În fiecare dimineață decizi să faci câte o schimbare și în fiecare seară o amâni?
Anul trecut, Ileana și-a făcut o listă întreagă de obiective. Să strângă bani pentru excursia din Paris la care visează de ani de zile, să renunțe la fumat pentru a putea să strângă suma necesară mai ușor, să țină dietă, să se înscrie la cursuri de înot și de aerobic, să înceapă meditațiile la portugheză și să își schimbe garderoba. Anul acesta, se uită dezamăgită de ea însăși la lista din care nu a reușit să atingă nimic. Începuse anul în forță, încercând să lucreze la obiectivele ei, dar, pe parcurs, energia și motivația ei s-au pierdut.
Ți-ai propus să faci multe schimbări, dar nu te poți ține de ele? Ai hotărât să te lași de fumat, dar nu ai reușit? Planurile tale stagnează pentru că tu nu te poți „aduna”? Te gândești că probabil nu ai suficient de multă ambiție sau putere pentru a duce la bun sfârșit ce ți-ai propus?
Nu îți face griji, mulți oameni se confruntă cu aceleași dileme. Se estimează că în orice moment doar 20% dintre oamenii aflați într-o situație care prezintă un potențial de risc vor face efectiv o schimbare. Pe scurt, dacă te afli într-o situație periculoasă, îți este dificil să te schimbi. Dacă ești într-o situație confortabilă este și mai greu!
Nu este nicidecum vina ta, ci a felului în care funcționează creierul. Când gândim, acționăm și ne comportăm într-un anumit fel, pe o perioadă mare de timp, gândurile, acțiunile și comportamentele noastre se întipăresc și în memoria noastră. Mai mult, neuroștiințele ne arată cum se formează un obicei: dacă neuronii se activează la începutul și sfârșitul unui anumit comportament, atunci putem vorbi despre crearea unui nou obicei. În timp, se creează anumite tipare în creier, aspect care explică de ce este dificil să punem capăt unui obicei nociv pe care îl avem de ceva vreme.
Schimbarea nu este, așa cum te-ai putea aștepta, momentul când „renunți la țigări” sau „slăbești acele kilograme în plus”, ci este un proces cu mai multe etape. Primul și cel mai important lucru pe care îl ai de făcut este să vezi în ce etapă te afli.
Etapele schimbării
Unul dintre cele mai cunoscute modele ale schimbării a fost elaborat de psihologii James Prochaska și Carlo DiClemente. Lucrând în cadrul unui proces psihoterapeutic cu persoane care erau dependente de țigări, au observat cum acestea au parcurs niște pași destul de bine definiți până când au reușit să renunțe la dependența lor. Ulterior, au descris caracteristicile fiecărui pas în parte și au observat că aceștia se aplicau nu numai dependenței de nicotină, ci schimbărilor de orice natură. Etapele sunt deseori reprezentate sub forma unui cerc care sugerează faptul că persoanele pot parcurge etapele de mai multe ori sau se pot reîntoarce într-o etapă anterioară. De asemenea, s-a evidențiat că, până la schimbarea definitivă, recăderile sunt normale, ceea ce ar trebui să te încurajeze ca odată ce te-ai apucat, să nu te oprești chiar dacă mai ai perioade de îndoială.
Modelul descrie cele cinci stadii prin care trece o persoană până să facă, efectiv, o schimbare. Acestea sunt: precontemplarea, contemplarea, pregătirea, acțiunea propriu-zisă și menținerea. Să ne uităm la ele pe rând.
Precontemplarea: În acest stadiu, ești încă „nepregătit”, conștientizezi că ai o problemă, dar nu iei în considerare schimbarea sau nu crezi că ai nevoie să faci ceva cu adevărat. Sau poate că ai încercat deja de câteva ori, dar, nereușind, ai renunțat la idee. Acest stadiu poate dura aproximativ șase luni. Dacă te regăsești în această descriere, ar fi util să te documentezi în privința riscurilor și beneficiilor de a face schimbarea la care te gândești. În stadiul precontemplării, este posibil să te simți demoralizat sau să devii defensiv dacă cineva îți vorbește despre acest subiect.
Contemplarea: În acest stadiu te „pregătești”, adică oscilezi între a face sau nu schimbarea. Cântărești argumentele pro și contra și ești preocupat de disconfortul pe care l-ai putea simți. Înțelegi beneficiile de care te vei bucura dacă faci schimbarea, dar ești reticent și nu treci încă la acțiune. Este posibil să te gândești să te apuci de un sport sau un hobby, dar amâni să te apuci. Ți-ar fi folositor să apelezi la sistemul tău de sprijin, fie că este vorba despre prieteni, familie sau psihoterapeut. Poți, de asemenea, să identifici obstacolele și să le reevaluezi, fiind atent la gândurile prin care îți sabotezi șansele și confruntând discursul mental care te face să îți repeți că va fi un demers dificil, de netrecut poate.
Decizia: În acest stadiu, ești pregătit de schimbare! Este posibil să te apuci să faci, din când în când, câteva exerciții să vezi cum va fi, dar gesturile nu sunt momentan suficient de consistente. În acest punct, cel mai important lucru este să ai un plan de acțiune care să te ajute să te miști în direcția scopului tău.
Acțiunea: Ce-a de-a patra etapă este punctul în care ai început schimbarea în ultimele luni și muncești din greu pentru a o păstra în viața ta. Asumarea scopului tău te va ajuta să îți menții motivația. Este important, în acest sens, să fii conștient de progresele pe care le faci și să eviți tentațiile care ți-ar putea sabota progresul. Deși totul merge bine, este posibil să ai momente de recădere în mirajul vechilor obiceiuri. Este important să nu fii dezamăgit și să continui.Aceasta este provocarea multora dintre noi și punctul în care simțim că am dat greș, însă trebuie să înțelegi că și aceste momente fac parte tot din procesul schimbării.
Menținerea: În această etapă, ți-ai atins deja obiectivul de câteva luni. Este momentul în care împărtășești experiența și altora și este bine să vorbești cu persoane care au reușit, la rândul lor, să facă schimbări similare. Este foarte important să fii atent la tine însăți și la acele situații care ar putea să te facă să cazi pradă fostului obicei nedorit. Sentimentul eficienței (știi că ai putut în trecutul apropiat) te va ajuta și el să depășești provocările. De exemplu, faptul că de câteva luni ai reușit să ajungi la sală și ai avut un randament bun și rezultate pe măsură sunt aspecte care te vor ajuta să depășești momentele când simți că nu mai ai energie sau că vrei să sari peste un antrenament.
Modelul de mai sus se aplică în cazul oricărei schimbări pe care îți dorești să o faci. Acum că știi că orice persoană poate, de fapt, să schimbe ceea ce își dorește și că momentele tale de cumpănă au o explicație științifică, gândește-te, într-un mod optimist și îndrăzneț, la ce îți dorești să schimbi.
Și nu uita: punctul de pornire este etapa în care te afli.