Soluții pentru bani mai mulți într-o „lume guvernată de crize”, de la un coach financiar. „De multe ori, ne ducem după soluția greșită”
Prețurile cresc, iar datoriile devin o povară tot mai grea. Mulți dintre noi se confruntă cu stres financiar și dificultăți legate de gestionarea veniturilor. Cum putem evita supraîndatorarea? Ce strategii ne pot ajuta să avem un control mai bun asupra banilor? Am stat de vorbă cu Cornel Ionescu, specialist în educație financiară, despre ce putem face pentru a reduce stresul legat de bani și a construi o siguranță financiară pe termen lung.
S-au scumpit toate, știm. Și continuă să se scumpească.
În februarie 2024, de exemplu, cel mai mult s-au scumpit margarina, produsele de igienă și cosmetică și serviciile poștale, potrivit datelor transmise de Institutul Național de Statistică (INS) și publicate de Hotnews.ro. De ce? Din cauza inflației.
Toate industriile, inclusiv cele mai stabile, cum ar fi fost, până recent, cele din domeniul IT, sunt destabilizate. Nu numai că salariile bat pasul pe loc, dar o mulțime de companii au decis să concedieze angajați, fie din cauza scăderii comenzilor, fie din cauza creșterii taxelor fiscale. Un sondaj recent, realizat de PwC România, arată că ponderea companiilor care previzionează o reducere a numărului de angajați a crescut de la 2% în ianuarie 2024 la 11% în ianuarie 2025, potrivit Digi24.ro.
Pentru aprilie 2025 se discută din nou tot felul de scenarii despre eventuale majorări, fie de taxe, fie de tarife pentru diferite ultilități, cum ar fi gazele. În aceste condiții, nu e de mirare că suntem stresați. Tot mai stresați.
Despre stres financiar, despre cum ne afectează instabilitatea economică pe care o traversăm, ce ne facem cu criza și ce putem face ca să ne ajungă banii nu numai de la o lună la alta, dar și ca să stăm mai relaxați, despre acestea și multe altele am vorbit cu Cornel Ionescu, trainer și coach financiar.
Adaptarea la crize
Economist de meserie și trainer din pasiune, după cum se autointitulează pe site-ul Banometru.ro, un program gratuit care oferă educație financiară și sesiuni de coaching unu la unu, Cornel Ionescu a făcut parte din echipa Maratonului pentru Sănătate Financiară, un program marca Banometru, care s-a desfășurat în luna februarie 2025. În cadrul acestui program, orice persoană dornică să învețe câte ceva despre finanțele personale a primit informații utile despre cum să-și stabilească prioritățile, cum să transforme intențiile în obiective clare și realizabile și cum să-și facă un plan de acțiune. Banometru e o inițiativă educațională gratuită, care se adresează persoanelor care au venituri mai mici sau egale cu cheltuielile, ceea ce înseamnă de cele mai multe ori că nu au economii și e posibil să aibă datorii.
„Avem un curs online, care e gratuit, iar fiecare modul video are și câte o foaie de lucru, ca tu să poți să faci ceva, să faci un progres. Pe lângă asta, poți să beneficiezi de patru sesiuni de coaching de unu la unu. Programul nostru nu se adresează celor care vor să facă investiții, pentru că nu e scopul nostru. Scopul nostru este să îi aducem pe cei care sunt în situația descrisă până la zona în care sunt pregătiți de investiții”, spune Cornel, cu care am vorbit, în continuare, despre stres.
Stresul financiar nu e altceva decât stres, spune Cornel. Doar că are legătură cu banii. În plus, chiar dacă nouă ni se pare acum că iar trecem printr-o criză, de fapt, numai așa o ținem de la Revoluția din 1989 încoace, mai spune el.
„Nu cred că stresul financiar e diferit de orice alt stres, doar că e generat de bani și de percepția pe care o avem legat de bani. Este o zonă în care trebuie să te adaptezi la o realitate care nu-ți convine.”
„În ultimii 35 de ani suntem într-un stres continuu, doar traversăm niște zone în care ne e bine”, mai spune el, însă, și atunci, tocmai pentru că ne merge mai bine, cheltuim banii tocmai ca să compensăm pentru celelalte perioade în care nu ne-au fost de-ajuns.
Asta înseamnă că nu punem nimic deoparte pentru următoarele perioade de potențiale dificultăți, deși știm că pot veni oricând. „Toată zona asta de instabilitate creează un mecanism care zice: dacă mâine nu mai trăiesc?, dacă mâine nu mai sunt?, hai să sparg toți banii azi. Problema este ce se întâmplă dacă supraviețuim mai departe de acest mâine”, mai spune Cornel.
Prin urmare, cum ar fi bine? „Ideal ar fi să ne cunoaștem suficient de bine și să ne mutăm pe o combinație între greiere și furnică. Să fim nici greiere, nici total furnică”, explică el, făcând o paralelă cu fabula Greierele și Furnica, scrisă de Jean de La Fontaine (1621-1695). Ce spune Cornel Ionescu este că e util să ne creăm o anume imagine despre noi înșine și despre lume care să ne permită să trăim dincolo de a supraviețui, de a fi la limita supraviețuirii din punct de vedere financiar și care să ne creeze o stare de împlinire.
„Cum spuneam, trecem prin tot soiul de crize și o să tot trecem, o să mai vină crize. Nu știu dacă să zic că e bine sau e rău. E ce e. Istoric, zona în care suntem noi a fost tot timpul frământată, nu cred că avem în istorie perioade mai lungi de 40-50 de ani în care a fost liniște. Și ne adaptăm și noi și asta e, ce să facem? Fără adaptare nu am fi supraviețuit atât și altfel nici nu o să supraviețuim. Dacă nu învățăm să ne adaptăm și nu învățăm să ne mișcăm, să înțelegem că schimbarea este parte din viață și să ne întrebăm cum putem să folosim schimbarea în folosul nostru (n.r. – nu putem să supraviețuim)”, adaugă trainerul financiar.
Cum învățăm să ne adaptăm la criză?
În loc să ne cramponăm în ideea de criză, întrebarea care ar putea să ne ajute mai mult în viitor este cum învățăm să ne adaptăm la criză, pentru că experiența – mai ales a ultimilor cinci ani – ne arată că am trecut dintr-o criză în alta, deci că nu există vreun semn cum că diferite crize nu vor mai apărea. „Și, atunci, dacă tot urmează să trăim într-o lume guvernată de crize, poate că ar fi drăguț să învățăm care sunt mecanismele după care funcționăm noi și care dintre mecanismele astea ne pot ajuta să supraviețuim în condițiile astea și, dincolo de supraviețuire, să înflorim în direcția schimbării”, spune Cornel Ionescu.
„Amânăm trăitul. Am auzit expresii de acest fel care nu vin neapărat din zona de stres financiar. Lasă că anul ăsta merge mai prost, nu am chef, abia aștept să treacă. Și uităm că avem un număr limitat de ani și că, ok, a mai trecut un an, a mai trecut altul și câți ți-au mai rămas? Iar apoi rămâne întrebarea: ok, și la ce ți-a folosit că ai așteptat?”
Unul dintre mecanismele pe care fiecare dintre noi le poate avea și de care se poate folosi în astfel de perioade este, spune Cornel, o abilitate: reziliența. Un cuvând pe care îl auzim tot mai des în ultimii cinci ani, cam de când am auzit și de Covid. Conform Asociației Americane de Psihologie (APA), reziliența este procesul și rezultatul adaptării reușite la experiențe de viață dificile sau provocatoare, în special prin flexibilitate mintală, emoțională și comportamentală, precum și prin ajustarea la cerințele externe și interne.
În domeniul financiar, reziliența se realizează, pe de o parte, dezvoltându-ți abilitățile în așa fel încât să poți să-ți schimbi o sursă de venit cu alta, dacă abilitățile tale nu se mai caută la un moment dat, și, pe de altă parte, făcând pregătiri pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute care pot apărea oricând. „Adică am un fond de urgență, am asigurări dacă e cazul, de sănătate, spre exemplu, sau de șomaj. După care, următoarea categorie este dacă avem bani pentru o lună, două, trei, puși deoparte, în așa fel încât să putem să facem față perioadei dintre joburi”, detaliază Cornel, care își amintește și recomandă o carte – Antifragil, de Nassim Nicholas Taleb:
„Taleb vine și spune: poți să fii cel care se topește în fața crizei ca un fulg de zăpadă la căldură sau poți să ajungi în starea de robust, care înseamnă că pe tine criza nu te afectează. Sau poți să ajungi în zona de antifragil, aceasta fiind zona în care tu înflorești în mijlocul crizelor, pentru că ai niște mecanisme adaptative foarte bine dezvoltate și pentru că îți dezvolți observarea de oportunități și, dincolo de a le observa, după ce le-ai observat treci în zona de execuție, în așa fel încât să-ți și fie bine”.
Pentru unele persoane, instabilitatea e ceva provocator. Stresul bun
De fiecare dată când apare o criză, unele industrii intră în declin, în timp ce altele se dezvoltă. În criză apare ideea de adaptabilitate, iar stresul poate fi văzut ca efortul de adaptare pe care îl facem cu toții ca să ne adaptăm la ceea ce ne provoacă din jur.
În discuție apare însă și ideea de stres ca forță motivatoare pozitivă.
„Atunci când cantitatea de stres devine prea mare, stresul devine o povară extrem de greu de dus și care pune multă presiune pe noi, ceea ce înseamnă o adaptare mai greoaie la mediu, pentru că ne consumăm resursele ca să facem față presiunii, uneori autogenerate. Dar fiecare dintre noi reacționează diferit în situații diferite, avem mecanisme diferite de a ne descurca în momente de instabilitate. Iar unele persoane simt foarte bine momentul în care este instabilitate, pentru că pentru ele e ceva nou, e ceva provocator, se pot adapta foarte ușor și își zic: mă săturasem, eram așa de plictisit, mă duceam la job în fiecare zi și acum, uite, deodată mi se îndeplinește visul, vreau, nu vreau, m-au dat afară de la job și trebuie să pornesc businessul la care mă gândeam de nu știu când”, explică el.
Chiar dacă pot fi mai degrabă excepții cazurile în care cei concediați se și bucură de această schimbare, cei care decid să acționeze de-abia după ce sunt „strânși cu ușa” nu sunt așa puțini. Pur și simplu unora le e dificil să decidă să demisioneze, pentru că preferă siguranța statutului de angajat, însă, atunci când această stabilitate se clatină, trec la acțiune.
„În unele situații e pur și simplu un mecanism de adaptare: Nu am ce să fac altceva, nu găsesc un loc de muncă în altă parte, ca urmare, ce opțiuni am? Să-mi creez eu locul meu de muncă și să fac mai bine ce făceam înainte. Foarte multe companii care sunt mari acum au plecat în momente de criză. Pentru că atunci nevoia de inovare este mai mare”.
Ce putem face ca să ne fie mai bine?
Indiferent că vorbim despre o criză generalizată – la nivel de țară sau de regiune – sau de o criză financiară personală, atunci când aceasta se resimte, cea mai potrivită întrebare ar fi Ce pot să fac?
„Generalizările nu-mi folosesc la nimic, nu fac decât să-mi crească anxietatea, frica de ce urmează să se întâmple și atunci cred că cel mai util este să mă uit la mine și să mă întreb: ok, am situația asta concretă care se referă la mine și la familia mea, cum pot să o rezolv? Ce opțiuni am?”, spune Cornel.
Și, din punct de vedere financiar, cele 4 variabile asupra cărora poți să lucrezi sunt:
- creșterea veniturilor
- scăderea cheltuielilor și a datoriilor
- fond de urgență, fond de siguranță
- investițiile/creșterea activelor
Cornel le ia pe rând.
1. VENITURILE În mod ideal, ar trebui să-ți crești venitul și, eventual, să ai mai multe surse de venit.
„Să-l crești înseamnă fie să lucrezi mai multe ore, fie să crești suma pe care o câștigi pe oră, pentru că oferi ceva mai valoros decât ofereai până acum altora. De multe ori e nevoie să-ți găsești al doilea job”.
2. CHELTUIELILE Să scazi cheltuielile sau să le ții sub control înseamnă, în primul rând, să elimini risipa, pornind de la lucrurile cele mai mici. „Adică să înceapă să-ți fie milă de munca ta și să nu mai arunci la gunoi, să nu mai lași să se scurgă pe geam și așa mai departe”, spune Cornel.
DATORIILE Chiar dacă le percepem tot ca pe niște cheltuieli, datoriile sunt un pic altceva. Sunt niște sume pe care le datorăm în mod repetitiv de multe ori și pentru care e bine să găsim cea mai înțeleaptă metodă de achitare. Cum ar fi să schimbi un împrumut cu dobândă variabilă cu unul cu dobândă fixă sau să alegi instrumentele bancare potrivite pentru nevoile tale, fără a face confuzia între bancă și IFN (instituție financiară nebancară).
„Adică să înțelegi suficient de bine datoriile pe care le ai în așa fel încât fie să poți să le scazi costul prin refinanțare, fie să reușești să le plătești măcar în termenele stabilite, ca să nu plătești penalizări și dobânzi prea mari. Cu alte cuvinte, să înveți să folosești instrumentele de credit potrivite. De exemplu, să folosești pentru pâinea de până la salariu overdraft-ul, să folosești pentru cumpărat frigider sau alte lucruri de care mai ai nevoie prin casă cardul de credit cu ratele fără dobândă la bancă – și atunci să fii atent în ce zi trebuie să plătești și să plătești în ziua respectivă, pentru că altfel dobânda crește – și să nu folosești cardul de credit ca să scoți cash, pentru că o să plătești la el dobândă, să folosești pentru a-ți cumpăra casă credit ipotecar și nu credit de nevoi personale, pentru că toate au costuri diferite”, detaliază Cornel importanța informării atunci când vine vorba de alegerea unui produs financiar.
„Dacă stăm și ne gândim, avem abilitatea de a învăța despre lucrurile pe care le dorim. Dacă vrem un telefon, învățăm despre pixeli și despre camera video. Ar fi drăguț să învățăm și despre credite, care uneori ne permit să cumpărăm acel telefon. Ce presupune acel credit, cât e principalul, cât e dobânda, cât e perioada, ce fac dacă nu mai pot să-l plătesc, ce fac dacă pot să-l plătesc înainte.”
3. FOND DE URGENȚĂ, FOND DE SIGURANȚĂ Pentru a putea avea o „plasă de siguranță financiară”, o persoană trebuie să înțeleagă care este utilitatea ei și trebuie ca acea plasă de siguranță să devină mai importantă decât orice alt lucru, cel puțin o perioadă.
„Pentru că, de fapt, sunt mulți care spun ce șmecher ar fi să am fond de urgență sau un fond de siguranță! După care văd o reducere la un magazin și se duc și își cumpără tot felul de lucruri, uitând de importanța plasei de siguranță financiară. Iar asta înseamnă că valorizează mai mult obiectele pe care le cumpără decât siguranța lor, dar se plâng că nu au, nu pot, nu fac”, spune Cornel ionescu.
Practic, pentru a-ți crea un fond de urgență sau de siguranță, la care să poți să apelezi atunci când apar cheltuieli neprevăzute cum ar fi cele cauzate de o îmbolnăvire sau dacă rămâi fără job, trebuie să te întorci la aceleași venituri și cheltuieli. Să crești veniturile sau să scazi cheltuielile și să pui bani deoparte. Sau, și mai bine, amândouă.
4. INVESTIȚIILE Atunci când toate acestea sunt rezolvate și ai și un fond de urgență (de exemplu, pentru posibile probleme medicale) și un fond de siguranță (pentru cazul în care rămâi fără venit câteva luni), te poți uita la modalități prin care să-ți crești activele.
„Adică să te uiți la lucrurile pe care le ai și să le faci să producă ceva. Nu doar să le ții, să le ai, ci să le faci să producă ceva”, spune trainerul financiar.
Bugetul și clarificarea problemei financiare
Înainte de a ne gândi însă la investiții, ce ne facem cu bugetul pentru fiecare lună, în condițiile în care trăim de la o lună la alta? În primul rând, bugetul nu înseamnă monitorizarea banilor. Confom Banometru.ro, diferențele sunt următoarele:
Bugetul se referă la estimarea și organizarea pentru viitor a veniturilor și cheltuielilor, de obicei pe o lună sau pe un an, ținând cont de nevoile și planurile tale, de preferințe, de stilul de viață etc.
Monitorizarea banilor presupune la a te uita pe săptămâna sau luna anterioară și a vedea ce cheltuieli și venituri ai avut, folosind extrase de cont, bonuri sau informații notate pe agendă/caiet etc. Astfel, poți observa pe ce categorii ai cheltuit mai mult sau mai puțin, ceea ce te ajută să-ți adaptezi bugetul sau comportamentul de cheltuire pentru viitor, în funcție de prioritățile tale.
În cazul bugetului, cuvântul-cheie este planificare, insistă Cornel: „Ajută să crești perioada la care te gândești, adică să muți gândirea de la azi pe azi la azi pe mâine la azi peste o săptămână, la azi peste o lună și la azi peste un an și, dacă se poate, la azi peste 3 ani. Cum o să mă descurc peste o săptămână, peste o lună, peste un an, peste 3 ani. Ajută să crești perioada de timp la care ne raportăm, mai ales în cazul persoanelor care sunt îndatorate sau care consideră că au cheltuieli neprevăzute de genul Paște, Crăciun, zi de naștere, RCA-ul și reparațiile pentru mașină, cheltuieli care, de fapt, sunt predictibile, doar că nu le prevedem noi.”
Practic, dacă ne mutăm privirea de la viitorul extrem de apropiat la cel relativ îndepărtat, cum ar fi un an vom realiza că în fiecare an, în luna X, ziua Y, ne aniversăm data nașterii, deci că, probabil, vom avea niște cheltuieli în plus. E valabil și pentru perioadele în care știm că vom face cadouri sau că vom avea de plătit unele obligații.
Un model clasic de bugetare este 50/30/20:
- 50% pentru nevoi: cheltuieli esențiale precum chiria, utilitățile, mâncarea, transportul.
- 30% pentru dorințe: vacanțe, hobby-uri, distracție, viață socială.
- 20% pentru economii, rambursări anticipate și investiții: fonduri de urgență și de siguranță, pensii, investiții, reducerea datoriilor.
Totuși, nu poți face un astfel de buget orbește, fără a-ți analiza veniturile și cheltuielile, fără a stabili ce contează pentru tine, pentru că prioritățile diferă pentru fiecare dintre noi. Ce poți face este să pui pe hârtie niște procente după ce faci aceste analize și să testezi aceste procente pentru o lună, urmând să le ajustezi în funcție de ce funcționează în cazul tău.
„În momentul în care începi să te uiți la situația ta, asta înseamnă de fapt confruntarea realității. Mulți oameni refuză să se confrunte cu realitatea pentru că e dureros, iar alți oameni refuză să se confrunte cu realitatea, pentru că, în momentul în care faci asta, să stai degeaba nu mai e o opțiune. Devine evident ce ai de făcut.”
O dată în plus, Cornel încurajează la clarificarea situației și la acțiune: „În momentul în care ți-ai pus situația financiară pe masă și te uiți la ea și vezi când se termină primul credit, când se termină al doilea credit și așa mai departe, atunci apare o chestie care face ca anxietate să scadă. Chestia asta se cheamă claritate. Văd exact care e problema, văd care sunt ieșirile și văd cât durează până când o să ies din situația respectivă. Oamenii pot să reziste cu o durere cât e nevoie, dacă perioada e determinată. Dacă perioada e nedeterminată, oamenii nu rezistă cu durerea.”
Când îți analizezi situația financiară, pleci de la realitate, după care te uiți la opțiuni și alegi obiectivul pe care vrei să-l atingi. Atunci capeți claritate. „Nu înseamnă că problema s-a rezolvat acum, dar știi că în trei ani poți să scapi de ea. Sau în doi ani sau într-un an. Și nu mai e așa un nor care te înconjoară și e negru de jur împrejur”, spune el.
La fel se întâmplă și în crize.
„Criza de obicei înseamnă că ai exces de ceva sau ceva într-o cantitate extrem de limitată. De obicei așa se manifestă crizele. Prin urmare, pot să mă întreb: care e problema pe care încerc să o rezolv? Când definesc care e problema, apar evidente soluțiile. Când las acolo problema și dau vina pe altcineva sau aștept ca altcineva să facă ceva pentru mine și s-ar putea să nu facă, problema nu se rezolvă. Dar, când îmi asum că eu sunt responsabil să ies din situația respectivă și încep să pun pe hârtie, văd că toate lucrurile capătă contur și că pot să ies de acolo.”
„Nu contează ce venit ai” când vine vorba de stres financiar
„Ce am învățat din Banometru este că nu contează ce venit ai. Întâlnim oameni care au venituri foarte mari și care nu reușesc să le administreze bine și, drept consecință, au aceleași situații financiare ca aceia care au venituri extraordinar de limitate și care sunt forțați să trăiască la limita supraviețuirii de veniturile respective”, spune Cornel.
Prin urmare, mesajul lui către toți cei care se tem de criză și vor să-și construiască o plasă de siguranță este acesta: există recalificare și, dacă nu există recalificare, există relocare.
Iar pentru cei care spun că nu reușesc să găsească soluții, oferă aceste exemple, extrase din experiența lui de coaching financiar unu la unu, din Banometru:
„Am lucrat cu o pensionară care, la 62 de ani, având acasă alte trei persoane în grijă, s-a apucat să ducă un copil la școală și să-l aducă înapoi acasă pentru ca părinții lui să poată să ajungă la serviciu la timp. Primea pe treaba asta vreo 300 de lei pe lună în urmă cu niște ani. Și s-a apucat și să aibă grijă de o bătrână, să-i facă niște cumpărături și să vadă cum se simte, adică nu ceva complicat, lucru pentru care mai primea încă vreo 600 de lei pe lună. Și banii ăia au ajutat-o să iasă dintr-o situație financiară dificilă în care ajunsese la un moment dat.
Altădată am avut în sesiune de unu la unu o tipă care și-a dat mărire de salariu în felul următor. Ea lucra la un call center și și-a dat seama că nu vrea să plece de la acel loc de muncă, dar că nu poate să se ducă mai sus pe zonă ierahică și, când am întrebat-o dacă e cineva la call center care câștigă mai mult decât ea, răspunsul a fost: da, sunt cei care vorbesc limbi exotice. Minunat, i-am zis, ce limbă exotică ai putea să înveți tu, dacă îți dai câte o oră pe zi timp de un an? 365 de ore înseamnă mult, înseamnă aproape două luni lucrătoare, ca idee. Și s-a apucat și a învățat turca, pentru că-i plăceau și serialele turcești, și a găsit și resurse gratuite la centrul lor cultural. Și și-a dat mărire de salariu. Iată o soluție. Altfel, să stăm să ne văităm e gratis, dar nu ne rezolvă problema cu banii.
Deci ideea este că, dacă vrei, poți. Altfel, toată lumea poate să zică muncesc opt ore, vai ce greu e! Sunt de acord cu tine că poate e greu, dar făcând același lucru pe care l-ai făcut până acum n-ai nicio șansă să rezolvi problema pe care o ai.
Trebuie să faci în fiecare săptămână efortul de a te întreba ce pot să ofer eu celor din jur care să fie suficient de valoros pentru ei încât ei să fie dispuși să-mi dea niște bani și cum pot să fac asta în minimum de timp posibil? Deja ți se deschid o mulțime de opțiuni pe care nu le aveai înainte.”
Întoarcerea la meseriile de bază
Asistăm, în ultimii ani, la o întoarcere la valorizarea meseriilor de bază. Un mecanic auto, un instalator sau o manichiuristă pot să câștige mult mai bine decât persoanele cu studii superioare care au funcții ce le aduc mai mult statut decât bani.
„De ce sunt mai bine plătite aceste meserii? Pentru că nu sunt suficienți electriceni, că oamenii s-au dus să se facă economiști. Sunt foarte mulți economiști, cererea e puțină, iar asta înseamnă că scade prețul. Ca idee, sunt economiști care, la intrarea în bancă, sunt plătiți mai prost decât un casier la Lidl sau la McDonalds. Și atunci evident că n-o să te duci să lucrezi în bancă sau te duci doar dacă ți se pare ție că încă e șmecher să lucrezi în bancă. E posibil să devină șmecher la un moment dat, dar e posibil și să nu. Dacă nu te duci în bancă, te duci și înveți o meserie care se caută și care nu se mai găsește ușor”, spune Cornel.
Cu alegerea profesiei e ca la orice marfă. Marfa ta trebuie să se caute. Dacă nu se caută, poți să ai cea mai bună marfă și degeaba.
Supraîndatorarea, principala sursă de stres financiar
Principalul lucru și cel care îi stresează cel mai mult pe oameni din punct de vedere financiar este supraîndatorarea.
„În momentul în care ești supraîndatorat, intri în criză. Tu intri în criză, nu contează că ceilalți dimprejur nu sunt în criză. Tu intri în criză pentru că nu vezi soluții la problema pe care o ai.
De obicei, soluția este să te dai un pas în spate și să vezi situația, să te întrebi ce ar putea să funcționeze mai rău și ce ar putea să funcționeze mai bine”, spune Cornel.
Iar datoriile nu se limitează la bănci și la credite. „Oamenii se îndatorează la bănci, la instituții financiare non-bancare (IFN-uri), unii ajung să fie îndatorați și la cămătari, fie datorită faptului că la un moment dat s-au întins prea mult și ulterior, din cauza inflației și creșterii ratelor dobânzilor, e posibil ca venitul lor să nu fi crescut la fel de repede ca inflația și respectiv rata dobânzii, alții au provocări legate de sănătate sau un membru al familiei are provocări legate de sănătate și atunci nu au altă opțiune decât fie să vândă ce au, dacă au ce vinde, fie să se împrumute. Și de aici apar alte situații”, explică el.
Ar trebui să ne împrumutăm atunci când suntem siguri că putem să și achităm împrumutul, spune Cornel, pentru că, altfel, creștem stresul din cauza faptului că toată viața noastră va depinde de un loc de muncă. În schimb, ar fi mai util ca, înainte de a lua în calcul un împrumut, să ne gândim în ce mod putem câștiga mai bine:
„De multe ori, ne ducem după soluția greșită. În loc să văd ce pot să fac în așa fel încât să-mi câștig existența astăzi, mâine, poimâine, în timp ce merg la interviuri și în timp ce folosesc și alte abilități pe care le am, că poate nu-mi cad galoanele dacă în timp ce-mi caut job pentru economist sau IT-ist, mă duc și mai zugrăvesc o scară sau schimb un robinet sau lucruri care pot să mă ajute să pun pâinea de astăzi pe masă. Dar e greu, pentru că toate astea presupun niște schimbări înăuntrul nostru, niște schimbări de statut, niște schimbări legate de modul în care eu mă percep pe mine și aici apare o rezistență foarte mare, pentru că fiecare ne-am creat o imagine despre noi și o imagine despre lume și în momentul în care asta se schimbă major, suntem debusolați”, spune Cornel.
Reducerea cheltuielilor și recompensa întârziată
Vorbind despre reducerea cheltuielilor, Cornel dă uneori acest exemplu legat de cum poți economisi dacă renunți la cafeaua băută în oraș. E-adevărat că, dacă în fiecare zi ai bea un cappucicno de 15 lei la o cafenea, asta înseamnă că, într-o lună, ai cheltui 450 de lei numai pe asta. Poate mai pui un biscuit alături sau poate nu mergi în fiecare zi la cafenele. În orice caz. Să zicem că 450 de lei. Dar, totuși, funcționează să vii cu acest argument pentru economisire?
„Ține de fiecare în parte și de cât de important e pentru fiecare lucrul pe care și-l dorește. În momentul în care accepți că speranța de viață în țara asta pentru bărbați e 71 de ani și pentru femei e 79 de ani, e clar că n-o să mori azi. Adică majoritatea oamenilor n-or să moară astăzi. Probabilitatea există, dar e redusă, ceea ce înseamnă că trebuie să faci un plan pe termen lung. De exemplu, dacă tu îți spui ok, astăzi eu mănânc o banană, mâine mănânc o banană, poimâine mănânc o banană și tot așa, o lună întreagă mănânc o banană. După care te întrebi sunt eu dispus oare să nu consum 10 banane luna asta, pentru ca banii respectivi, investiți, să-mi aducă câte o banană pe an pentru tot restul vieții mele? Asta se numește delayed gratification sau recompensă întârziată și este o alegere. Înseamnă că mă privez pentru o perioadă de ceva, ca după aia să-mi vină mai ușor”, spune Cornel.
N-o să se îmbogățească nimeni, evident, doar din faptul că nu bea o cafea în oraș. Însă poate că n-ar fi rău ca, atunci când ești într-o situație financiară stresantă, când ai datorii cărora simți că nu le mai faci față, pentru o perioadă să accepți privarea sau limitarea satisfacerii dorințelor imediate.
„Nu recomandăm să faci asta timp îndelungat, pentru că apoi ajungi în zona în care acum te privezi, după care, când ai scăpat, din cauza frustrării, consumi mai mult decât ai și eventual și ceva peste, ceea ce te poate duce de unde ai venit. Ca atunci când ai luat salariul și zici dar eu o viață am și consumi tot salariul într-o zi sau două, după care iarăși faci foamea în restul zilelor. E și asta o opțiune”, adaugă Cornel Ionescu.
„Anumite experimente din economia comportamentală au arătat că nouă ne e mai milă de cineva care e lângă noi acum, decât de noi înșine peste un an, doi ani, trei ani. Ca urmare, în momentul în care tu te împrumuți acum, ce faci? Îți vinzi viața ta viitoare lucrătoare. Urmează să lucrezi niște ore în fiecare lună pentru bunul pe care ți l-ai luat acum, iar asta evident că o să pună o presiune pe tine.”
Investițiile și veniturile pasive
După cum spunea Cornel, unul dintre lucrurile în legătură cu care putem acționa ca să ne fie mai bine sunt investițiile. Creșterea activelor, spunea el mai sus.
„O investiție este un lucru pe care îl cumperi sau îl creezi și care să-ți aducă bani, prin vânzare sau prin închiriere. Am spus că poți să-l cumperi sau poți să-l creezi. Limitarea vine doar în momentul în care ne gândim că trebuie doar să îl cumpărăm”, spune Cornel.
Scrii o carte, compui un cântec, faci un site, creezi conținut pentru YouTube, orice.
„Ăsta e un lucru pe care eu nu l-aș amâna, zona de creat. Să creezi un activ, adică un lucru care să-ți aducă bani uterior. Zona de cumpărat active aș duce-o spre momentul în care am achitat datoriile de consum, mi-am cumpărat zona de siguranță cu fondul de urgență și fondul de siguranță și de-abia apoi zic: ok, hai să mă apuc de investit cu un plan clar, în care știu la ce riscuri mă expun și în momentul în care m-am educat, am învățat. Lumea zice că o să se apuce de investiții mai încolo, dar până atunci nu face nimic. Ei, până atunci, poți să te educi și poți să înveți.”
Cu alte cuvinte, dacă vorbim despre investiții care presupun creație – unde investești mai mult timp și mai puțini bani – riscurile sunt mai mici. Dacă vorbim despre a cumpăra cu sume importante ceva care, ulterior, să producă bani, e necesară mai multă precauție.
E valabil și pentru veniturile pasive, un alt termen care fascinează, ca și cum pentru aceste venituri nu ar trebui să depui niciun efort.
„Venitul pasiv înseamnă că ai depus un efort mare la început, ca să creezi un activ care se poate închiria. Spre exemplu, un venit pasiv este dobânda pe care o primești de la bancă sau de la stat pentru banii pe care i i-ai împrumutat. Asta înseamnă că tu întâi trebuie să creezi banii, după care să-i depui în cont la trezorerie sau în cont la bancă și să aștepți o perioadă ca respectivii să înceapă să facă pui, care se cheamă dobândă, care e o formă de chirie pe care tu o încasezi pentru că ți-ai parcat bani acolo. De asemenea, poți să te apuci și să cumperi sau să faci o casă și să închiriezi casa respectivă. Venitul pasiv, adică un venit cu un efort minim, poate să vină o perioadă, nu neapărat toată viața”.
„Dăm vina pe oricine altcineva.” Cum ne raportăm la bani
Cum spune Cornel, stresul financiar nu e altceva decât stres. Atunci când e prelungit sau de intensitate mare, poate să ducă la anxietate sau la depresie. În plus, faptul că ești în criză și ești stresat că ești în criză te poate face să reacționezi diferit de cum ai reacționa în mod normal.
„Pentru că ești stresat, începi să te cerți cu familia, începi îți verși nervii în momente nepotrivite pe persoane nepotrivite. De cele mai multe ori pe familie sau pe cei apropiați. Dacă ei nu înțeleg fenomenul, de cele mai multe ori relațiile respective sunt afectate”, mai spune el. La fel, când ești stresat riști să nu iei deciziile cele mai bune, eventual să faci și alte datorii prin împrumuturi și să îți scazi productivitatea în muncă din cauza lipsei de concentrare.
„Nu acordăm importanță educației financiare și asta vine din zona de credințe pe care le avem. Ni s-a spus că banii sunt murdari, banii sunt răi, banii sunt ochiul dracului și așa mai departe. Și nu realizăm că, de fapt, vorbim despre ore din viața noastră lucrătoare, că asta sunt banii dacă suntem angajați. Noi suntem plătiți pentru că am prestat o oră.”
L-am întrebat dacă suntem programați încă din copilărie să ne raportăm la bani într-un fel sau în altul. „Avem tendința să dăm vina pe oricine altcineva decât pe noi cu privire la modul în care ne raportăm la orice din lumea asta. Și, atunci, părinții au fost de vină. Da, e posibil să venim cu niște tipare de gândire din familie și cu niște impresii despre cum arătăm noi și despre care e statutul nostru în lume, dar atâta vreme cât noi nu reușim să obținem venituri la nivelul statutului pe care îl proiectăm, nu facem altceva decât să ne așternem o viață cu foarte multă durere înainte”, spune Cornel.
Resurse gratuite pentru educație financiară
Există și alte resurse gratuite, pe lângă Banometru, spune coach-ul financiar. Există ghiduri gratuite puse la dispoziție de Autoritatea de Supraveghere Financiară, dacă vrei să înveți despre asigurări sau câte ceva despre bursă sau despre pensii, Banca Națională a României are inițiative de educație financiară, Asociația Română a Băncilor are resurse gratuite, mai există Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB), care funcționează ca un mecanism de intermediere pentru cei care au dificultăți în relația cu băncile, un serviciu gratuit pentru utilizator.
În plus, mai spune Cornel Ionescu, trainer și coach financiar, există o mulțime de resurse video gratuite pe YouTube, trebuie doar să vrei să înveți și să fii dispus să cauți informații, după care trebuie să treci la acțiune: „Provocările pe care le facem noi sunt tocmai de a trece de la știu că ar trebui să fac la hai să fac totuși odată și odată.”
