocluzia bruscă (acută) declanșează astfel un infarct miocardic acut. 

Citește aici tot ce trebuie să știi despre colesterol: tipuri, cauzele creșterii, diagnostic și tratament.

Mai rar, atacul de cord poate fi cauzat de un spasm coronarian – o contracție bruscă a peretelui arterei – care întrerupe temporar fluxul sangvin. Embolia, adică ocluzia unei artere coronare cu cheaguri de sânge formate în alte zone din corp, este o altă cauză de infarct. 

Cum recunoaștem un infarct miocardic acut

Durerea în piept este cel mai frecvent și mai cunoscut simptom al atacului de cord. Ea se simte ca o apăsare puternică sau o senzație de presiune în mijlocul pieptului. Mulți dintre cei care au trăit-o, o descriu ca pe o „gheară în piept”. Durerea din infarct este intensă și nu se localizează într-un punct fix. Ea cuprinde o zonă mai mare și iradiază în brațul stâng, până la nivelul încheieturilor sau până sub mandibulă. 

Un aspect distinctiv al durerii date de infarctul miocardic acut este că respirația nu-i influențează intensitatea. Atunci când inspirăm și expirăm, durerea din infarct nu se modifică. „Dacă se modifică odată cu respirația, ea ar putea semnala alte probleme, cum ar fi patologiile pulmonare”, atrage atenția medicul Maria Pană. 

Durerea în piept poate fi însoțită și de alte simptome:

  • transpirații reci;
  • stare generală de rău;
  • senzație de lipsă de aer și respirație greoaie;
  • palpitații;
  • greață sau vărsături.

Citește aici prin ce diferă simptomele infarctului de manifestările anginei pectorale și atacului de panică.

„Tabloul de manifestări dintr-un infarct miocardic acut poate să fie mai mult sau mai puțin sever, în funcție de localizarea obstrucției. Dacă ne imaginăm arterele coronare ca pe un copac, atunci când blocajul se produce mai aproape de rădăcină, simptomele vor fi mai intense. În schimb, dacă apare spre vârful coroanei, el va fi mai puțin marcant”, explică dr. Maria Pană. 

Persoanele cu diabet zaharat pot să sufere un atac de cord fără să experimenteze durerea în piept specifică acestuia. Lipsa durerii este consecința neuropatiei vegetative, o complicație a diabetului. Ea afectează nervii care controlează organele interne, inclusiv pe cei de la nivelul inimii. La diabetici, simptome mai frecvente sunt dificultățile de respirație, slăbiciunea, greața, vărsăturile, stările de confuzie și leșinul. 

Citește aici cum putem recunoaște un infarctdus pe picioare”.

Simptomele de infarct miocardic sunt diferite la femei

Femeile pot avea simptome atipice, mai puțin evidente de infarct miocardic. Durerea în piept nu apare la fel de frecvent la ele, iar dacă există, are o intensitate mai mică, sub forma unui disconfort ușor sau senzație de presiune. Din acest motiv, femeile au dificultăți în recunoașterea unui atac de cord. 

Prezentarea tardivă la spital reprezintă unul dintre motivele pentru care infarctul miocardic este mai letal la femei decât la bărbați, potrivit cardiologilor American Heart Association, citați de Web MD

Citește aici cum se manifestă atacul de cord la femei – ce diferențe de simptome sunt între cele două sexe.

„Atunci când știm că avem factori de risc și având în vedere că infarctul miocardic este o urgență medicală, cel mai bine este să mergem la o cameră de gardă pentru un EKG, ca să fim siguri că nu aceasta este cauza simptomelor noastre”.

Dr. Maria Pană, medic rezident cardiolog, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, București

Cum se pune diagnosticul de infarct miocardic

Infarctul miocardic acut are o rată de mortalitate de 30%. De aceea, el este considerat o urgență majoră și tratat ca atare în camerele de gardă ale spitalelor. Primul pas al diagnosticului este o anamneză (discuție cu pacientul) concisă și rapidă prin care sunt identificate manifestările clinice ale infarctului. 

Prima investigație care se efectuează atunci când există suspiciunea de infarct este electrocardiograma (EKG). „Există situații în care prima electrocardiogramă nu semnalează prezența unui infarct miocardic. De aceea, se efectuează electrocardiograme seriate, timp de minimum 3 ore. De la debutul durerii și până la apariția modificărilor specifice infarctului pe EKG pot să treacă de la câteva minute la câteva ore”, potrivit medicului cardiolog Maria Pană.

Pentru a confirma diagnosticul de infarct miocardic, se verifică prin analize de sînge prezența enzimelor cardiace. În urgență, se dozează troponinele, enzime eliberate din celulele miocardice atunci când sunt necrozate.

„Și în cazul acestora, dacă durerea de infarct a debutat de puțin timp, analiza poate avea rezultat negativ. De aceea, ea se repetă peste câteva ore pentru a observa dacă nivelul crește. Dacă, la repetarea seriată, ele ies negative și EKG-ul este normal, se infirmă diagnosticul de infarct miocardic”, detaliază specialistul. 

Cum se tratează infarctul miocardic

În infarct, fiecare minut contează. Șansele de a supraviețui unui atac de cord depind de rapiditatea cu care trombul este înlăturat și fluxul de sânge restabilit. Cu cât intervenția terapeutică este întârziată mai mult, cu atât necroza miocardului se extinde. Ea nu se produce imediat după obstrucția arterei, ci începe cu aproximativ 20 de minute mai târziu și se mărește progresiv. După 4-6 ore la la instalarea infarctului, necroza va cuprinde întreaga zonă a inimii irigată de artera afectată. 

Abordarea terapeutică a infarctului acut depinde foarte mult de severitatea leziunilor coronariene, iar investigația care o stabilește se numește coronarografie. Artera blocată este revascularizată printr-o procedură numită angioplastie coronariană. Dacă zona de miocard necrozată este redusă, se recurge la angioplastie cu balon și/sau stent. Cu balonul introdus printr-un cateter se dilată artera afectată. În unele cazuri, este nevoie și de implantarea unui stent – un dispozitiv metalic în formă de tub care menține artera dilatată și, totodată, fixează trombul în peretele vasului, pentru a împiedica migrarea lui în circulația sangvină. 

Citește aici 10 informații utile despre stenturi: de la tehnica de implantare, costuri și până la restricțiile impuse după procedură.

În urgență, până la intervenția de angioplastie, pacienții primesc și tratament medicamentos pentru a reduce evoluția infarctului: anticoagulante care subțiază sângele pentru a putea circula prin vasele îngustate, trombolitice care dizolvă cheagurile, antiagregante plachetare (aspirina) care previn formarea unor trombi noi și nitroglicerină care dilată vasele de sânge. 

Dacă infarctul a produs multe leziuni, iar echipa de cardiologi decide că nu se pretează la angioplastie, pacientul este redirecționat către chirurgie cardiovasculară, pentru intervenția de by-pass coronarian. În timpul procedurii, este recoltată o porțiune dintr-o arteră sau venă dintr-o altă parte a corpului și utilizată pentru a redirecționa circulația sângelui astfel încât să ocolească zona îngustată. 

Cum ne evaluăm riscul de infarct miocardic

Unul dintre criteriile de evaluare a riscului cardiovascular este vârsta. În general, persoanele trecute de vârsta de 60 de ani se încadrează la un risc crescut, iar cele sub 40 de ani au un risc scăzut. Însă, vârsta nu este singurul factor important în determinarea riscului de boli cardiace. Este important, în egală măsură, și dacă fumăm, dacă avem un nivel crescut al colesterolului LDL și trigliceridelor, o tensiune crescută sau un exces ponderal. 

În general, persoanele care suferă un infarct miocardic au cel puțin doi dintre acești factori de risc. „Cel mai prezent dintre ei este hipercolesterolemia, pe care o întâlnim de la vârste tot mai tinere. La vârste mai înaintate, diabetul zaharat este un factor de risc important pentru infarct”, spune cardiologul Maria Pană.

Citește aici ce ai de făcut dacă suspectezi un infarct.

Persoanele care nu se știu cu probleme cardiovasculare, dar vor să-și evalueze riscul pot solicita o consultație cardiologică pentru estimarea acestui risc. Vârsta de la care este recomandat să ne evaluăm riscul cardiovascular depinde în mare măsură istoricul familial al fiecărei persoane, precum și de obiceiurile sale. 

„Dacă avem rude  apropiate, de gradul 1, care suferă de boli cardiovasculare sau au decedat din așa-numita moarte subită, recomand evaluarea riscului de la vârsta de 30 de ani. Dacă avem alți factori de risc pentru boala cardiacă, evaluarea riscului este indicată mai devreme de 40 de ani”, potrivit specialistului.

Cum se calculează scorul de risc

În timpul consultației cardiologice, sunt identificați posibili factori de risc prin măsurarea tensiunii arteriale, verificarea statusului de fumător/nefumător și a istoricului familial de boală cardiovasculară, identificarea unor eveltuale simptome sugestive de boală cardiovasculară și evaluarea profilului lipidic, respectiv a glicemiei prin analize de sânge.

„Forurile specializate de cardiologie au emis scoruri care ne calculează riscul de deces prin cauză cardiovasculară la 10 ani. Cea mai utilizată diagramă de risc este SCORE (Systematic Coronary Risk Evaluation) ce corelează factorii de risc: vârsta, sexul, statusul de fumător/nefumător, valoarea tensiunii arteriale și nivelul de colesterol. În funcție de aceste criterii, riscul este evaluat ca fiind scăzut, mediu sau mare”, potrivit dr. Maria Pană.

Ulterior, reevaluarea se face la intervalele recomandate de cardiolog, în funcție de scorul de risc calculat pentru fiecare pacient în parte. Dacă acesta se încadrează într-un un risc scăzut, reevaluarea este indicată la 5 ani. Dacă riscul este mai mare, reevaluările sunt recomandate cu o frecvență mai mare. 

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare