„Ai tăi îți umplu capul numai cu prostii!“ Replicile care trădează abuzul de tip gaslighting și cum să reacționezi

„Ai tăi îți umplu capul numai cu prostii!“ Replicile care trădează abuzul de tip gaslighting și cum să reacționezi

Efectele negative ale gaslighting-ului pot dura timp îndelungat și le putem resimți chiar și după încheierea relației cu un abuzator. Mai mult, este de luat în seamă faptul că încheierea unei astfel de relații este dificilă, confruntându-ne cu multă vinovăție și acuzații venite din partea celui care folosește gaslighting-ul. Cât timp ne păstrăm activă rețeaua socială, ne confesăm prietenilor și le permitem să fie oglinzi pentru noi, când nu renunțăm la încrederea în noi înșine și ne cunoaștem nevoile, putem depăși o astfel de experiență. Iată care sunt elementele abuzului de tip gaslighting, pentru a-l identifica și ce resurse sunt importante pentru noi.

Ce este gaslighting-ul?

Gaslighting-ul este o formă de abuz psihologic în care agresorul manipulează realitatea victimei, făcând-o să se îndoiască de propriile percepții, amintiri și chiar de sănătatea sa mentală. Implică distorsionarea realității din dorința de a obține putere și control asupra partenerului.

Termenul provine din piesa de teatru „Gas Light” (1938) și filmul din 1944 cu același nume, unde un bărbat își manipulează soția pentru a o face să creadă că își pierde mințile. Nu are un corespondent direct în limba română, în funcție de context folosindu-se sintagmele „manipulare psihologică”, „manipulare emoțională” sau „denaturarea realității”.

Cum îl putem recunoaște?

Tacticile folosite sunt subtile și din păcate foarte eficiente în erodarea încrederii de sine a victimei. Cred că în viața de zi cu zi mulți dintre noi am fost martori la asemenea situații. Vă povestesc doar câteva dintre cele auzite de mine sau împărtășite de cunoștințele mele:

Negarea realității: Gaslighter-ul neagă evenimente sau conversații care au avut loc, făcându-te să te întrebi dacă îți amintești corect. “Ești nebună, draga mea? Cred că halucinezi… așa ceva nu s-a întâmplat niciodată … Ia du-te și ia niște pastile să te liniștești un pic…”

Minimizarea sentimentelor tale: Te face să crezi că exagerezi sau că ești prea sensibil atunci când îți exprimi sentimentele. “Ia nu mai face pe mimoza. Ia nu mai exagera… habar nu ai ce simți și ce îți dorești. Îți zic eu exact cum stă treaba cu tine…“

Distorsionarea adevărului: Manipulatorul schimbă narațiunea, prezentând faptele într-un mod care îl avantajează.

Izolarea de sprijin: Gaslighter-ul încearcă să te izoleze de prieteni și familie, astfel încât să devii dependent de el pentru validare. “Toți din jurul tău sunt niște falși, care vor să profite de tine. Ai tăi habar nu au pe ce lume trăiesc, îți umplu capul numai cu prostii. Toate prietenele tale stau și pierd vremea la cafenele și nu sunt în stare de nimic. Sunt singurul din jurul tău care are capul pe umeri, pe care te poți baza. Doar în mine poți avea încredere.”

Proiecția: Gaslighter-ul își proiectează propriile comportamente asupra ta, acuzându-te de lucruri pe care de fapt el le face. „Stiu că m-ai înșelat săptămâna trecută când ai fost în delegație. Te dai mare sfântă, când de fapt abia aștepți și profiți de fiecare ocazie si să pleci din oraș…”

Stereotipurile de gen joacă un rol important în modul în care gaslighting-ul este perceput și experimentat. Femeile pot fi considerate mai ușor manipulabile din cauza unor stereotipuri care le proiectează ca fiind mai „emoționale” sau „slabe”, în timp ce bărbații pot ezita să recunoască că sunt victime din cauza presiunii de a fi văzuți ca fiind „puternici” sau „dominanți”. În ceea ce privește responsabilitatea, atât femeile, cât și bărbații pot fi făcuți să se simtă responsabili pentru problemele create de gaslighter, însă femeile pot fi mai des învinuite pentru stările de conflict din relații, în timp ce bărbații pot fi convinși că trebuie să „rezolve” situațiile fără a cere ajutor.

Când NU este gaslighting

Este important totuși să nu etichetăm greșit orice dezacord sau neînțelegere ca fiind gaslighting. Oamenii pot avea amintiri sau interpretări diferite ale acelorași evenimente, pot exista diferențe de percepție sau erori de comunicare ce nu trebuie confundate cu gaslighting. Fenomenul autentic implică o intenție clară de a distorsiona realitatea și de a manipula.

Altfel, vorbim despre experiențe diferite, despre momente în care poate ne este greu să ne confruntăm cu anumite consecințe ale comportamentelor noastre întrucât nu tolerăm sentimentul de vinovăție, sau pur și simplu experiențele noastre subiective sunt diferite. Acestea, de regulă sunt singulare, punctuale, și nu au în spate dorința de a controla o altă persoană sau de a-i slăbi încrederea în sine.

Efectele pe termen lung

Gaslighting-ul ne poate marca în multe feluri. Scriind acest articol am povestit cu personae care au trecut prin asemenea relații și la rândul meu am scormonit în propia-mi memorie după amintiri parcă dintr-o altă viață. Rănile provocate pot fi dureroase și neînchise chiar și după mulți ani, manifestandu-se prin:

Scăderea stimei de sine: Ajungi să-ți pierzi încrederea în propria capacitate de a judeca corect situațiile, devii dependent de validare… Am ajuns să mă întreb de fiecare gest pe care îl fac, să întreb inclusiv ce haine să iau pe mine dimineața, ce să mănânc la prânz și la ce film să mă uit seara. Eu nu mai existam. Ceea ce făceam eu căpăta valoare doar dacă îl implica și pe el. Deși totul s-a terminat demult, sunt zile când încă mă simt la fel”, povestește Liana, 38 de ani, din București.

Pot apărea dificultăți în relațiile viitoare, persoanele dezvoltând o frică intensă de a intra în noi relații, temându-se de repetarea aceluiași tip de abuz. Confuzia mentală constantă poate duce la tulburări cognitive, cum ar fi probleme de concentrare și dificultăți în luarea deciziilor. Expunerea continuă la gaslighting generează tulburări emoționale serioase, anxietate și depresie. După o perioadă mai lungă, victimele pot începe un fel de auto-gaslighting, adică se auto-sabotează îndoindu-se de propriile lor gânduri și sentimente chiar și după ce abuzul a încetat.

Izolare socială: Manipularea constantă te face să te retragi din relațiile sociale, să devii izolat, ceea ce te îngroapă și mai rău … Gina, prietena mea cea mai bună, era o femeie așa de faină, am fost prietene ani de zile, aveam gașca noastră de fete cu care ieșeam în weekenduri și o dată pe an mergeam într-un citybreak. După ce l-a cunoscut pe Alex, mesajele noastre pe grup s-au rărit, nu ne mai vedeam nici măcar la o cafea, apoi încet ne-am dat seama că în rarele ocazii când ne mai scria, el cenzura mesajele, iar când vorbea cu noi la telefon, era pe speaker, pentru ca el să audă tot ce discutăm. Nu am mai văzut-o de un an. Cu toate că înțeleg perfect ceea ce se întâmplă, nu știu dacă ea poate face ceva singură, nu știu eu ce aș putea să fac. Nu știu nici dacă ea ar vrea să o ajut…?”, mărturisește Corina despre prietena ei.

Cum să răspunzi când ai parte de gaslighting

Dacă ești victima gaslighting-ului ai la îndemână câteva strategii utile pentru a răspunde eficient. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. 

Recunoaște abuzul: conștientizarea, ca în multe alte situații, este primul pas pentru a te proteja.

Documentează interacțiunile: păstrează dovezi ale conversațiilor și evenimentelor pentru a susține versiunea ta a realității.

Rămâi ferm: menține-ți poziția și evită să intri în discuții confuze cu persoana care folosește gaslighting-ul.

Caută sprijin extern: înconjoară-te de oameni de încredere care îți pot oferi sprijin emoțional și validare.

Dacă prietenul sau prietena ta este victima unui gaslighter poți să îl sprijini ascultându-l cu empatie, fără judecată, creând un spațiu confortabil în care să își exprime emoțiile și gândurile, unde să nu simtă rușine sau vinovăție. Validează-i sentimentele, experiențele și percepțiile. Fă-l să-și recâștige încrederea în sine și în propriile judecăți.

Amintește-i că percepțiile și amintirile lui sunt valide și că are dreptul să își stabilească propriile limite în relațiile lui. Oferă resurse (cărți și materiale de unde să se inspire) sau recomandă un terapeut. Chiar dacă nu întotdeauna deciziile lui sunt cele pe care le-ai alege tu, este important să îi respecți autonomia. Fii un punct de sprijin stabil, fii acolo pentru el.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare