Ce fac diferit partenerii într-un cuplu de durată: 5 caracteristici importante

Nu există o rețetă unică pentru relațiile de cuplu, dar anumite nevoi sunt comune pentru noi toți, iar pornind de la ele putem oferi câteva aspecte necesare pentru ca o relație de cuplu să fie durabilă. Iată cinci astfel de caracteristici ale relațiilor care trec proba timpului.

În cartea sa „Cele 7 principii ale unei căsnicii fericite”, psihologul american John Gottman, profesor emerit la Universitatea Washington, introduce ideea că un parteneriat a cărui fundație este securizantă poate fi asemănat cu o casă. Are pereți solizi, care rezistă intemperiilor și mai multe etaje construite de parteneri împreună, ce vor alcătui o uniune rezistentă a celor doi. Cercetările și activitatea terapeutică de peste 40 de ani, confirmă validitatea acestor principii pentru partenerii care nu doar au trecut proba timpului cu succes, ci afirmă că sunt satisfăcuți de relația lor de cuplu. 

1. Să fim mai des disponibili pentru partener/ă

Unul dintre principiile enunțate de John Gottman și semn că avem o relație de cuplu durabilă este disponibilitatea de a veni către partener, nu de a ne îndepărta sau, mai rău, de a ne întoarce împotriva lui, mai ales când traversăm perioade dificile. 

Atunci când avem nevoie de sprijin, înțelegere, afecțiune, atenție sau alinare, foarte probabil vom spune ceva partenerului sau vom lăsa să se înțeleagă nevoia noastră prin gesturi care sunt cunoscute celuilalt. Partenerul vine spre noi atunci când răspunde solicitărilor noastre, când este disponibil și ne oferă ceea ce avem nevoie.

Indisponibilitatea, evitarea sau, mai rău, crearea unui conflict și respingerea nevoii noastre este un dezastru pentru orice relație. Când ne recunoaștem și acceptăm reciproc nevoile, ținând cont de ele, creăm un spațiu de siguranță în care putem fi autentici, acceptați pentru cine suntem și liberi să ne exprimăm nevoile. 

2. Pentru o relație durabilă, să fim atenți la nevoile celuilalt

Solicitările de acest fel se referă la nevoia de conexiune și afecțiune sau la un sfat, sprijin din partea celuilalt, sugestii pentru rezolvarea unei probleme. Uneori poate fi un zâmbet din partea celuilalt sau o anumită grimasă cu subînțeles, sau o cerere explicită. De regulă, femeile vin mai des cu astfel de solicitări, însă într-o relație sănătoasă, ambii parteneri se simt confortabil să le facă. Uneori, astfel de semnale sunt ratate, atunci când nu vedem mesajul din spatele lor. Iată câteva astfel de exemple:

Dacă iubita spune „Ar trebui să plimb câinele, dar mă simt atât de obosită…” nu este un moment bun pentru a răspunde cu „Tu ai vrut câine”, „E responsabilitatea ta/rândul tău să îl scoți” sau „Te cred”… ci să înțelegem că ar prefera să primească ajutorul nostru. În întrebări precum „Cum ți s-a părut ce am gătit azi?” nevoia este de a primi apreciere pentru munca depusă. Un alt exemplu este „Am avut o zi grea și stresantă” care poate fi înțeles drept „Ajută-mă să mă relaxez”. Dacă nu știm să citim/ înțelegem aceste mesaje „ascunse”, vom rata multe momente de conectare. Iar dacă solicitarea rămâne neclară, putem oricând să întrebăm „Ce ai avea nevoie de la mine?”, „Ce pot să fac pentru tine?” sau un simplu „Sunt aici, spune-mi ce ar ajuta”.

Studiile derulate de Institutul John Gottman arată că acele cupluri căsătorite care au rezistat pe o perioadă de minimum 6 ani (timpul în care a fost monitorizat acest comportament în cuplu) au avut această disponibilitate unul față de celălalt în proporție de 86% din timp. Cei care au divorțat au raportat o disponibilitate de 33%.

3. Gestionarea conflictelor

Conflictele nu pot fi evitate și se spune că în cuplurile în care nu există conflict, cel puțin unul dintre parteneri nu își comunică nevoile. Mi se pare inspirată afirmația poetei americane Mary Karr „O familie disfuncțională este orice familie care are mai mult de un membru”. Așadar, întrucât conflictele vor apărea, este important modul în care le vom aborda împreună. În acest sens, avem nevoie să învățăm să luăm în considerare opiniile și nevoile celuilalt și să nu încercăm să facem totul „așa cum vrem noi”.

Unele probleme sunt rezolvabile, întrucât adesea sunt situaționale, punctuale și vor dispărea odată ce am discutat despre ele. Altele însă sunt permanente. Sunt cele care țin de diferențele fundamentale dintre personalitățile voastre, dintre stilurile voastre de viață, credințele sau valorile pe care le aveți. Ceea ce pentru un cuplu poate fi o problemă rezolvabilă, pentru altul este recurentă, motiv pentru care aceste categorii nu sunt general valabile pentru orice relație.

Există și conflictele care revin permanent și par că s-au cronicizat, acelea care adesea au în spate alte intenții sau motive. În acest caz putem vorbi despre criticarea constantă a greșelilor unui partener asupra căruia încercăm frecvent să ne impunem punctul de vedere. În spate, intenția poate fi aceea de a deține controlul în cuplu.

În conflicte, sunt de evitat „cei patru călăreți ai Apocalipsei“, respectiv: critica, sfidarea, interiorizarea și defensivitatea, iar în locul lor să aducem compasiunea și asertivitatea.

4. Să păstrăm o perspectivă pozitivă asupra celuilalt

Atunci când avem conflicte, când partenerul ne dezamăgește, că nu corespunde așteptărilor noastre, putem observa dacă apar gânduri negative la adresa lui sau a relației noastre. Acestea, adesea, au rolul de a ne apăra, de a ne proteja, deși sunt critice și distructive pentru cuplul nostru. Cel mai probabil vin dintr-o traumă, din experiența personală în care nu am putut avea încredere în ceilalți.

Drept urmare, gândurile negative sunt primele pe care avem nevoie să le observăm, apoi să le raportăm la realitate, la relația noastră cu celălalt și nu la emoția pe care o simțim în prezent legată de un comportament punctual al partenerului sau al partenerei.

Cuplurile de durată sunt cele care păstrează o perspectivă pozitivă asupra partenerului și nu se grăbesc cu scenarii negative sau cu critică la adresa lui. Convingerea că suntem în aceeași echipă ne scutește de multe neplăceri pe care le creează mintea noastră. Iar dacă „mintea noastră creează lumea în care trăim” (Buddha), cum ar arăta relația noastră de cuplu dacă păstrăm această perspectivă pozitivă?

5. Încrederea și angajamentul

Cum spuneam, o relație sănătoasă poate fi asemănată cu structura unei case, în care pereții de rezistență sunt reprezentați de încredere și angajament. Într-o relație sănătoasă, cei doi parteneri iau împreună decizia de a avea încredere unul în celălalt și de a-și lua un angajament față de relația lor. Iubirea înseamnă să dăm și libertate, să avem parte de conectare, să sprijinim cealaltă persoană în procesul creșterii sale și al dezvoltării personale. 

Una dintre cele mai dureroase experiențe ale unui cuplu este infidelitatea, dar aceasta nu înseamnă neapărat despărțirea lor, nu este întotdeauna iremediabilă, însă afectează pereții de rezistență ai cuplului. Așa cum afirmă psihoterapeutul Esther Perel, acea relație se va încheia, iar dacă există angajament, cei doi parteneri pot construi o nouă relație, o nouă casă, în care să acorde mai multă atenție structurii de rezistență.

Despre infidelitate, mai poți citi și:

Infidelitate accidentală sau abuz emoțional în cuplu? Cum arată profilul abuzatorului la masculin și la feminin

Cât de periculoasă este infidelitatea emoțională pentru un cuplu?

Cum putem reduce tentația de a fi infideli?

De ce suntem infideli dacă suntem într-o relație fericită?

Putem depăși o infidelitate sau este finalul cuplului?

„A fost doar sex, de ce te superi?” Motive actuale de infidelitate