În cadrul conferinței „Let’s Talk About Menopause“, organizată de Rețeaua de Sănătate Regina Maria alături de Ileana Badiu, cofondatoare a Asociației „Sunt la Menopauză“ şi inițiatoarea proiectului Superage, medici din cadrul Centrelor de Menopauză din Iași și Timișoara au atras atenția că aceste manifestări sunt frecvente și au legătură atât cu schimbările hormonale specifice acestei etape, cât și cu somnul, nivelul de stres și stilul de viață, motiv pentru care înțelegerea contextului este esențială pentru o gestionare corectă.
Simptomele emoționale ale menopauzei sunt adesea trecute cu vederea sau nu sunt asociate direct cu această etapă a vieții. Anxietatea, iritabilitatea, tristețea sau lipsa de motivație sunt frecvent puse pe seama stresului cotidian, a oboselii sau a responsabilităților personale, fără a fi legate de schimbările hormonale prin care trec femeile.
Una din trei femei are simptome depresive sau anxioase la menopauză
Totuși, studiile recente arată că tranziția la menopauză este o perioadă de vulnerabilitate pentru sănătatea emoțională, iar aceste simptome sunt adesea subevaluate sau atribuite altor factori. O meta-analiză publicată în Journal of Affective Disorders (2024) arată că aproximativ una din trei femei experimentează simptome depresive sau anxioase în această etapă, cu un risc mai ridicat în perimenopauză.
Importanța acestor rezultate este subliniată și de dr. Letiția Laura Lupea (FOTO), medic specialist psihiatrie în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria Timișoara. Aceasta explică faptul că analiza, care a inclus 102 studii și peste un milion de femei, evidențiază frecvența crescută a simptomelor precum depresia, anxietatea și insomnia în această perioadă.
„Practic, una din trei femei prezintă astfel de manifestări, ceea ce arată cât de importantă este sănătatea mintală în perimenopauză și menopauză. Este o perioadă de instabilitate emoțională și vulnerabilitate psihologică, motiv pentru care aceste simptome trebuie observate și luate în serios, deoarece, de cele mai multe ori, se pot agrava“, a explicat medicul.
Capcana în care cad multe femei: „Este ceva normal…”
Un alt aspect important care contribuie la subestimarea impactului acestor simptome este tendința de minimizare, atât la nivel personal, cât și social sau chiar medical. Multe femei ajung să considere anxietatea, iritabilitatea sau episoadele de tristețe ca fiind reacții „normale“ la stres, oboseală sau responsabilități cotidiene, fără a le asocia cu tranziția hormonală din perimenopauză.
Această tendință de minimizare a simptomelor emoționale este susținută și de literatura de specialitate. Un review publicat în jurnalul medical Menopause arată că manifestările precum anxietatea, iritabilitatea sau simptomele depresive din perimenopauză sunt frecvent confundate cu efectele stresului cotidian sau ale îmbătrânirii, ceea ce contribuie la subrecunoașterea și subdiagnosticarea acestora.
Această normalizare a simptomelor poate duce la prelungirea perioadei de disconfort emoțional și la amânarea momentului în care femeile caută ajutor. Atunci când anxietatea, iritabilitatea sau tristețea sunt privite ca fiind normale sau trecătoare, ele ajung adesea să fie tolerate în tăcere, uneori timp de luni sau chiar ani. În timp, acest lucru poate agrava starea de epuizare și poate afecta semnificativ calitatea vieții.
Nu trebuie să treci prin asta singură — și nu e slăbiciune să ceri ajutor!
De aceea, este important ca femeile să știe că aceste schimbări emoționale pot face parte din menopauză și că nu trebuie ignorate sau minimizate, ci înțelese și discutate deschis, pentru a putea primi sprijinul potrivit la momentul potrivit.
„Menopauza nu este o boală, însă este important să învățăm să ne raportăm la această perioadă într-un mod care să ne ajute să gestionăm mai bine emoțiile și să trecem mai ușor prin aceste schimbări“, a explicat și dr. Monica Teletin (FOTO), psiholog clinician și psihoterapeut integrativ în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria Iași.
În acest context, specialiștii atrag atenția că una dintre barierele importante rămâne încă stigmatul asociat îngrijirii sănătății mintale.
„Încă există multă reticență când vine vorba de un psihiatru sau de un psiholog. Mulți oameni cred că mergi la astfel de specialiști doar dacă ai probleme foarte grave. În realitate, mi-aș dori să se înțeleagă mai bine că, în perioada menopauzei, sprijinul psihologic sau, uneori, evaluarea psihiatrică pot fi foarte utile și fac parte dintr-o abordare completă, care ajută femeile să își gestioneze mai bine starea emoțională”, a explicat psihiatrul.
Simptomele emoționale ale menopauzei: un tablou complex și diferit de la o femeie la alta
Simptomele emoționale și cognitive asociate menopauzei sunt mai diverse decât se discută în mod obișnuit, iar experiența fiecărei femei poate varia. În unele cazuri sunt ușoare și intermitente, în altele pot deveni persistente și pot influența semnificativ starea de bine. De multe ori, acestea nu apar separat, ci se suprapun – modificările de dispoziție, anxietatea și dificultățile de concentrare putând coexista și influența reciproc. Această suprapunere face ca tabloul simptomelor să fie mai complex și, uneori, mai greu de asociat cu tranziția hormonală specifică acestei etape.
„Din cele peste 70 de simptome descrise în literatura de specialitate, o parte semnificativă se regăsește în sfera psihiatriei, fiind de natură psiho-emoțională. Acestea includ manifestări afective precum anxietatea, tristețea, iritabilitatea, dispoziția depresivă, tensiunea interioară, atacurile de panică, instabilitatea emoțională sau anhedonia, adică pierderea capacității de a simți plăcere și de a mai avea interes pentru activitățile care înainte aduceau bucurie”, a explicat psihiatrul Laura Letiția Lupea.
„Nu mă mai recunosc, nu mai știu cine sunt“
O parte dintre aceste manifestări nu vizează doar starea emoțională propriu-zisă, ci și modul în care femeia se raportează la sine. „Există și simptome legate de imaginea de sine, în care apar stări de tipul: «nu mă mai recunosc, nu mai știu cine sunt, sunt confuză, îmi pierd încrederea în mine și stima de sine»“, a mai explicat specialistul.
Aceste observații sunt susținute și de literatura de specialitate. O meta-analiză publicată în Journal of Steroid Biochemistry and Molecular Biology arată că modificările de dispoziție, cum ar fi iritabilitatea, tristețea sau schimbările bruște de stare, și dificultățile cognitive, precum problemele de concentrare, memoria mai slabă sau senzația de „ceață mentală“, tind să apară frecvent împreună în perioada perimenopauzei și menopauzei, fără a fi manifestări complet separate.
Cele mai frecvente simptome psiho-emoționale în menopauză
Modificări ale dispoziției afective
- iritabilitate crescută
- sensibilitate și labilitate emoțională accentuată
- schimbări bruște de dispoziție
- episoade de tristețe sau melancolie
Simptome asociate anxietății
- neliniște sau tensiune interioară
- îngrijorare excesivă
- senzație de „agitație“ permanentă
- în unele cazuri, episoade de panică
Simptome cognitive
- dificultăți de concentrare
- probleme de memorie pe termen scurt
- senzația de „ceață mentală“ (brain fog)
De ce simți altfel — ce face estrogenul în creier și ce se pierde când scade
De ce încep unele femei să resimtă mai intens o gamă atât de variată de emoții în perioada menopauzei? Răspunsul ține, în primul rând, de schimbările hormonale care apar în această etapă. Scăderea nivelului de estrogen influențează modul în care creierul procesează și reglează emoțiile, dar și felul în care organismul răspunde la stres. În același timp, estrogenul are legături directe cu substanțe din creier implicate în starea de bine și echilibrul emoțional, precum serotonina și dopamina. La rândul ei, melatonina, care are ca precursor serotonia, cu rol în menținerea somnului, este scăzută. În plus, se produce o involuție a glandei epifizare care are rol în eliberarea de melatonină, ceea ce explică reducerea duratei totale de somn la persoanele cu vârstă mai înaintată.
„Din punct de vedere neurobiologic, prin scăderea estrogenului, apare un dezechilibru al neurotransmițătorilor“, a explicat psihiatrul Laura Letiția Lupea.
Menopauza și somnul: un cerc vicios care amplifică simptomele emoționale
Legătura dintre somn și reglarea emoțională devine mult mai fragilă în perioada menopauzei, când aceste mecanisme sunt influențate simultan de schimbările hormonale. Somnul nu funcționează izolat de starea psihică, ci este strâns conectat cu modul în care creierul procesează emoțiile și răspunde la stres.
„Somnul profund este esențial pentru a ne simți bine a doua zi și pentru a putea face față provocărilor cotidiene. Atunci când acest tip de somn este afectat, odihna devine superficială și neodihnitoare”, a explicat psihiatrul Laura Letiția Lupea.
În mod normal, somnul este structurat în cicluri de aproximativ 90–110 minute, care se repetă de 4–6 ori pe noapte. Fiecare ciclu include o fază de adormire, o fază de somn ușor, o fază de somn profund, esențială pentru refacerea organismului, și o fază de somn REM, în care apar majoritatea viselor și are loc consolidarea memoriei și procesarea emoțiilor. În perioada menopauzei, această structură a somnului poate suferi modificări.
„Pe măsură ce scade nivelul de estrogen, apar mai multe episoade de somn REM, care, deși fac parte din ciclul normal al somnului, nu oferă aceeași refacere ca somnul profund”, a adăugat specialistul.
Ce se întâmplă în corpul tău după o noapte fără somn profund
Aceste modificări ale structurii somnului au efecte directe asupra echilibrului emoțional. Reducerea somnului profund este asociată cu activarea mecanismelor de stres și cu o capacitate mai redusă de reglare emoțională.
„Lipsa somnului profund contribuie la creșterea nivelului de cortizol, ceea ce întreține un stres cronic. În același timp, structuri cerebrale implicate în emoții și control, precum amigdala și cortexul prefrontal, sunt influențate de scăderea estrogenului, ceea ce duce la o reglare emoțională mai dificilă”, a explicat și psihologul Monica Teletin.
Aceste mecanisme se reflectă rapid în viața de zi cu zi, unde somnul devine unul dintre factorii care amplifică vizibil simptomele emoționale.
Din acest motiv, somnul și starea emoțională ajung să se influențeze reciproc, conturând un cerc vicios în care odihna insuficientă accentuează vulnerabilitatea emoțională, iar aceasta, la rândul ei, afectează calitatea somnului.
„Somnul joacă un rol esențial, pentru că, fără un somn de calitate, nu putem vorbi despre o stare generală bună. Atunci când dormim bine, ne putem bucura mai ușor de viață, însă lipsa somnului suficient sau odihnitor agravează simptomele emoționale“, a explicat Laura Lupea.
Tulburările de somn REM vor avea ca consecință apariția tulburărilor cognitive, mai ales la nivelul memoriei de fixare sau de învățare a informațiilor noi.
Modificarea arhitecturii somnului normal, explică și fenomenul numit “brain fog”, fatigabilitatea fizică și mentală, cu scăderea capacității de concentrare și de persistență/susținere a atenției. Toate aceste funcții cognitive sunt inter-relaționate, ele funcționând în mod unitar. Acest lucru face ca performanța cognitivă/intelectuală să scadă. În plus, față de tulburările de somn, modificările nivelului dispoziției afective vor determina, ele însele, tulburări cognitive.
Rolul somnului în echilibrul emoțional este subliniat și de psihologul Monica Teletin, care explică legătura directă dintre odihnă și reglarea emoțiilor.
„Atunci când somnul este afectat, emoțiile tind să devină mai intense, iar toleranța la stres scade. În mod normal, somnul ne ajută să procesăm experiențele din timpul zilei și să le integrăm, ceea ce reduce încărcătura emoțională“, a explicat aceasta.
Dincolo de aceste mecanisme, somnul poate fi perturbat și de simptome specifice menopauzei, precum bufeurile sau transpirațiile nocturne, care fragmentează odihna și împiedică instalarea unui somn profund și continuu.
„Atunci când somnul este fragmentat, de exemplu, din cauza bufeurilor sau a transpirațiilor nocturne, acest proces este perturbat din cauza activității vasomotorii crescute în această perioadă. Partea emoțională a creierului devine mai reactivă, în timp ce mecanismele de reglare și control își reduc eficiența, ceea ce poate duce la o vulnerabilitate emoțională crescută a doua zi“, a mai adăugat psihologul Monica Teletin.
Ce te ajută cu adevărat — și de ce contează să nu aștepți prea mult
Deși simptomele emoționale din menopauză pot fi resimțite diferit de la o femeie la alta, specialiștii subliniază că primul pas în gestionarea lor este înțelegerea contextului în care apar. Recunoașterea faptului că aceste schimbări au legătură cu modificările hormonale, dar și cu somnul sau nivelul de stres, poate reduce semnificativ confuzia și sentimentul de copleșire.
Unul dintre cele mai importante aspecte este validarea acestor trăiri. Anxietatea, iritabilitatea sau stările de tristețe nu sunt „doar stres“ și nici slăbiciuni personale, ci pot face parte dintr-un tablou fiziologic mai larg, specific menopauzei.
În paralel, somnul rămâne unul dintre pilonii esențiali ai echilibrului emoțional. O rutină de somn cât mai stabilă, reducerea trezirilor nocturne și evitarea factorilor care fragmentează odihna pot avea un impact direct asupra stării psihice de peste zi. Chiar dacă nu elimină complet simptomele, un somn mai bun le poate diminua intensitatea.
„Înainte de a apela la medicamente, sunt niște pași foarte importanți care trebuie urmați pentru a avea un somn sănătos“, a subliniat psihiatrul Laura Letiția Lupea.
În acest sens, specialiștii atrag atenția asupra conceptului de igienă a somnului. „Menținerea unui ritual de somn cât mai constant, cu ore de culcare și trezire relativ fixe, creează predictibilitate. Sunt utile și exercițiile de respirație sau alte tehnici simple de relaxare înainte de culcare. La fel de important este controlul stimulilor din jurul somnului, cum ar fi reducerea expunerii la ecrane, telefon, televizor sau alte dispozitive”, a subliniat psihologul Monica Teletin.
Nu e în capul tău — stresul chiar lovește mai tare acum
La fel de importantă este și gestionarea stresului cotidian. Date din SWAN (Study of Women’s Health Across the Nation), unul dintre cele mai ample studii despre tranziția la menopauză, arată că un nivel crescut de stres perceput este asociat cu o intensitate mai mare a simptomelor specifice acestei etape, inclusiv anxietate, iritabilitate și tulburări de somn.
Pauzele scurte, activitatea fizică moderată, timpul petrecut în aer liber sau activitățile care aduc relaxare pot contribui la stabilizarea emoțiilor și la reducerea senzației de tensiune interioară.
„Sprijinul psihologic poate fi cu atât mai eficient cu cât este accesat mai devreme”
Nu în ultimul rând, specialiștii atrag atenția că sprijinul din partea unui psiholog sau, în unele cazuri, a unui psihiatru, poate fi util și preventiv, nu doar în situațiile severe. Abordarea multidisciplinară în menopauză ajută la o mai bună înțelegere a simptomelor și la adaptarea strategiilor de gestionare în funcție de fiecare persoană.
„De cele mai multe ori, femeile ajung la psihoterapie abia în momentele în care simt că nu mai fac față. Totuși, sprijinul psihologic poate fi cu atât mai eficient cu cât este accesat mai devreme. La început, când simptomele abia apar, există încă suficientă flexibilitate și resurse interioare pentru a lucra mai ușor cu ele“, a mai adăugat psihologul Monica Teletin.
În multe cazuri, simplul fapt de a vorbi despre aceste schimbări și de a le înțelege în contextul lor real reprezintă un prim pas important către echilibru.
