Care e temperatura optimă în casă pentru femei și bărbați

De ce dau femeile căldura mai tare în calorifere. „Bărbații sunt dotați cu mai multe «calorifere naturale» decât femeile”

Temperatura optimă în casă este subiect de ceartă în multe cupluri, dar motivul este cât se poate de întemeiat. Datele științifice o confirmă: femeile sunt mai sensibile la frig și au nevoie de mai multă căldură. Cum se explică acest lucru și la ce temperatură se simt confortabil, aflăm în continuare.

De cum începe frigul, în multe familii termostatul devine mărul discordiei. Temperatura optimă în casă este un motiv de interminabile discuții între femei și bărbați. Ei se simt confortabil la o temperatură mai scăzută, în vreme ce ele dau căldura mai tare – desigur, atunci când au termostat și destulă căldură în calorifere. 

Cine câștigă bătălia pe termostat? De obicei, bărbații, spunea un studiu din 2019 publicat în revista științifică PLOS.  Că este soțul, iubitul sau doar colegul de cameră, el ajunge de obicei „dictatorul” termostatului, cel care controlează temperatura optimă în casă, susțin autorii acestui studiu, cercetători de la Ohio State University, care au analizat discuțiile din 112 gospodării pe acestă temă sensibilă. 

Femeile, în schimb, sunt nevoite să facă un compromis și să accepte o temperatură mai scăzută în casă. (Sau dau pe ascuns căldura mai tare, când partenerul nu este atent, cum spunea un alt studiu, citat de publicația The Guardian. 4 din 10 femei cresc temperatura în termostat și nu-i spun partenerului, susține studiul.)

Temperatura optimă în casă pentru femei vs. bărbați

Din perspectiva impactului asupra sănătății, specialiștii Organizației Mondială a Sănătății (OMS) recomandă o temperatură minimă de 18 grade Celsius în cameră pentru o persoană sedentară, îmbrăcată corespunzător. O persoană activă (în timpul zilei) și fără probleme de sănătate poate da temperatura chiar puțin mai jos de atât, fără a preciza însă cât de mult. Știm că somnul este mai odihnitor când sunt 18,3 grade Celsius în dormitor – aceasta este recomandarea medicilor de la National Sleep Foundation, organizație americană de referință în materie de probleme de sănătate legate de somn. 

Cât despre valoarea maximă recomandată acasă când nu dormim, ea ține de confortul fiecăruia. Temperatura optimă în casă este simțită subiectiv. Un lucru este cert: majoritatea femeilor au nevoie de mai mult confort termic în casă când vine vremea rece. Într-un studiu publicat în 2015 în revista Nature, cercetătorii danezi arătau că ele se simt confortabil la o temperatură de 24-25 de grade Celsius, cu 2,5 grade mai mult decât cea pe care o preferă bărbații.

Mediul ambiental infuențează performențele femeilor

Căldura ambientală le priește femeilor, iar dovada este că au și performanțe mai bune la temperaturi mai ridicate. Un studiu publicat în SAGE Journals arăta că, la o temperatură de 25 de grade Celsius, femeile tastează fără pauză la calculator, cu o rată de eroare de numai 10%. La 20 de grade Celsius, randamentul lor se reduce la jumătate și fac de două ori mai multe greșeli. Și acest studiu publicat în revista PLOS  susține că femeile au performanțe cognitive mai bune într-un ambient cald. Bărbații, în schimb, se descurcă mai bine la temperaturi mai scăzute. 

De ce se simt femeile confortabil la temperaturi mai ridicate? Unul dintre argumente ar putea avea legătură cu faptul că bărbații sunt de pe Marte, unde temperatura medie este în jur de -62 de grade Celsius, iar femeile, de pe Venus, unde se înregistrează, în medie, 864 de grade Celsius. Cu plus. Explicațiile științifice le detaliem în continuare.

Mai puțini mușchi, mai mult țesut adipos

Compoziția corpului și dimensiunea acestuia influențează într-o foarte mare măsură percepția asupra temperaturii ambientale. Femeile au o masă musculară mai mică decât bărbații, iar mușchii generează căldură ca produs secundar al metabolismului. 

Cu cât ai mai multă masă musculară, cu atât mai accelerat tinde să fie metabolismul bazal, a explicat pentru Smart Living dr. Adrian Comănici, medic primar endocrinolog și șeful secției de endocrinologie de la Spitalul Clinic CF 2, din București. „Energia se produce prin contractura masei musculare, iar bărbații sunt dotați cu mai multe «calorifere naturale» decât femeile. De asemenea, mișcarea fizică pe care o face bărbatul este, de regulă, superioară celei realizate de femei. Prin mișcare fizică se generează mai multă energie”, potrivit medicului endocrinolog. 

La o temperatură ambientală mai ridicată, bărbații vor transpira mai puternic decât femeile și vor căuta metode de răcorire. Vara, toleranța lor la căldură este mai scăzută decât a femeilor. 

Tremuratul de frig este un mecanism de supraviețuire activat de creier (de hipotalamus) atunci când temperatura ambientală ajunge la un nivel periculos pentru organism. Contracțiile musculare involuntare produc căldură care este utilizată pentru a proteja cu prioritate organele interne.

Țesutul adipos, mai ales cel brun, influențează și el într-o mare măsură termoreglarea, iar femeile au cu 6-11% mai mult țesut adipos decât bărbații. Grăsimea corporală menține temperatura internă la un nivel optim, dar, totodată, încetinește fluxul de sânge care transportă căldura către piele și extremități. 

Temperatura optimă în casă crește la menstruație

În perioada menstruației, corpul femeii sintetizează în cantitate mai mare un tip de substanțe cu o acțiune similară hormonilor numite prostaglandine. Acestea acționează asupra mai multor țesuturi și au efecte diferite. Unul dintre rolurile prostaglandinelor este de a produce contracții ale musculaturii uterului pentru a elimina ovulul nefertilizat împreună cu mucoasa uterină (endometrul).

Prostaglandinele acționează însă și asupra hipotalamusului, o regiune din creier care, printre altele, este „termostatul” organismului. Aici se află centrul de termoreglare care menține constantă temperatura corpului. Sub acțiunea prostaglandinelor, hipotalamusul e stimulat să producă o cantitate mai mare de căldură. În consecință, temperatura internă crește în timpul menstruației. 

Când temperatura mediului este mai scăzută decât cea a corpului – adică în cea mai mare parte a anului – termostatul stimulează transpirația și vasodilatația pentru a regla temperatura internă crescută. Pierderea de căldură se produce rapid și este percepută de femeie printr-o senzație de frig, de frison. 

Durerile din timpul menstruației apar din cauza contracțiilor uterine determinate de aceleași prostaglandine. Toate stările neplăcute pe care le cauzează în perioada menstruală pot fi combătute cu ajutorul antiinflamatoarelor nesteroidiene (ibuprofen, naproxen și altele). Aceste medicamente inhibă sinteza de prostaglandine prin inactivarea unor enzime implicate în producerea lor.

Extremitățile „dictează” confortul termic în casă

Oricât de cald ar fi în casă, dacă ai mâinile și picioarele reci, vei simți că ți-e frig, a explicat pentru publicația The Time dr. Mike Tipton, profesor de fiziologie umană la Universitatea Portsmouth, din Marea Britanie. Dr. Tripton, care studiază răspunsul corpului uman la condiții extreme de mediu, susține că temperatura extremităților influențează percepția asupra temperaturii mediului ambiant. „Poate fi cald, dar dacă ai mâinile și picioarele reci, vei simți că ți-e frig”, spune specialistul. 

Percepția temperaturii ambientale pornește de la receptorii nervoși din piele care transmit creierului informații legate de temperatura pielii. Senzația de frig pe care o resimțim este urmarea unei scăderi a temperaturii la nivelul mâinilor și altor extremități expuse la frig.

Extremitățile reci sunt o problemă mai mare pentru femei, decât pentru bărbați, iar studiile explică diferențele. Deși temperatura internă este cu foarte puțin mai crescută la femei, există o diferență foarte mare la extremități, arată un studiu realizat de cercetători ai Universității din Utah și publicat în revista The Lancet. În cazul femeilor, temperatura extremităților este, în medie, de 30,67 grade Celsius, iar în cazul bărbaților, ea este de 32,22 grade Celsius.

Vasele de sânge care irigă extremitățile sunt primele care se contractă când suntem expuși la frig. Prin acest mecanism, sângele este ținut la distanță de suprafața pielii pentru ca temperatura lui să nu scadă și organele vitale să nu fie afectate. Din motive încă neînțelese, reacția la frig este mai rapidă în cazul femeilor. 

Citește aici despre bolile pe care le semnalează uneori mâinile și picioarele reci.

Cum modifică estrogenul temperatura optimă în casă pentru femei

Hormonul feminin estrogen are o contribuție la senzația de frig pe care multe femei o experimentează. Estrogenul controlează mecanismul de vasoconstricție de la nivelul extremităților, explică dr. Mike Tipton în publicația citată. 

De altfel, estrogenul joacă un rol și în apariția sindromului Raynaud, după cum susține un studiu japonez publicat în European Journal of Pharmacology. Sindromul Raynaud afectează de aproape de 5 ori mai multe femei decât bărbați. El produce o contracție bruscă a vaselor de sânge de la mâini și picioare după expunerea la frig, dar și pe fond de stres emoțional. Degetele devin reci, de culoare albă sau vineție, iar când se încălzesc sau când stresul se atenuează, apare o senzație de amorțeală sau de durere înțepătoare. 

Estrogenul interacționează cu o serie de receptori de suprafață ai celulelor endoteliale vasculare și contribuie la reglarea fluxului de sânge, au observat cercetătorii Universității din Shizuoka, Japonia, în studiul realizat pe șoareci de laborator. La cei care aveau niveluri crescute de estrogen s-a constatat o sensibilitate crescută la frig a extremităților.

Cea mai întâlnită formă a sindromului Raynaud, forma primară, debutează în intervalul de vârstă 15-30 de ani. La debutul pubertății, nivelurile de estrogen sunt ridicate la fete și scad lent până în apropierea menopauzei. 

Tiroida reglează temperatura corpului

Prin hormonii pe care îi sintetizează, tiroida controlează activitatea metabolică a corpului și, implicit, producția de căldură, explică specialistul endocrinolog Adrian Comănici. Când nivelul hormonilor tiroidieni scade sau crește, cum se întâmplă în hipotiroidism, respectiv în hipertiroidism, ne este afectată percepția asupra temperaturii ambientale. 

Femeile sunt de 5 și până la 8 ori mai predispuse la disfuncții tiroidiene, în comparație cu bărbații, arată statisticile American Thyroid Association

„Nivelul mai scăzut de hormoni tiroidieni din hipotiroidism duce la o încetinire a metabolismului energetic și se produce o stare similară celei de hibernare. Când organismul produce mai puțină energie, inclusiv temperatura internă a corpului scade – nu semnificativ, dar scade. Femeile (sau bărbații) care suferă de hipotiroidism ar putea să aibă o temperatură a corpului ușor mai scăzută decât cea considerată normală. În consecință, apare o stare permanentă de frig. Sunt situații extreme, rare, în care se poate ajunge la hipotermie – temperatura scade sub 36 de grade Celsius”, potrivit medicului endocrinolog Adrian Comănici. Dacă simți o senzație continuă de frig, nu ar fi rău să verifici starea tiroidei prin dozarea hormonilor specifici. 

Citește aici care sunt celelalte simptome ale hipotiroidismului, prin ce analize se depistează și cum se tratează această boală endocrină.

„Corpul nostru e ca o mașină. Dacă nu o aduci la temperatura optimă, motorul nu poate merge bine. Temperatura trebuie menținută, iar principalii hormoni din organism care mențin nivelul energetic al corpului sunt cei tiroidieni.”

Dr. Adrian Comănici, medic primar endocrinolog, șeful secției de endocrinologie de la Spitalul Clinic CF 2, București

Bolile tiroidei nu sunt singurele care ne cresc sensibilitatea la temperaturi scăzute. Orice problemă care afectează sistemul vascular, de la diabet și până la înaintarea în vârstă, încetinește fluxul de sânge către extremități și poate accentua astfel senzația de frig.

Cum poți reduce sensibilitatea la frig

Chiar dacă femeile au un dezavantaj biologic în fața bărbaților, și anume masa musculară mai redusă, el poate fi contracarat cu ajutorul exercițiilor fizice și al dietei. Mișcarea de orice fel accelerează metabolismul și generează căldură.

Pe de altă parte, sănătatea vasculară este esențială pentru modul în care percepem temperatura mediului ambiant. Fumatul, sedentarismul și alimentația nesănătoasă au efecte foarte nocive asupra sistemului cardiovascular. De partea cealaltă, o dietă și un stil de viață echilibrate ne asigură și mai mult confort termic, pe lângă multiplele lor beneficii pentru sănătate. 

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
Căutare