Astmul alergic este cea mai frecventă formă de astm și este declanșat de anumite substanțe alergene, ca, de exemplu, polenul sau praful. Simptomele sunt aceleași ca la astmul non-alergic și pot fi ușoare, ca tusea sau emiterea unor sunete ca un fluierat la expirat, sau severe, ducând la dificultăți de respirație care pun viața în pericol. Persoanele care fac astm alergic au, de obicei, și alte alergii, cum ar fi cele alimentare sau la medicamente.
Astmul este o boală cronică, adică de lungă durată, a plămânilor și căilor respiratorii. Se poate manifesta diferit de-a lungul timpului. Uneori se manifestă ca accese de tuse pe durate scurte, dar poate avea și manifestări severe, atunci când atacurile sunt atât de dure încât nu mai poți respira și, în acest caz, îți pun în pericol viața. De fapt, crizele de astm pot dura de la câteva minute și până la câteva zile. Ele pot deveni periculoase, dacă respirația este sever îngreunată.
Astmul afectează aproximativ cinci persoane din 100, conform Societății Române de Pneumologie. La copii, această cifră este mai mare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că între 100 și 150 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de astm și că acest număr este în creștere.
Aproximativ 235 de milioane de oameni din întreaga lume au astm. 90% dintre copiii cu astm au astm alergic, iar 50% dintre adulții cu astm au astm alergic, conform ghr.nlm.nih.gov.
Nu se știe cu certitudine de ce unele persoane fac astm și altele nu, însă – cel mai probabil – este vorba despre o combinație între factorii de mediu și cei genetici.
Există mai multe tipuri de astm: pe de o parte există astmul alergic, pe de altă parte există astm bronșic, bronhoconstricția indusă de efort și astm ocupațional – acestea fiind tipuri de astm non-alergic.
Astmul alergic este cea mai comună formă de astm, potrivit Academiei Americane de Alergie, Astm și Imunologie (AAAI).
Ce este astmul alergic
Astmul alergic este provocat de inhalarea unor substanțe alergene, adică substanțe prezente în mod obișnuit în mediul înconjurător, dar percepute ca un pericol pentru persoanele care au predispoziție la alergii.
Organismul reacționează la alergeni (cum ar fi praful, blana animalelor, polenul sau mucegaiul), pe care îi consideră periculoși, și eliberează o substanță numită imunoglobulina E (cea pe care în buletinele de analize o citești ca IgE). Prea multă IgE poate duce la inflamarea căilor respiratorii din plămâni, ceea ce va face ca aerului să-i fie mai greu să intre și să iasă din plămâni.
Criza de astm poate fi mai ușor de suportat, când respirația este îngreunată, dar nu prezintă riscuri, sau, dimpotrivă, poate fi severă.
Simptomele astmului alergic
Astmul alergic și cel non-alergic (adică cel cauzat de alți factori decât alergiile, cum ar fi infecțiile virale, iritanții din aer, stres, medicamente sau aditivi alimentari sau chiar anumite condiții de mediu) au, în general, aceleași simptome, potrivit Colegiului American de Alergie, Astm și Imunologie (ACAAI).
Ele diferă de la o persoană la alta. Poți avea atacuri de astm din când în când, fără să fie frecvente, poți avea anumite simptome doar în unele momente – de exemplu când faci mișcare – sau poți să ai simptome constant.
Astmul alergic te poate face să experimentezi:
- Dificultăți de respirație și senzația de sufocare;
- Senzația că te strange pieptul sau durere în piept;
- Respirație șuierătoare, în special la expirat (aceasta se manifestă ca un sunet ascuțit, ca un fluierat, care apare atunci când aerul circulă prin căile respiratorii îngustate);
- Tuse sau hârâit atunci când expiri (în special noaptea, când faci mișcare sau când râzi);
- Tulburări de somn cauzate de dificultățile de respirație, tuse sau respirație șuierătoare.
În unele cazuri, când afecțiunea este mai severă, simptomele devin și ele mai frecvente și mai deranjante. La unele persoane, creșterea dificultății de a respira duce la nevoia de a folosi un inhalator. Există mai multe tipuri de dispozitive inhalatorii pentru astm.
Principale cauze pentru astmul alergic
Alergenii care pe unele persoane le fac să strănute sau să le curgă lacrimile sunt și cei care, în cazul altor persoane, pot provoca atacuri de astm.
Cei mai comuni alergeni sunt:
Acarienii
Acarienii sunt organisme mici, uneori microscopice, pe care nu le poți vedea cu ochiul liber și care pot ajunge pe pielea ta, pentru a se hrăni. Unele părți ale corpului lor, dar și fecalele, sunt considerate substanțe alergene. Acarienii se pot ascunde prin perne, covoare, mobilier vechi, cuverturi sau așternuturi, materiale textile sau jucării de pluș.
Gândacii de bucătărie
Gândacii de bucătărie trăiesc în toate mediile, de la cele mai calde la cele mai reci zone de pe planetă. Fecalele, saliva și anumite părți ale corpului acestor insecte provoacă reacții alergice.
Mucegaiul
Mucegaiul poate fi un declanșator al astmului alergic. El poate crește pe orice suprafață unde există umezeală, nu numai în interioare. Afară, mucegaiul poate să apară pe sol, frunze, lemn sau resturi de plante. În casă, el poate să se depună prin beciuri, cămări, în baie sau în jurul robinetelor, oriunde există umezeală. Sporii de mucegai sunt ușor de inhalat.
Animalele de companie
Urina de animale, fecalele, saliva sau părul sunt, toate, cu potential alergen. Nu îți imagina că, dacă nu ai un animal de companie sau nu ai fost recent în vreo casă în care să existe câini și pisici nu ai fost expus unor astfel de alergeni, pentru că ei sunt detectați, uneori, în locuri în care nu trăiesc animale.
Polenul
Polenul e un alergen comun, pentru că se află peste tot pe unde există copaci, iarbă și alte plante imediat ce începe primăvara. Dar nu e exclus să mai rămână prin casă sau prin aerisiri pe toată durata anului.
Dacă ai astm – fie că e alergic sau non-alergic – simptomele se agravează, de obicei, după ce faci mișcare în aer rece, după ce inspiri fum, praf sau spori de mucegai. Uneori și un miros mai puternic poate declanșa o criză de astm.
Ce trebuie să faci dacă suspectezi că ai astm alergic
Dacă experimentezi unele dintre simpomele astmului, trebuie să mergi la medicul de familie. Acesta, după un examen medical corelat cu istoricul medical, poate decide să te trimită la pneumolog. Medicul pneumolog va verifica funcționalitatea plămânilor, cu un test pulmonar care măsoară cât aer expiri și cât inspiri. Ulterior, astmul alergic poate fi diagnosticat de către medicul alergolog. De obicei, diagnosticul se pune pe baza unor teste de sânge sau cutanate, în care pielea este expusă substanțelor alergene.
Odată ce vei identifica alergenii care provoacă crizele de astm, vei putea limita expunerea la acești alergeni. Medicul îți poate prescrie un tratament care să țină sub control simptomele. Netratat, astmul poate duce la atacuri repetate. În schimb, dacă este tratat adecvat, pot exista perioade lungi fără simptome sau atacuri de astm.
De asemenea, e important să îți faci controale și analize periodic, pentru că simptomele de astm și alergie pot să se schimbe în timp.
După cum spune Academia Americană pentru Astm Alergic și Imunologie, astmul nu poate fi vindecat, dar simptomele sale pot fi controlate. Dacă astmul alergic este diagnosticat corect și există un plan de tratament, vei putea să ții afecțiunea sub control și calitatea vieții ți se va îmbunătăți.