Alergia la ambrozie poate fi confundată cu o răceală care nu mai trece. Care sunt cele mai bune tratamente

Alergia la ambrozie este frecventă în România. Potrivit estimărilor realizare de Ministerul Sănătății, aproape 500.000 de români sunt alergici la polenul de ambrozie. Majoritatea au rinoconjunctivită (nas și ochi care curg), afecțiune care în timp evoluează spre astm.

Mai exact, prevalența alergiei la ambrozie este de 5,35% în populația activă din România, comparabilă cu cea dată de diabetul zaharat.

Ce simptome dă alergia la ambrozie

Principalele simptome, potrivit medicului alergolog, sunt cele ale rinitei alergice:

• rinoree – scurgere de secreții apoase din nas,
• strănutul repetat, în salve,
• obstrucția nazală – dificultatea de a respira bine pe nas,
• pruritul – mâncărimea nazală.

Acestea se însoțesc de manifestări și din partea altor organe.

• La nivelul ochilor apar lăcrimare abundentă, mâncărimi, roșeață.
• La nivelul urechilor poate apărea mâncarimea,
• La fel nivelul faringelui sau al laringelui poate apărea, de asemenea, mâncărime.

„Un alt simptom, care este mai puțin caracteristic și poate induce în eroare chiar și medicul, este tusea. Aceasta poate să apară ca urmare a scurgerii posterioare a secrețiilor nazale. Acestea ajung în faringe și apoi irită laringele, traheea, bronhiile mari și produc o tuse iritativă.”

Dr. Rareș Simu

Uneori, tusea poate fi unicul simptom al rinitei alergice. În cazurile cu evoluție îndelungată poate să apară anosmia (scăderea sau dispariția mirosului).

Medicul alergolog menționează că tusea poate fi prezentă și atunci când alergia la polenul de ambrozie provoacă declanșarea astmului alergic. În plus, apar dificultăți la respirație – dispnee – și wheezing, adică respirație șuieratoare.

Este semnificativ că toate aceste probleme apar doar în perioada în care este prezent polenul de ambrozie, adică de la sfârșitul verii până la sfârșitul toamnei.

De ce apare alergia la ambrozie?

Alergia la ambrozie apare atunci când sistemul imunitar are un răspuns inadecvat la polenul de ambrozie. În mod normal, sistemul imunitar produce schimbări chimice în organism care ajută la combaterea substanțelor dăunătoare, cum ar fi virusurile și bacteriile.

Cu toate acestea, la persoanele cu alergii la ambrozie, sistemul imunitar identifică greșit polenul inofensiv ca fiind un intrus periculos și începe să lupte împotriva acestuia. O substanță naturală numită histamină este eliberată atunci când corpul intră în contact cu polenul de ambrozie. Histamina provoacă multe simptome neplăcute, cum ar fi rinoreea, strănutul și mâncărimea ochilor.

Mai predispuși la alergia la ambrozie sunt cei care se știu deja cu alergii și la alte substanțe cum ar fi:

• Acarieni,
• Mucegai,
• Păr de animale,
• Alte tipuri de polen, cum ar fi polenul copacilor.

Alergiile au tendința să apară și la cei cu istoric familial, deci dacă unul dintre membrii familiei are alergie la ambrozie, atunci este mai probabil să dezvoltați și voi.

Cum se poate trata alergia la ambrozie?

Abordarea terapeutică este complexă și trebuie să includă:

Evitarea expunerii la polen, care poate ameliora simptomele rinoconjunctivitei alergice. Expunerea la polen poate fi redusă prin utilizarea aparatelor de aer condiționat cu filtre, prin închiderea ferestrelor în timpul zilei și prin diminuarea timpului petrecut în aer liber în perioada în care este prezent polenul de ambrozie.

Tratamentul simptomatic al rinoconjunctivitei alergice induse de ambrozie, care este stabilit de medicul alergolog.

Imunoterapia alergen-specifică (AIT) sau desensibilarea la ambrozie este singurul tratament care modifică cursul bolii, deoarece interferează cu mecanismele imunologice patologice care duc la dezvoltarea alergiei.

Desensibilizarea se poate face la polen, dar și la alte alergene (exista un astfel de serviciu si în Ambulatoriul Spitalului Universitar de Urgență București, dar si in alte clinici publice si private. Consultația la medicul alergolog și testele cutanate sunt decontate prin casele de asigurari de sănătate, mai exact se fac pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie. Tratamentul însă nu este decontat.

Cum se face desensibilizarea la ambrozie

Durata terapiei este de trei ani pentru majoritatea cazurilor, sub două variante de administrare:

Continuă, care începe cu o perioadă de inițiere, în care se administrează săptămânal doze progresiv crescânde de alergen până la atingerea dozei de întreținere, după care rapelurile se administrează la intervale de 4-8 săptămâni. Este recomandată pentru obținerea unor beneficii pe termen scurt și lung în rinita alergică sezonieră indusă de polen și cea perenă indusă de acarienii din praful de casă;

Pre- și pre-/cosezonieră – este recomandată pentru obținerea unor beneficii pe termen scurt în rinita alergică sezonieră indusă de polen.

Alimente de evitat

Unele alimente și ierburi conțin proteine similare cu cele din polenul de ambrozie, deci pot declanșa o reacție alergică. Acestea includ:

• Banane,
• Muşeţel,
• Pepene galben și roșu,
• Castraveți,
• Echinacea,
• Dovlecel.

Simptomele asociate alergiilor alimentare vor fi, de obicei, mai grave în timpul sezonului în care e prezent polenul de ambrozie. Ar trebui să contactați un medic alergolog dacă observați furnicături sau mâncărime în jurul gurii după ce ați mâncat oricare dintre alimentele enumerate mai sus.

Unde crește ambrozia

„În Romania, la ora actuală, ambrozia există aproape peste tot. Cel mai mult crește în zonele cu terenuri virane, zone care nu sunt îngrijite sau cultivate, ambrozia fiind o buruiană. La polul opus, în zona de dealuri înalte sau în zonele muntoase, ambrozia este mai puțin răspândită.”

 Dr. Rareș Simu, specialist în imunologie clinică și alergologie

Ambrozia crește spontan pe terenurile lăsate pârloagă, în principal:

• de-a lungul căilor ferate,
• a drumurilor,
• pe marginea apelor curgătoare,
• a lacurilor,
• pe marginea pădurilor,
• în apropierea dărâmăturilor, respectiv pe terenurile lipsite de vegetație și prost întreținute,
• în grădini și parcuri neîngrijite,
• pe șantierele de construcții,
• în zone unde s-a depozitat pământ excavat, în culturile de cereale şi de floarea-soarelui, producând pagube semnificative de recoltă.

Ce spune legea

În conformitate cu prevederile art. 1 alineatelor (1) – (3) din Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, distrugerea acestei buruieni se face de către toți proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole, precum și beneficiarii lucrărilor de construcții, unde au fost identificate focare de infestare.

Aceștia au obligația ca după distrugerea buruienii să informeze în scris autoritatea administrației publice locale pe raza căruia se află terenul cu ambrozie.