Sportul fără somn nu funcționează. Mai puțin somn reduce beneficiile activității fizice asupra creierului
Activitatea fizică practicată cu regularitate ne poate proteja împotriva declinului cognitiv pe măsură ce îmbătrânim, dar acest efect protector pe care îl poate avea sportul este diminuat în cazul persoanelor care nu dorm suficient, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la University College London (UCL).
Studiul, publicat în The Lancet Healthy Longevity și citat de publicația Medicalxpress, a analizat, pe o perioadă de 10 ani, evoluția funcției cognitive a aproximativ 9.000 de englezi cu vârsta de 50 de ani (și peste). Echipa de cercetare a investigat mai precis modul cum diferite asocieri dintre obiceiurile de somn și activitatea fizică afectează funcția cognitivă (memorie, gândire) de-a lungul unei perioade extinse de timp.
Astfel, profesorii de la UCL au descoperit că persoanele care au fost de-a lungul vieții ceva mai active din punct de vedere fizic, dar nu au dormit suficient – mai puțin de șase ore în medie – au suferit un declin cognitiv mai rapid.
Ceea ce înseamnă că, după o perioadă de 10 ani, funcția lor cognitivă a fost echivalentă cu a celor care au practicat mai puțină activitate fizică.
Teste cognitive și categoriile de somn
Pentru implementarea studiului, cercetătorii au pornit de la date deja existente în English Longitudinal Study of Aging (ELSA), un studiu de amploare, reprezentativ la nivel național în cazul populației engleze.
Fiecare participant în parte a fost întrebat cât timp doarme într-o noapte, în medie, timp de o săptămână. Răspunsurile au dus la crearea a trei categorii de somn.
Categorii de somn:
- de scurtă durată (mai puțin de șase ore),
- optim (de la șase până la opt ore),
- de lungă durată (mai mult de opt ore).
Participanții la studiu au primit, de asemenea, un scor bazat pe frecvența și intensitatea activității fizice auto-raportate, ceea ce a dus la crearea altor două grupuri:
- „mai activi din punct de vedere fizic” (treimea de sus),
- „mai puțin activi fizic” (celelalte două treimi).
Găsește aici recomandările somnologului pentru un somn fără probleme.
Funcția cognitivă a fost evaluată pe baza unui test de memorie episodică (li s-a cerut participanților să-și amintească o listă de 10 cuvinte în cel mai scurt timp, dar și după o scurtă pauză) și un test de fluență verbală (li s-a cerut participanților să enumere cât mai multe animale într-un minut).
Pentru acuratețea rezultatelor, oamenii de știință au luat în considerare și anumiți factori care ar fi putut influența scorurile persoanelor implicate în studiu, precum dacă unii dintre ei s-au mai confruntat cu același test cognitiv și, prin urmare, ar fi putut avea performanțe mai bune față de cei care nu îl făcuseră niciodată.
Ei au exclus, de asemenea, persoanele cu diagnostice autoraportate de demență și pe cele ale căror scoruri la teste au indicat o posibilă afecțiune cognitivă, astfel încât schimbările comportamentale cum ar fi tulburările de somn, corelate preclinic cu boala Alzheimer, nu au afectat rezultatele.
Descoperă aici care este legătura dintre somn și demență.
Somnul și exercițiile fizice, o relație de interdependență
În conformitate cu cercetările deja existente, studiul actual a confirmat faptul că funcția cognitivă este în ansamblul ei mai bună atunci când o persoană doarme între șase și opt ore, neîntrerupt, pe noapte concomitent cu practicarea exercițiilor fizice pe timpul zilei.
Descoperă ce efecte are asupra corpului o noapte nedormită și cum să reziști mai ușor a doua zi.
„Studiile anterioare care au examinat modul în care somnul și activitatea fizică pot conlucra în ceea ce privește calitatea funcției cognitive au fost în primul rând transversale – concentrându-se doar pe o anumită perioadă de timp – de aceea am fost surprinși să constatăm că activitatea fizică realizată cu regularitate poate să nu fie întotdeauna suficientă pentru a contracara efectele pe termen lung ale lipsei de somn asupra sănătății cognitive”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Mikaela Bloomberg.
„Studiul nostru sugerează că ar putea fi necesar să dormim suficient de mult pentru a obține beneficiile complete pe care activitatea fizică o oferă funcției cognitive. De asemenea, arată cât de important este să ne raportăm la somn și la activitatea fizică împreună și nu separat, mai ales atunci când ne gândim la sănătatea cognitivă.”
Dr. Mikaela Bloomberg, de la Institutul de Epidemiologie și Îngrijire a Sănătății al UCL
Declin cognitiv pe termen lung
Inițial, persoanele care au fost de-a lungul vieții active din punct de vedere fizic au prezentat o funcție cognitivă (memorie, atenție, capacitate de învățare etc.) îmbunătățită sau, în orice caz, nu deteriorată, indiferent de durata somnului.
Însă, după o perioadă de 10 ani, rezultatele s-au schimbat într-un mod evident: aceleași persoane care practicau constant sport, dar dormeau mai puțin (o medie mai mică de șase ore pe noapte) au întâmpinat un declin cognitiv mai rapid față de cele care obișnuiau să doarmă suficient.
Acest declin al funcției cognitive a fost remarcat în cazul participanților la studiu cu vârste între 50 și 60 de ani – pentru cei cu vârsta de 70 de ani (și peste) beneficiile sportului asupra funcției cognitive au rămas aceleași, indiferent de durata sau calitatea somnului.
„Este important să identificăm factorii care pot proteja funcția cognitivă la mijlocul vieții și mai târziu, deoarece aceștia pot contribui la prelungirea anilor în care suntem sănătoși din punct de vedere cognitiv și, pentru unii dintre noi, chiar să întârzie un diagnostic de demență.”
Prof. Andrew Steptoe (Institutul de Epidemiologie și Îngrijire a Sănătății UCL), coautorul lucrării științifice
Organizația Mondială a Sănătății a confirmat deja că sportul, sub orice formă este practicat, reprezintă o modalitate de a menține funcția cognitivă în parametri normali, însă recomandările medicilor trebuie să cuprindă și obiceiurile de somn pentru a menține și maximiza sănătatea cognitivă pe termen lung, a conchis profesor Andrew Steptoe.
Găsește aici exercițiile fizice care te ajută mai mult decât medicamentele să dormi bine.
Limitările studiului și următoarea etapă de test
În ceea ce privește limitările studiului, una dintre cele mai importante constă în faptul că cercetătorii s-au bazat exclusiv pe mărturisirile participanților în ceea ce privește durata somnului sau activitatea fizică susținută. Adevărul afirmațiilor nu a fost confirmat prin teste suplimentare.
Însă, oamenii de știință de la UCL și-au propus ca următoarea etapă a cercetării să fie o extindere a reperelor în cadrul unei populații mai mari și mai diverse, cu examinarea mai multor funcții cognitive și a mai multor specificități privind calitatea somnului, utilizând măsuri obiective, cum ar fi un tracker de activitate fizică ce poate fi purtat de fiecare participant pe o anumită perioadă.