Boli provocate de aerul condiționat: alergia la frig este una dintre ele

    Cele mai frecvente boli cauzate de expunerea la aer condiționat afectează aparatul respirator. În cazuri rare, se poate instala o formă de pneumonie care lasă sechele după vindecare și poate duce la deces, în lipsa tratamentului.

    În cazuri mai rare, aerul condiționat poate provoca și urticaria la frig, o reacție alergică la nivelul pielii, care poate declanșa și șocul anafilactic, o urgență medicală.

    Dr. Ana Maria Bucur, medic primar medicină de familie, cu competență în ecografie, homeopatie și fitoterapie, ne-a explicat ce neplăceri poate cauza aerul condiționat și cum pot fi evitate cu câteva măsuri simple.

    Rinite, sinuzite, bronșite

    SmartLiving: În această perioadă, folosim cu toții aerul condiționat atât acasă, la serviciu, cât și în mașină. În multe cazuri, îl ținem pornit continuu, inclusiv noaptea. Ne poate declanșa probleme de sănătate?

    Dr. Ana Maria Bucur: Standardul crescut de viață a făcut ca prezența aparatelor de aer condiționat să fie o normalitate atât acasă, cât și la serviciu, cel puțin, așa pretind persoanele mai tinere. Aceste persoane parcă nu pot face adaptarea la aerul natural cald sau rece și doresc să stea într-o cameră cu aer condiționat.

    Numai că acest aer prelucrat, trecut prin filtre și îmbogățit cu freon nu este complet inofensiv, nu e prea prietenos. Foarte frecvent, expunerea la aer condiționat poate favoriza apariția unor boli ca: rinita alergică, sinuzitele, pneumonia, îndeosebi cu agentul patogen Legionella pneumophila și bronșite de etiologie diversă.

    SmartLiving: Cine e mai e mai predispus să dezvolte aceste probleme de sănătate, provocate de aerul condiționat?

    Dr. Ana Maria Bucur: Cei care sunt mai predispuși la a declanșa diverse afecțiuni respriratorii sunt persoane cu imunitatea ușor mai scăzută, din diverse cauze. Cineva care, în timpul iernii, face câteva episoade de infecții respiratorii este mai sensibil la aerul condiționat decât altcineva care răcește rar.

    Persoanele care suferă de orice alergie respiratorie cu tropism nazal (rinita) sau bronho-pulmonar (astmul) vor fi mai indispuse în prezența aerului condiționat și-l vor evita de câte ori vor putea, vor pleca de lângă aparatul care-l emite.

    Dureri de cap care nu trec cu medicamentele obișnuite

    SmartLiving: Din păcate, nu putem evita tot timpul aparatele de aer condiționat și uneori chiar suntem nevoiți să stăm ore întregi sub jetul de aer rece. Ce probleme pot apărea, în aceste situații?

    Dr. Ana Maria Bucur: Dacă jobul te-a fixat la un birou situat sub aparatul care-ți bate aerul condiționat în ceafă, lucrurile se complică. Nimeni nu este bucuros să aibă nasul înfundat non-stop, dureri de cap sâcâitoare ori să strănute în salve continue. Plus, jena la apăsarea obrajilor și urechile înfundate.

    Știu, toată lumea râde în ton cu moda contemporană care a declarat sus și tare că e o gogoriță chestia cu „te trage curentul!“. Putem să-l numim cum vreți, dar o mișcare mai energică a aerului, natural sau emis printr-un aparat, se poate numi vânt sau curent… Și te afectează. Mai ales dacă ești sensibil la acest agent declanșator. Cu ochii lăcrimând și cu prurit nazal nu mai este așa distractiv să lucrezi opt ore la birou.

    Cefaleea apărută după expunerea la aer rece condiționat nu prea trece cu antalgicele obișnuite și determină o iritare psiho-emoțională aproape continuă.

    „Unele afecțiuni respiratorii persistă câteva luni“

    SmartLiving: Care sunt cele mai grave afecțiuni pe care le pot provoca folosirea excesivă a aerului condiționat și diferențele mari de temperatură între exterior și interior?

    Dr. Ana Maria Bucur: Conjunctivita alergică, sinuzita, rinita alergică și cea vasomotorie (n.r. – nonalergică). Acestea sunt cel mai des întâlnite boli provocate de aer condiționat.

    Cea mai gravă este „boala veteranilor“, având ca agent patogen Legionella pneumophila. Este o pneumonie febrilă cu insuficiență respiratorie și alterarea funcției renale și cardiovasculare, ducând la deces rapid, fără tratament. În rare cazuri, boala poate evolua fără simptome, ducând la dobândirea imunității naturale.

    Pneumonia descrisă mai sus se vindecă, dar frecvent omul rămâne cu sechele pulmonare. Acestea sunt decelabile radiologic și subiectiv, existând acea posibilitate redusă de a respira „pe săturate“.

    Celelalte afecțiuni respiratorii ca rinita, sinuzita, faringita și bronșita astmatiformă persistă și „mocnesc“ o lungă perioadă până se ameliorează. Poate fi vorba de câteva luni, nu doar două săptămâni.

    SmartLiving: Cum folosim corect aerul condiționat ca să nu avem neplăceri? Cum reglăm temperatura și unde îl poziționăm în casă?

    Dr. Ana Maria Bucur: Ideal ar fi să aerisim bine încăperea. Când se încălzește, să dăm drumul la aer condiționat un timp, poate un sfert de oră, și apoi să-l închidem. Să lucrăm o vreme, cât e răcoare, iar când se încălzește în birou, cabinet, cameră, salon, să pornim aerul condiționat. Însă noi să ieșim din încăpere! La o pauză scurtă.

    Aparatul de aer condiționat ar trebui poziționat de o așa manieră încât să nu trimită aerul rece spre nicio peroană care în mod obișnuit lucrează într-o poziție statică clară. Să se evite mai ales zona capului, care este mult mai senzitivă. La acest nivel există mai mulți nociceptori (n.r. – receptori ai durerii) tegumentari.

    Nas uscat de la aer condiționat

    Expunerea mai multe ore pe zi la aer condiționat duce, în multe cazuri, la uscarea pielii și a căilor nazale. Aerul produs de aparatele de aer condiționat are umiditate scăzută, în cele mai multe cazuri. Ceea ce crește confortul termic, dar usucă tegumentele.

    Pentru piele se pot folosi produse de îngrijire mai grase și puternic hidratante, similare celor recomandate pe timpul iernii. Iar pentru nas uscat de la aer condiționat, picăturile cu apă de mare pot atenua disconfortul.

    Urticarie la frig sau alergie la aer condiționat

    În cazul alergiei la frig, pielea expusă la temperaturi scăzute se poate inflama și pot apărea semne de urticarie FOTO: Shutterstock

    Cele mai multe boli provocate de expunerea la aer condiționat sunt rezultatul contaminanților din aer. Cu toate acestea, în unele cazuri rare, aerul rece produs de aparatele de aer condiționat poate provoca reacții cutanate.

    Într-un caz documentat, o femeie a dezvoltat urticarie când colegii săi au pornit aerul condiționat.

    Afecțiunea care cauzează această reacție este cunoscută sub numele de urticarie la frig, care poate fi asociată cu o alergie la aer condiționat. Expunerea la temperaturi scăzute duce la apariția erupțiilor pe piele, în câteva minute. În unele cazuri, urticaria la frig poate provoca edeme.

    O altă reacție severă la această afecțiune este șocul anafilactic. Acesta poate duce la pierderea conștienței, palpitații cardiace, umflarea membrelor sau a trunchiului și stare de șoc.

    Cele mai grave cazuri de urticarie la frig apar atunci când pielea este expusă la temperaturi scăzute. Înotul în apă rece poate pune viața în pericol pentru cei cu urticarie la frig. Scufundarea în apă la temperaturi scăzute poate duce la scăderea tensiunii arteriale, leșin sau șoc. Simptomele urticariei la frig variază de la minore la severe și această afecțiune apare, cel mai adesea, la adulții tineri.

    Măsuri pentru cei cu alergie la frig

    Este recomandat ca persoanele care se știu cu urticarie la frig să-și protejeze pielea. În plus, trebuie să evite expunerea la aer sau apă rece și să evite contactul cu articole sau suprafețe reci. Condițiile de umezeală și vânt pot provoca apariția simptomelor acestei afecțiuni.

    Dacă dezvolți o reacție alergică a pielii după expunerea la aer condiționat, chiar dacă este ușoară, e indicat să mergi la medic. În cazul unor simptome care anunță șocul anafilactic, e nevoie să soliciți ajutor medical urgent.

    Simptomele șocului anafilactic

    • Urticarie pe tot corpul, înroșirea feței și mâncărimi;
    • țesuturi inflamate;
    • senzația de arsură;
    • umflarea limbii și a gâtului;
    • albăstrirea pielii din cauza lipsei de oxigen;
    • fluide nazale abundente;
    • dificultăți de respirație și respirație șuierătoare;
    • răguşeală;
    • durere la înghițire;
    • tuse;
    • scăderea tensiunii arteriale, care poate accelera sau încetini ritmul cardiac;
    • crampe abdominale;
    • diaree;
    • vărsături;
    • pierderea controlului vezicii urinare;
    • dureri pelvine similare cu crampele uterine;
    • amețeală și leșin.
    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook