Scrisul de mână îmbunătățește memoria și ajută la dezvoltarea creierului. Unde poți face cursuri de caligrafie ca formă de terapie sau artă

Scrisul de mână, spre deosebire de tastatul pe dispozitivele electronice, este un proces complex care implică interacțiunea activă a sistemului motor cu procesele cognitive și senzoriale ale creierului. Acest proces este esențial pentru înțelegerea și reținerea informațiilor.

Mulți dintre noi au renunțat la scrisul de mână, de vreme ce e mult mai la îndemână să-ți faci listele de cumpărături, notițele, calculele etc. pe computer sau, și mai simplu, pe telefon. Unii dintre noi, atunci când încearcă să scrie de mână, constată că nu mai au îndemânarea pe care o aveau cândva sau că scrisul nu mai e la fel de caligrafic și inteligibil ca în trecut.

Cercetătorii au descoperit că atunci când scriem sau desenăm, nu facem doar o simplă transpunere a informației pe hârtie. Ci transformăm în mod activ această informație într-o formă fizică, tangibilă, prin intermediul mișcărilor mâinii. Acest proces implică atât activarea regiunilor vizuale și senzoriale ale creierului, cât și mobilizarea sistemului motor fin pentru a crea și reproduce litere, cuvinte și imagini. Prin activarea rețelelor neuronale extinse și prin construirea conexiunilor între diferite regiuni ale creierului, scrisul de mână poate facilita accesul mai ușor și mai rapid la informații în viitor.

Mai mult decât atât, se pare că scrisul de mână oferă beneficii pe termen lung în dezvoltarea abilităților cognitive și motorii, în special în cazul copiilor. Implicarea lor în activități de scriere și desenare poate contribui la dezvoltarea abilităților de recunoaștere a literelor și la îmbunătățirea memoriei pe termen lung.

Cu toate acestea, nu înseamnă neapărat că tehnologia trebuie să fie văzută ca un inamic al acestor procese. Dispozitivele moderne pot fi utile și eficiente în cadrul multor aspecte ale învățării și cercetării. Însă este important să menținem un echilibru sănătos între utilizarea tehnologiei și a metodelor tradiționale de învățare, precum scrisul de mână sau desenul pe hârtie.

• Știai că nootropicele îmbunătățesc memoria, concentrarea și creativitatea? Citește aici care sunt cele mai eficiente și la ce să fii atent

Când tastezi, nu procesezi și nu reții informația ca atunci când scrii de mână

Un studiu recent publicat în revista „Frontiers in Psychology“ a monitorizat activitatea cerebrală a studenților care luau notițe în timpul cursurilor și a scos la iveală că cei care scriau de mână prezentau un nivel mai ridicat al activității electrice în mai multe zone ale creierului interconectate responsabile cu mișcarea, vederea, procesarea senzorială și memoria.

Noua cercetare, realizată de Audrey van der Meer și Ruud van der Weel la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU), se bazează pe un studiu fundamental din 2014. Acea lucrare sugera că studenții care luau notițe pe computer tastau fără să gândească, potrivit lui van der Meer, profesor de neuropsihologie la NTNU.

„Este foarte tentant să-ți notezi tot ceea ce spune lectorul. Însă informația intră prin urechi și iese prin vârfurile degetelor, fără să o procesezi. Dar când scrii de mână, este aproape imposibil să notezi tot. Și de aceea, trebuie să acorzi atenție activă informației primite și să o procesezi – să o prioritizezi, să o consolidezi și să încerci să o asociezi cu lucrurile pe care le-ai învățat anterior. Această acțiune conștientă de consolidare a cunoștințelor existente te poate ajuta să te implici mai mult și să înțelegi mai ușor noi concepte”, a subliniat profesorul de neuropsihologie, pentru Scientific American.

Scrisul de mână activează mai multe zone ale creierului decât tastatul

Pentru a înțelege diferențele specifice ale activității cerebrale între scrisul de mână și tastatul la computer, cercetătorii de la NTNU au ajustat configurația de bază a studiului din 2014. Au integrat electrozi într-o cască cu 256 de senzori, care au monitorizat activitatea cerebrală a 36 de studenți în timp ce scriau sau tastau 15 cuvinte din jocul Pictionary afișate pe un ecran.

Când studenții scriau cuvintele de mână, senzorii detectau o conectivitate extinsă în multe regiuni ale creierului. Tastarea însă ducea la o activitate minimă spre zero în aceleași zone. Scrisul de mână activa modele de conectare care acopereau regiunile vizuale, regiunile care primesc și procesează informații senzoriale și cortexul motor. Acesta din urmă se ocupă de coordonarea mișcării corpului și de integrarea senzo-motorie, ajutând creierul să utilizeze informațiile din mediul înconjurător pentru a planifica următoarea acțiune.

„Atunci când tastezi, aceeași mișcare simplă a degetelor este implicată în producerea fiecărei litere, însă când scrii de mână, simți imediat că producerea literei A este complet diferită de cea a literei B”, spune van der Meer.

Potrivit specialistei, copiii care au învățat să citească și să scrie folosind o tabletă digitală au adesea dificultăți în a face diferența între literele care seamănă foarte mult între ele sau care sunt una oglinda celeilalte, cum ar fi b și d. Sigur, această confuzie se întâlnește adesea și în cazul copiilor care învață să citească și să scrie de mână, însă într-o măsură mai mică.

• Citește și: Ce putem face pentru a ne spori creativitatea.

Scrisul de mână consolidează memoria

Sophia Vinci-Booher, profesor asistent de neuroștiințe educaționale la Universitatea Vanderbilt, care nu a fost implicată în noul studiu, afirmă că descoperirile sunt captivante și în concordanță cu cercetările anterioare.

„Poți observa că în sarcinile care îmbină cu adevărat sistemul motor și cel senzorial, cum ar fi scrisul de mână, se conturează o legătură evidentă între acțiunea motorie și recunoașterea vizuală și conceptuală. Atunci când scrii o literă sau un cuvânt, îți folosești sistemul perceptiv pentru a înțelege conceptul, iar apoi îți mobilizezi sistemul motor pentru a-l materializa“, a explicat Sophia Vinci-Booher, pentru Scientific American.

Acest proces de creație este ulterior reîntors în sistemul vizual, unde este reevaluat, consolidând legătura dintre acțiune și imaginile sau cuvintele asociate. Este asemănător cu procesul de imaginație urmat de materializare: atunci când dai formă unui concept din imaginație (prin scriere, desen sau construcție), acest lucru întărește ideea imaginată și o fixează în memorie.

Fenomenul întăririi memoriei prin crearea unui obiect tangibil a fost cercetat în detaliu. Studiile precedente au evidențiat că atunci când oamenii sunt îndemnați să scrie, să deseneze sau să interpreteze un cuvânt pe care îl citesc, trebuie să se concentreze mai mult asupra modului în care interacționează cu informația primită.

Scrisul de mână pune creierul la treabă

Transpunerea informațiilor verbale într-o formă diferită, cum ar fi cea scrisă, implică, de asemenea, activarea programelor motorii din creier pentru a genera o secvență specifică de mișcări ale mâinii. Acest lucru este explicat de Yadurshana Sivashankar, doctorandă în neuroștiințe cognitive la Universitatea Waterloo din Ontario, care își concentrează studiile pe mișcare și memorie.

Scrisul de mână necesită o implicare mai amplă a programelor motorii din creier în comparație cu tastatul. „Când scrii cuvântul «the» (n.r. – articol hotărât în limba engleză), mișcările reale ale mâinii se referă într-o oarecare măsură la structura cuvântului”, afirmă Sivashankar, care nu a fost implicată în noul studiu.

De exemplu, într-o cercetare din 2021, realizată de Sivashankar, participanții au reținut mai bine o listă de verbe de acțiune atunci când au efectuat acțiunea corespunzătoare verbelor, în comparație cu cei care nu au efectuat nicio acțiune semnificativă.

„Desenul și punerea în practică a informațiilor sunt benefice pentru că necesită concentrare asupra informațiilor și producerea unui rezultat concret“, explică doctoranda. Prin transformarea informației, se consolidează și se extind aceste conexiuni în rețelele neuronale complexe ale creierului făcându-le „mult mai ușor de accesat“.

Importanța scrisului de mână pentru copii

Potrivit cercetătorilor, copiii par să învețe mai eficient atunci când li se solicită să producă litere sau alte elemente vizuale folosindu-și degetele și mâinile într-un mod coordonat – un mod care nu poate fi replicat prin simpla apăsare a unui mouse sau a unor butoane pe un ecran sau tastatură.

Cercetările Sophiei Vinci-Booher au relevat că scrisul de mână pare să activeze regiuni diferite ale creierului la niveluri diferite, în comparație cu alte experiențe de învățare obișnuite, cum ar fi cititul sau observarea. Cercetările sale au indicat, de asemenea, că scrisul de mână îmbunătățește capacitatea preșcolarilor de a recunoaște literele, iar efectele învățării prin scriere persistă „mai mult decât alte experiențe de învățare care ar putea solicita o atenție similară“, conform explicațiilor lui Vinci-Booher. Mai mult, specialista este de părere că implicarea sistemului motor este modalitatea prin care copiii învață să facă distincția între literele mici, precum b și p.

Vinci-Booher afirmă că acest nou studiu aduce în discuție subiecte ample despre procesul de învățare, cum ar fi evoluția conexiunilor dintre diversele regiuni ale creierului în timp și momentele-cheie în care aceste conexiuni sunt esențiale în procesul de învățare.

Sophia Vinci-Booher și alți specialiști susțin, totuși, că noile descoperiri nu ar trebui privite ca pe o dovadă că tehnologia este un dezavantaj în mediul școlar. Laptopurile, smartphone-urile și alte dispozitive similare pot fi mai eficiente pentru redactarea eseelor sau pentru efectuarea cercetărilor și pot asigura un acces mai egal la resursele educaționale. Problemele apar atunci când oamenii devin prea dependenți de tehnologie, explică Sivashankar.

Beneficii vs riscuri ale digitalizării complete a cursurilor

Oamenii se bazează tot mai mult pe dispozitivele digitale pentru a-și externaliza procesele de gândire, un fenomen numit „descărcare cognitivă“ – utilizând calendarele digitale pentru a-și aminti diverse sarcini, făcând fotografii în loc să memoreze informațiile sau folosind GPS-ul de fiecare dată când merg cu mașina.

„Acest lucru duce la o solicitare tot mai scăzută a creierului. Dacă nu stimulăm constant aceste zone cerebrale, ele vor suferi deteriorări pe termen lung, indiferent dacă este vorba de memorie sau de abilități motorii“, atrage atenția Sivashankar.

Van der Meer menționează că în anumite țări există o tendință către digitalizarea completă a cursurilor școlare. Un exemplu în acest sens este Norvegia. Specialista relatează că profesorii de la clasa întâi au observat că unii elevi nu știu încă să țină corect creionul în mână – o situație care sugerează că acești copii nu au fost implicați, la grădiniță, în activități precum coloratul sau asamblatul puzzle-urilor. Van der Meer atrage atenția că acești copii pierd oportunități care ar putea stimula dezvoltarea creierului.

Cursuri de caligrafie ca formă de artă sau de terapie

Atât pentru copii, cât și pentru adulții care și-au pierdut îndemânarea scrisului de mână, pot fi utile cursuri de caligrafie. Există chiar și terapii care implică scrisul de mână, ca metodă de relaxare și de eliberare a stresului, așa cum este acesta. Un alt exemplu de curs de introducere în caligrafie este cel oferit de Fundația Calea Victoriei. Tot aici, poți opta pentru un curs combinat de caligrafie și ilustrație. Caligrafia poate fi și o formă de artă și de devoltare personală, potrivit Academiei de Caligrafie unde se pot face, de asemenea cursuri. Prețurile cursurilor variază, fiind cuprinse între 400 de lei și 1.100 de lei.