„Atunci când o mare parte din populație trăiește cu grija zilei de mâine, nu putem vorbi de siguranță.“ Cum ne construim spații sigure într-o lume tot mai nesigură
Trăim într-un context în care provocările emoționale sunt tot mai frecvente, iar ideea de spațiu sigur – un mediu în care oamenii se simt ascultați, respectați și protejați de judecată sau stigmatizare – devine esențială pentru sănătatea mintală, atât în mediile profesionale sau familiale, cât și în grupuri de prieteni sau școli. Dar ce este mai exact un spațiu sigur, cum poate varia în funcție de context și cum îți poți crea tu însuți un spațiu sigur?
Într-o societate tot mai polarizată, unde conversațiile despre măsuri fiscale, politică, valori sau identitate generează adesea tensiune, rușine sau atacuri directe, nevoia unor „spații sigure“ devine mai acută ca oricând. Nu vorbim despre locuri în care să fugi de realitate, ceea ce putem numi escapism, ci despre contexte în care oamenii pot vorbi deschis, fără teama de a fi ridiculizați, agresați verbal sau excluși. Într-o Românie în care diferențele de opinie par să nu mai aibă loc în aceeași încăpere, învățarea empatiei și cultivarea dialogului autentic devin forme de igienă socială și personală.
O șansă pentru cultivarea dialogului autentic stă în spațiile de siguranță, menționează Cristina Petrescu-Ghenea, medic psihiatru, psihoterapeut de cuplu și familie.
„Incertitudinile pot genera frică, neîncredere în ceilalți, neputință și lipsă de speranță pentru viitor, sentimente pe care multe persoane le trăiesc de ceva timp, dar pot cataliza și multă furie și atitudini agresive. Dezvoltarea unor comunități ale căror principii centrale sunt siguranța psihologică și bunăstarea tuturor membrilor ajută la scăderea sentimentelor de izolare și însingurare.“
- Citește și: Orașele care îmbunătățesc sănătatea mintală. Cât de important este locul unde trăim pentru starea de spirit
Ce este un spațiu sigur?
Imaginează-ți că ești singura persoană cu opinii diferite dintr-o încăpere plină cu oameni uniți de aceleași valori și caracteristici. Așa se simt cei care au credințe politice diferite de cei care par cei mai mulți. Așa se simt și cei care aparțin minorităților etnice, de gen sau cu diversități funcționale. Pentru toate aceste persoane căutarea unui „loc sigur“ poate fi crucială.
Dar ce este mai exact un spațiu sigur/ „safe space“? De ce sunt spațiile sigure esențiale în viața de zi cu zi? Cum contribuie ele la cultivarea incluziunii și a respectului reciproc într-o societate așa de complexă și diversă cum este cea în care trăim în prezent?
Cum spune și psihiatra Cristina Petrescu-Ghenea, un spațiu sigur este, în primul rând, un spațiu al acceptării, un loc unde indivizii pot fi autentici fără să se teamă că ar putea fi criticați. Un loc unde pot să fie ei înșiși fără ca asta să implice diverse represalii. Într-un astfel de mediu, oamenii se simt respectați și protejați de orice formă de violență, discriminare sau judecată negativă. În aceste spații, diversitatea este celebrată, nu tratată drept motiv de diviziune.
Apoi, spațiile sigure se pot construi în diferite contexte: pot fi sub formă fizică (cum sunt unele centre pentru persoanele vulnerabile, cabinete ale terapeuților din școli sau sălile de meeting în diferite clădiri de birouri) sau virtuală (comunități online unde utilizatorii se simt ascultați, înțeleși, acceptați exact așa cum sunt). Indiferent de forma lui, un „safe space“ este locul unde comunicarea este deschisă, oamenii au încredere unii în ceilalți și în baza acestui sentiment de încredere împărtășesc gânduri, emoții și experiențe.
Totodată, percepția unui spațiu ca fiind „sigur“ poate varia de la o persoană la alta, în funcție de situație, de experiențele și traumele pe care fiecare trebuie să le gestioneze. Tocmai de aceea, crearea spațiilor sigure implică procese incluzive și atenție pentru nevoile și sensibilitățile celor care fac parte din ele. În acest sens, deși poate părea cel mai accesibil spațiu sigur, grupul de prieteni nu e întotdeauna un „safe space“. Iar la nivelul comunităților mari este cu atât mai dificil să creăm astfel de spații. Poți să te împrietenești cu cei din grupul cu care alergi în fiecare joi, dar asta nu înseamnă că te poți simți și în siguranță să împărtășești cu ei opinii politice, de exemplu.
„Cred că este important să ne asumăm faptul că este greu să creăm siguranță psihologică absolută mai ales în comunități mari. Cu cât un grup este mai mare, cu atât diversitatea nevoilor, credințelor și valorilor membrilor săi crește. Cu toate acestea, avem nevoie să lucrăm permanent cu noi înșine și cu cei din jur pentru a construi spațiile sigure“, mai spune Cristina Ghinea.
În direcția aceasta, cel mai important aspect, consideră medicul, este structura: reguli, limite și granițe sănătoase stabilite de comun acord cu participarea tuturor membrilor grupului. Toate pentru a preveni abuzurile și a gestiona conflictele într-o manieră cât mai sănătoasă care să genereze creștere și bunăstare.
„Practicarea unei atitudini izolaționiste de tipul «noi vs. restul lumii» este dăunătoare atât pentru indivizi, cât și pentru societate în general. Compasiunea se referă la abilitatea ființelor umane de a vedea dincolo de diferențele individuale, de a empatiza cu suferința celorlalți și a căuta să o ușureze“, consideră Cristina Petrescu-Ghenea.
Caracteristici principale ale comunităților/spațiilor sigure:
- Încurajarea participării tuturor membrilor,
- Practica aprecierii și încurajării,
- Compasiunea atât față de membrii grupului, cât și față de persoanele care nu aparțin grupului.
De asemenea, spațiile sigure create de-a lungul timpului în societăți au fost și subiectul mai multor cercetări antropologice și sociologice, mai ales în contextul rasismului și al altor comunități marginalizate. Așa, oamenii de știință au descoperit că ele funcționează ca zone liminale – între public și privat, între conflict și solidaritate – unde normele dominante ale societății sunt suspendate sau renegociate în favoarea empatiei, respectului și ascultării active. În aceste spații, cultura nu este doar reflectată, ci și reconfigurată: oamenii negociază noi moduri de a fi, de a se raporta la traumă, putere, diferență și vulnerabilitate. Spațiile sigure nu sunt, așadar, complet apolitice sau neutre; ele sunt adesea forme de rezistență simbolică, locuri unde fiecare poate regăsi voce, impact și conexiune într-o societate percepută ca ostilă sau alienantă.
De ce spațiile sigure sunt importante pentru sănătatea mintală?
„O serie de studii științifice au arătat că, atunci când ne simțim în siguranță, sistemul nervos se poate relaxa și scade secreția de cortizol – cunoscut și sub denumirea de hormonul stresului. Putem spune astfel că spațiile sigure contribuie la stimularea bunăstării, a sănătății fizice și emoționale și chiar creează oportunități de vindecare pentru răni sau traume mai vechi“, explică Cristina.
Pentru că un spațiu sigur oferă un fel de protecție invizbilă, el poate deveni un loc unde ceri ajutor când te simți vulnerabil, îți înțelegi propriile emoții și construiești sentimentul de încredere în propriile resurse. Fie că faci parte din spații sigure offline sau online, ambele – dacă funcționează așa cum ar trebui – oferă ceva ce lipsește adesea în viața celor care se simt marginalizați, diferiți: sentimentul de apartenență.
Iar atunci când oamenii se simt văzuți, auziți și acceptați, pot crea conexiuni profunde care reduc sentimentul de izolare și susțin echilibrul emoțional, mai spune dr. Navneet Kaur, terapeut care folosește „spațiul sigur“ drept instrument pentru vindecarea traumelor psihice.
Mai mult, în unele spații sigure, cei care se confruntă cu dificultăți emoționale, anxietate, depresie sau alte afecțiuni psihice pot vorbi deschis despre trăirile lor și găsesc înțelegere și sprijin. Aceste spații nu doar că reduc stigmatul din jurul problemelor de sănătate mintală, ci chiar încurajează persoanele vulnerabile să ceară ajutor, contribuind activ la procesul lor de vindecare.
Astfel de comunități poți găsi AICI și AICI cu sprijin specializat, sau pe unul dintre grupurile de pe Facebook fără suport specializat.
Definește-ți propriul spațiu sigur: ce înseamnă „spațiu sigur“ pentru tine?
Siguranța emoțională este în primul rând un concept personal și nu poate fi impusă din exterior. Ceea ce pentru o persoană înseamnă un mediu confortabil, pentru alta poate fi perceput ca apăsător sau ostil – de aceea, fiecare are nevoie să își identifice propriile limite și nevoi. Terapeuții subliniază cât de important este să recunoaștem acele contexte în care putem fi sinceri fără a ne fi și frică în același timp. Indiferent că vorbim despre o conversație la muncă, o întâlnire de familie sau o relație apropiată, siguranța emoțională este esențială pentru sănătatea noastră mintală și echilibrul interior.
Astfel, definirea propriului „spațiu sigur“ este un exercițiu de autocunoaștere: ce înseamnă pentru tine, de fapt, să te simți în siguranță? Ideal, spațiul tău va fi definit de propriile emoții și experiențe.
Pentru unii, poate să însemne o sală de terapie; pentru alții, o relație în care se simt acceptați necondiționat sau o comunitate online unde pot fi sinceri fără să se teamă. În cazul anxietăților sociale, poți descoperi că un grup de necunoscuți cu care împărtășești aceleași valori poate deveni spațiul tău sigur. Un exemplu poate fi grupul online r/Romania, de pe platforma Reddit: un spațiu tot mai activ unde utilizatorii discută fără cenzură, dar cu empatie, despre alegeri, corupție, polarizare, proteste, refugiați, extremism, etc.
Totuși, menționează Cristina, trebuie să avem în vedere și că, la nivel social, nu putem vorbi de spații sigure fără a menționa nevoia combaterii reale a sărăciei. „Atunci când o mare parte din populație trăiește cu grija zilei de mâine, nu putem vorbi de siguranță. Deprivarea de condițiile minime de trai activează acele părți ale creierului care se ocupă de supraviețuire, fapt care este incompatibil cu abilitățile necesare pentru crearea spațiilor sigure menționate anterior.“
De aceea, țările care au cele mai bune șanse de a crea societăți democratice și sigure pentru cât mai mulți dintre locuitorii lor sunt acelea care acordă o atenție sporită comunităților vulnerabile și prioritizează bunăstarea acestora.
Cum creezi un spațiu sigur pentru tine și pentru alții
Dacă vrei să creezi chiar tu un spațiu sigur pentru o altă persoană sau pentru mai multe, gândește-te la confortul și siguranța emoțională ale celuilalt/celorlalți. Respectă confidențialitatea și intimitatea persoanei/persoanelor, astfel încât aceasta/acestea să se simtă în siguranță să-și exprime gândurile și emoțiile. În cele din urmă, creează o atmosferă confortabilă, cu empatie și lipsa judecăților de valoare. Toți cei care participă trebuie să se simtă ascultați, înțeleși și validați. Încurajează-i să se exprime liber și ascultă activ. Scopul în astfel de grupuri, când tu ești inițiatorul, nu este să vorbești, ci să asculți.
Nu trebuie să încerci să rezolvi problmele nimănui, ci doar să oferi un spațiu de manifestare, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra sănătății mintale și bunăstării generale.
Ține cont și de asta: a spune că un spațiu este sigur nu îl face automat sigur. „Ce face concret grupul tău pentru a crea siguranță? Ai făcut eforturi să incluzi și să asculți vocile minoritare? Dacă nu, acel spațiu s-ar putea să nu fie sigur pentru toată lumea. Crearea unui spațiu sigur cere muncă“, menționează Gordon Nagayama, profesor în psihologie.
Cum poți deveni propriul tău „spațiu sigur“?
Propriul spațiu sigur poate fi creat și între fiecare dintre noi și Social Media, între fiecare dintre noi și societate, dar și în interiorul ființei noastre. Și, indiferent că vorbim despre spațiile sigure create în cadrul comunităților sau despre un spațiu sigur în interiorul ființei noastre, avem nevoie în primul rând de limite sănătoase, menționează medicul psihiatru Cristina Petrescu-Ghenea.
„Recomand tuturor celor cu care lucrez să aibă o bună igienă a relației cu media și social media prin a-și crea limite sănătoase față de consumul de știri și rețele sociale. Este deja dovedit că ne face rău să ne alimentăm constant cu știri sau să petrecem timp fără limite în comentariile postărilor – putem simți pe pielea noastră de câte ori facem asta.“
Așadar, avem nevoie de un program bine delimitat. Un exemplu ar fi să nu consumăm știri sau social media la prima oră dimineața și nici seara înainte de culcare. Apoi sistemul nostru nervos are nevoie, pentru a funcționa suficient de bine, de stabilitate și predictibilitate. De aceea, este nevoie să continuăm sau să inițiem rutine zilnice. Însă, cel mai important este să construim relații sigure.
„Cel mai important aspect este să avem relații sigure, să construim conștient comunități pe care să ne putem baza, pentru că ființa umană nu este creată pentru individualism și izolare. Nenumărate studii ne-au demonstrat deja că putem prospera doar în comunitate“, încheie Cristina.
