„Burnoutul este verișorul mai mic al depresiei.“ Ce putem face, zi de zi, ca să ne echilibrăm emoțional?

La nivel global, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 264 de milioane de oameni suferă de depresie și 284 de milioane de oameni de anxietate; și vorbim despre un studiu făcut în 2017. În 2022 lucrurile nu stau mai bine – pandemia Covid-19, apoi războiul din Ucraina au generat stări de anxietate, stres profund și chiar depresie.

De altfel, OMS susține că depresia va deveni a doua cauză de deces, la nivel global, în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani. La nivel național, în România, 1 din 10 persoane suferă de depresie.

„Peste 50% dintre românii care suferă de depresie nu știu că au această afecțiune, iar dintre cei care știu mai puțin de o treime se și tratează. Oamenii fie sunt reticenți să apeleze la serviciile unui psiholog ori psihiatru, fie nu își permit costurile unor ședințe de terapie”, ne spune psihologul Yolanda Crețescu, fondatoarea depreHUB, primul hub antidepresie din România, proiect susținut prin Asociația Happy Minds.

DepreHUB este un proiect național prin care românii se pot testa gratuit să vadă dacă suferă de depresie sau anxietate. Chiar dacă statisticile de mai sus sunt îngrijorătoare, asta nu înseamnă că nu există soluții și oameni care să-i ajute pe cei care se confruntă cu aceste boli.

Am stat de vorbă cu Yolanda despre anxietate, burnout și depresie, dar și despre micile soluții pe care le putem face zi de zi pentru a fi mai sănătoși psihic.

Care sunt principalele lucruri pe care ar trebui să le știe oamenii despre depresie?

Sunt doua lucruri foarte importante pe care oricine ar trebui să le știe:

• Depresia este o boală, nu un moft!

O depresie majoră este o urgență psihiatrică și trebuie tratată ca atare. La fel cum mergem la cardiolog, stomatolog, cu aceeașideschidere ar trebui să apelăm și la psihoterapeut sau psihiatru.

• Depresia se vindecă!

Nu suntem condamnați la depresie pe viață. Cu ajutor terapeutic, specializat, depresia poate fi depășită, iar bolnavul își poate relua cursul normal al vieții.

Dar despre anxietate?

• Teama ne învață să fim prudenți, anxietatea ne învață să fim evitanți.

În timp ce frica este o emoție umană normală și de ajutor în momentul în care ne confruntăm cu un pericol, anxietatea nu este justificată de prezența unei situații periculoase.

• Anxietatea are frici, depresia are îngrijorări.

Dacă frica este cea care ne împiedică să facem lucruri, dacă ajungem să credem că nu suntem suficient de buni, dacă ni se îngustează alegerile în viață așa cum altă dată nu se întâmpla, înseamnă că avem anxietate.

Care sunt primele semne la care trebuie să fim atenți când vorbim despre depresie?

Când vorbim despre depresie vorbim despre tristețe, dar despre o tristețe ieșită din ritmul normal. Această tristețe devine pentru noi ca o mantie grea pe care trebuie să o purtăm zilnic, în orice loc și în orice moment al vieții noastre.

Și pentru că este mult prea chinuitor să ducem această greutate pe umeri, treptat începem să evităm să ne mai vedem cu prietenii, să mai facem lucruri care altă dată ne plăceau, începem să evităm chiar și igiena personală.

Atunci când nu mai trăim bucuria și liniștea vieții, când nu ne mai bucurăm de ceea ce avem, când resimțim o stare de oboseală permanentă, când identificăm doar tristețe în viața noastră, când ne doare capul, ne dor mușchii, când ne lipsesc energía și pofta de viață, atunci înseamnă că mantia depresiei ne-a acoperit și a început să vorbească ea pentru noi.

Dar despre burnout?

Burnoutul este verișorul mai mic al depresiei. Dacă exagerăm foarte mult în zona muncii, putem face un burnout, iar între burnout și depresie poate fi doar un pas. Primele semne care ar trebui să ne alerteze în această privință ar fi oboseala permanentă, lipsa motivației la muncă și nu numai, concentrare și productivitate scăzute, practic o epuizare resimțită la toate nivele: fizic, emotional și mental.

Ce putem face, zi de zi, pentru a ne echilibra emoțional?

Așa cum adesea îmi place să spun, viața ar trebui să fie un trifoi cu patru foi. Fiecărei frunzulițe din acest trifoi ar trebui să-i corespundă câte una dintre ariile vieții noastre: sine, job, social, familie sau relație de cuplu. Pentru a fi în echilibru emoțional este nevoie ca noi să alocăm în mod egal suficient timp fiecărei părticele din acest trifoi.

Când majoritatea timpului, energiei și atenției noastre ajunge să fie focalizată pe o singură zonă (exp: jobul) trifoiul nostru nu va mai fi complet. Iar ori de cate ori vom apăsa mai tare pedala pe una dintre aceste zone, vom crea factori favorizanți dezvoltării de tulburări emoționale, precum depresie, anxietate. În funcție de rigurozitatea cu care fiecare menținem acest echilibru, vom fi mai mult sau mai puțin expuși confruntării cu un episod depresiv.

Poți să ne spui câteva idei pentru a ține depresia la distanță?

• Să facem din viața noastră un trifoi cu patru foi (metafora echilibrului emoțional);
• Să ne luăm o minivacanță o dată la trei luni, iar o data la șase luni, o vacanță mai mare pentru a ne putea păstra echilibrul de energie, resurse și concetrare;
• Să adoptăm un stil de viață sănătos, cu o alimentație echilibrată și cu mișcare;
• Să gândim în alternative. Să gândim că orice experiență nouă este un câștig chiar dacă la capăt se previzionează, poate, un eșec;
• Să credem că viața trebuie trăită și cu plăcere, nu numai cu trebuință. Să facem și din ceeea ce trebuie o plăcere.

Ce înseamnă depreHUB

Povestea acestui proiect s-a conturat ca răspuns la o nevoie pe care Yolanda o resimțea tot mai acut: „Dacă înainte cu câțiva ani întâlneam în cabinet un caz de depresie la două săptămâni, astăzi îl întâlnesc la câteva ore. Mi-am dat seama, astfel, că doar intervenția nu mai este suficientă pentru că ajungem să ascundem depresia până când este prea târziu, pentru că spitalele de specialitate sunt suprasaturate, pentru că nu mai avem nici un personal auxiliar. Și toate acestea, în condițiile în care depresia majoră este o urgență psihiatrică.”

Mai mult, spațiul înseamnă o confluență de specialiști psihoterapeuți, psihiatri și medici care să asigure prevenția, evaluarea, diagnosticul și intervenția pentru persoanele care se confrunta cu depresie și anxietate, precum și pentru aparținătorii lor.

Există un TelVerde Antidepresie – 0374.456.420 – unde sunt încurajați să sune toți cei care se află în situații de crize emoționale sau în care au nevoie să fie ascultați și tratați de specialiști în domeniu.

„Misiunea noastră este să îmbunătățim calitatea vieții persoanelor cu depresie printr-o abordare 360 de grade și oferirea de suport specializat și multidisciplinar, în concordanță cu ritmul și unicitatea fiecărui individ.
Am pregătit peste 50 de absolvenți sau studenți ai facultăților de psihologie pentru a deveni voluntari TelVerde Antidepresie. Am încheiat parteneriate cu instituțiile media din țară pentru a ne susține în diseminarea informației. Am strâns documentație, studii științifice, statistici, cazuistică și le-am adunat pe toate într-un fel de mini bibliotecă virtuală, cu informații pe înțelesul tuturor. Am gândit un program social de ajutorare pentru persoanele defavorizate financiar în lupta cu depresia, dar și un program de prevenție pentru domeniul corporate”, spune Yolanda Crețescu.

Screening-ul gratuit online

Platforma îți pune la dispoziție acest instrument de screening pe care-l poți folosi ca pe un termometru de scanare a emoțiilor și comportamentelor.

„Screening-ul gratuit este o evaluare a stării noastre emoționale care ne semnalează dacă simptomele pe care le avem se încadrează într-un diagnostic de depresie și/sau anxietate și nivelul manifestării acestora. Realizarea unui astfel de chestionar durează între 3 și 5 minute și asigură confidențialitatea 100% a beneficiarului. În urma evaluării, beneficiarul obține un raport psihologic cu recomandări legate de tratament și accesul la module de psihoeducație”, explică Yolanda. Te poți folosi de screening ori de câte ori simți că treci printr-o perioadă mai dificilă.

Românii și deschiderea lor față de proiect

Yolanda ne povestește că din experiența primelor luni de depreHUB și TelVerde Antidepresie există mai multe categorii de persoane:

• cei care încă nu vor să recunoască că suferă de depresie, dar își identifică nevoia, își fac o evaluare, descoperă ca o au, dar nu vor sa o arate;
• cei al căror statut social nu le oferă posibilitatea financiară de a accesa serviciile unui terapeut;
• cei care în urma apelurilor ne solicită redirecționarea către specialiști terapeuți sau psihiatri.

Cine sunt oamenii care apelează la depreHUB și ce probleme au

„TelVerde Antidepresie ne-a pus în legătură cu persoane din toate colțurile țării, dar și din diaspora. Ne-au sunat adolescenți, vârstnici, părinți, persoane cu burnout, cu depresie și chiar cu gânduri suicidare. În apelurile pe care eu le-am preluat, au fost oameni care au avut curajul să vorbească despre suferința lor, care îmi spuneau că nu vor să vorbească cu un psiholog, la capătul celălalt aflându-se un psiholog. Au fost oameni care s-au deschis pentru că erau protejați de un număr de telefon sau oameni care și-au dorit să aibă acces la specialiști pentru că zona geografică în care erau sau situația financiară nu le permitea. În general, cei care ne sună sunt oameni supărați, rămași singuri, oameni care trec prin momente grele, care nu au cui să se destăinuie și sună la noi pentru îndrumare sau pur și simplu pentru a fi ascultați”, spune Yolanda.

Rezultatele depreHUB

În primele 5 minute de la lansare, au fost 21 de apeluri urmate de o avalanșă de strigăte de ajutor. De atunci și până în prezent, peste 4.000 de persoane au intrat în comunitatea depreHUB și și-au făcut evaluările gratuite pentru depresie sau anxietate. Prin intermediul TelVerde, voluntarii au preluat peste 9.000 de apeluri și au făcut suport și redirecționare cu apelanții timp de peste 22.000 de minute.

„Mai mult decât atât, putem spune că depreHUB-ul construiește o hartă în lume, căci am reușit să ajungem cu mesajul nostru și la românii din diaspora, având astăzi contact cu persoane din Danemarca, Noua Zeeilandă, Singapore, Qatar, Suedia, Franța, Elveția, UK, Italia.”, concluzionează Yolanda.