Când este plictiseala un semn al nevoii de schimbare și cum ne este utilă

Într-o lume mai plină ca niciodată de surse de stimulare, plictiseala este extrem de nedorită și de evitat. Și totuși, este un lucru obișnuit – majoritatea oamenilor se plictisesc. Plictiseala este comună pentru toate vârstele, iar o oarecare plictiseală este inevitabilă. Mai mult, poate avea chiar rezultate pozitive. Așadar, cum evităm plictiseala sau cum o putem transforma în avantajul nostru?

Ce este plictiseala?

În limbaj comun, plictiseala este o stare afectivă neplăcută, tranzitorie, pe care o experimentăm atunci când nu avem nimic de făcut, când suntem deconectați de mediul înconjurător, simțim o lipsă omniprezentă de interes și dificultăți de concentrare asupra activității curente, nu reușim să găsim un sens sau să stabilim un scop în activitățile noastre.

De ce ne plictisim?

Plictiseala este asemănătoare oboselii mentale. Este cauzată de predictibilitatea și repetitivitatea unei sarcini. Multă rutină și puțină stimulare poate determina o lipsă a voinței și a interesului pentru detaliile sarcinilor, precum și sentimentul de inutilitate.

Citește și articolul: „Cum arată rutina zilnică sănătoasă și cum să nu lăsăm plictiseala să intervină”

Atunci când abilitățile unei persoane se potrivesc cu nivelul de provocare prezentat de mediu, iar sarcina include obiective clare și feedback imediat, se produce o stare de concentrare totală (flow) asupra acelei sarcini. Sarcinile prea ușoare sunt plictisitoare, așa cum cele prea dificile conduc la anxietate.

Plictiseala semnalează deficite de atenție. Ea ne avertizează că nu putem să ne angajăm cu succes atenția în activități semnificative. Persoanele cu probleme cronice de atenție, au o tendință mai mare spre plictiseală.

Persoanele care sunt deconectate de sine sunt mai predispuse plictisului. Ele nu știu ce nevoi au, ce vor să facă sau ce simt, lipsindu-le capacitatea de a stabili obiective adecvate pentru angajarea într-o activitate.

Persoanele extroverte, cu o nevoie puternică de noutate, consideră că lumea se mișcă prea încet. Acestea pot resimți plictiseala mai des și mai intens. Căutarea noutății și asumarea riscurilor este modul în care acestea se autoreglează emoțional.

Unele persoane simt plictiseală când se simt blocate sau constrânse astfel încât, voința lor nu poate fi exercitată. De exemplu, adolescența este o perioadă de vârf pentru plictiseală, deoarece copiilor și adolescenților nu li se acordă prea mult control asupra lucrurilor.

Efectele plictiselii

Studiile științifice au corelat ratele ridicate de plictiseală cu stresul, consumul de droguri și alcool, comportamente de risc, comportamente de autovătămare, absență școlară sau abandon școlar. De asemenea, ratele mari de plictiseală la locul de muncă sunt corelate cu sindromul Boreout.

Boreout este un sindrom de epuizare cauzat de subîncărcarea psihică la locul de muncă, din cauza unui volum de muncă neadecvat cantitativ sau calitativ. Un motiv pentru această epuizare ar putea fi faptul că fișa postului nu se potrivește cu munca efectivă. Demotivarea profundă și continuă este experimentată sub formă de plictiseală cronică și epuizare.

Această epuizare este trăită la toate nivelurile. La nivel cognitiv, atenția scade și analiza stimulilor devine superficială. La nivel emoțional, se manifestă ca demotivare și nepăsare.

Se reflectă și în aspectul fizic și postural sub formă de lipsă de energie sau postură neglijentă și apatică. La nivel comportamental, datorită dezinteresului și neatenției, oamenii vor fi tentați să facă tot felul de lucruri cu o mai mică semnificație decât să se concentreze pe ce au de făcut.

Beneficiile plictiselii

Când ne simțim plictisiți, de multe ori încercăm să găsim ceva care să ne stimuleze mintea și să umple acel gol. Asociem plictiseala cu acest sentiment de neliniște de care dorim să scăpăm.

Dacă ne-am gândi că acest sentiment ar putea fi un catalizator al acțiunii care promovează creativitatea, am fructifica plictisul. Ca motivator pentru schimbare, plictiseala poate conduce către idei noi, reflecție și creativitate.

Poate alimenta căutarea noutății, inclusiv stabilirea unui nou obiectiv sau lansarea într-o nouă aventură. În lumea actuală, încărcată de informații, îndepărtarea de stimulările externe poate ajuta la reducerea stresului.

Ce să faci când te plictisești

Reglează-ți cerințele cognitive ocupându-te doar de sarcini pe care le poți gestiona. Prea multă stimulare poate fi copleșitoare.

Încearcă să vezi care sunt factorii de stres și care sunt resursele de care dispui pentru de a-ți asuma sarcini noi. Asigură-te că ai suficiente resurse pentru a-ți gestiona responsabilitățile. Nu te supraîncărca.

Stabilește obiective cu sens. Un jurnal este o modalitate bună de a înțelege care sunt obiectivele tale semnificative. Acest lucru te va ajuta să te concentrezi asupra activităților care au sens pentru tine, te va stimula cognitiv și te va menține implicat.

Caută activități de schimbare. Acesta este cel mai simplu mod de a rezolva plictiseala pentru că îți stimulează atenția și te ajută să te concentrezi pe activități noi.

Recomandăm și articolul: „În fiecare dimineață decizi să faci câte o schimbare și în fiecare seară o amâni?”

Găsește-ți un nou hobby sau alătură-te unui grup de voluntariat. Acestea vor satisface nevoia de sens, vor reduce stresul și vor preveni tristețea sau depresia. Ambele contribuie și la îmbunătățirea stimei de sine.

Ia în considerare schimbarea carierei atunci când, în mod frecvent, munca pe care o depui este asociată cu plictiseala. Uneori, reconversia profesională ne sperie inutil, întrucât deși înseamnă o ieșire din zona de confort, aduce cu sine posibilitatea descoperirii unor abilități, învățarea de lucruri noi și o șansă în plus de a ne crește satisfacția în muncă. Desigur, un prim pas poate fi și schimbarea locului de muncă.

Petrece mai mult timp cu prietenii. Cât timp acorzi relațiilor cu cei din jurul tău? Plictiseala vine și din lipsa cadrului social stimulant, relaxant, din lipsa conectării cu cei din jurul nostru.

Încearcă să găsești ceva de făcut care să nu fie stimulant mental: mergi la o plimbare pe un drum familiar, fă câteva exerciții fizice sau rămâi cu ochii închiși și lasă mintea să rătăcească.

Cum previi plictiseala la muncă

Dacă te simți plictisit și epuizat la locul de muncă, iată câteva lucruri pe care le poți face:

Ia o pauză. Sănătatea ta fizică și psihică este pe primul loc. Dacă simțiți că ai nevoie, ia-ți timp pentru tine. O pauză de câteva zile sau săptămâni te va ajuta să reduci nivelul de stres și anxietate.

Citește și articolul: „„Nu îmi place să stau degeaba!” – Cum interpretăm greșit nevoia de relaxare”

Comunică cu echipa ta. Una dintre cele mai eficiente soluții este să vorbești cu cei din jur despre sentimentele și despre obiectivele tale profesionale. În felul acesta previi plictiseala ta sau a celorlalți membri din echipă.

Solicită o revizuire a fișei postului sau caută oportunități de dezvoltare în cadrul companiei. Orice nouă provocare te va scoate din zona de plictiseală cauzată de demotivare.

Oferă-ți ajutorul colegilor pentru proiecte noi. A fi proactiv îi va ajuta pe alții să-ți încredințeze noi sarcini și previne plictiseala.

Dacă nu vezi perspectivele tale în companie, poate fi un moment bun pentru a lua în considerare o schimbare reală în carieră.

Plictiseala te poate face să te simți trist, obosit, fără speranță, neinteresat, iritabil sau să experimentezi și alte emoții dificile. Poate fi greu să-ți schimbi circumstanțele atunci când plictiseala a redus concentrarea și motivația. Dacă plictiseala îți afectează calitatea vieții, poate fi timpul să cauți sprijin. Ia în considerare începerea unui proces de psihoterapie care să te ajute să depășești plictiseala și să-ți găsești scopul și pasiunea în viață.