Gripă și COVID-19, o combinație letală: „Nu este exclus să avem surprize”

Pandemia de coronavirus ia amploare la noi și în lume, iar în curând ar trebui să înceapă sezonul gripal. Veștile venite din emisfera sudică sunt bune. Îmbolnăvirile de gripă au fost surprinzător de puține, dar este greu de anticipat dacă vom scăpa de această boală respiratorie în lunile următoare. O epidemie simultană de gripă și COVID-19 va pune în mare dificultate spitalele. Vaccinarea antigripală este foarte importantă în acest an, spun specialiștii.

Vacanțele s-au terminat, iar copiii au revenit la grădiniță și la școală. Oamenii vor petrece de acum mai mult timp în spații închise și mai aproape unii de alții. Vremea se răcește. Numărul de infectări cu COVID-19 este în creștere în Europa. Sezonul răcelilor și al gripei revine, invariabil, toamna.

Ce s-ar întâmpla dacă pandemia de coronavirus se va suprapune peste sezonul gripal în lunile următoare? Ar fi „o furtună perfectă”, spun epidemiologii americani Edward A. Belongia și Michael T. Osterholm într-un articol din revista Science. 

Țările din emisfera sudică tocmai au încheiat cel mai ușor sezon gripal de până acum. El a debutat în luna aprilie și a luat sfârșit în septembrie, iar datele adunate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că au existat cazuri puține de gripă și chiar sporadice. 

Activitatea virusurilor gripale a fost mult mai scăzută în comparație cu sezoanele anterioare. Dacă luăm Australia ca exemplu, nici nu se poate vorbi  aici despre un sezon gripal, notează CNN. În august 2019, s-au înregistrat 61.000 de cazuri de gripă în Australia. În aceeași lună a acestui an, au fost doar 107 îmbolnăviri.

„Acesta este, practic, un sezon gripal inexistent. Nu am văzut niciodată până acum asemenea numere”, spune Ian Barr, profesor de microbiologie și imunologie la Universitatea din Melbourne. Aceeași situație a fost și în Africa de Sud și în Conul Sudic – regiune geografică din America de Sud care cuprinde Argentina, Chile, Paraguay și Uruguay. 

Măsuri de protecție și interes pentru vaccinare

Măsurile luate de populație pentru a se proteja de noul coronavirus au fost cele care au limitat atât de mult transmiterea virusurilor gripale în emisfera sudică, mai arată raportul OMS. Sezonul gripal a debutat acolo chiar la începutul pandemiei de coronavirus, așa încât cele două infecții virale s-au suprapus în aceste luni. 

Dincolo de măsurile de igienă și de distanțare, a existat și un alt motiv pentru care emisfera sudică a fost ocolită de gripă anul acesta. Pandemia de COVID-19 a determinat mai mulți oameni să se vaccineze antigripal în acest an, crede dr. Andrea Vicari, expert al Organizației Pan Americane de Sănătate pe probleme de vaccinare. „Dacă facem o comparație cu sezoanele gripale anterioare, cred că a existat o urgență mai mare în materie de vaccinare antigripală”, a spus specialistul pentru CNN.

Vom avea și noi un sezon gripal mai „blând”?

Evoluția gripei în emisfera sudică ne dă speranțe că virusurile gripale nu ne vor crea probleme mari în sezonul rece. Cu toate acestea, nu înseamnă neapărat că vom fi la fel de norocoși. 

„Este foarte riscant să faci predicții cu privire la gripă”, spune dr. William Schaffner, specialist în boli infecțioase la Centrul Medical al Universității Vanderbilt, din SUA. El a declarat pentru CNN că, în ciuda numărului redus de cazuri din emisfera sudică, există totuși riscul să apară și o epidemie de gripă în țările din emisfera nordică, simultan cu pandemia de coronavirus – sau ceea ce americanii numesc „twin-demic”. Un astfel de scenariu ar duce la pierderea multor vieți și sistemele de sănătate ar fi supuse unei presiuni foarte mari. 

În sezonul gripal 2019-2020 s-au înregistrat în România 73 de decese, de aproape două ori mai puține decât în anii anteriori. Măsurile mai stricte de igienă, distanțarea fizică și purtarea măștii spre finalul sezonului gripal, când a izbucnit pandemia de coronavirus, sunt motivele intuite de specialiști pentru numărul mai mic de români care au murit din cauza acestei boli respiratorii. 

Și specialiștii de la noi sunt rezervați în privința previziunilor pentru noul sezon gripal, care debutează în octombrie și ia sfârșit în martie. „Protecția față de noul coronavirus duce, într-adevăr, și la scăderea riscului de transmitere a gripei, dar nu se pot exclude una pe cealaltă. Este greu de anticipat care va fi evoluția sezonului gripal”, crede profesorul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS. 

„Ne putem confrunta cu un debut de sezon mai tardiv, dar nu este exclus să avem surprize”. 

Prof. dr. Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății

Virozele și gripa s-au transmis mai puțin la începutul pandemiei

Frecvența infecțiilor virale de alte tipuri a fost foarte redusă în perioada de început a pandemiei, a observat conf. dr. Irina Strâmbu, medic primar pneumolog și șef de secție la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

„În martie-aprilie 2020, când a debutat epidemia de coronavirus la noi, încă mai era «coada» sezonului rece. În sezoanele anterioare, înregistram de obicei exacerbări ale BPOC-ului (n.r. – bronhopneumopatie obstructiva cronică, o boală pulmonară frecventă). Ele sunt date de viroze respiratorii, în general. Anul acesta, am avut mult mai puține cazuri decât în anul precedent, pentru că virozele și gripa s-au transmis mult mai puțin”, explică specialistul pneumolog. 

Purtarea măștilor de protecție și distanțarea fizică din acea perioadă ne-au protejat de toate infecțiile virale, crede dr. Irina Strâmbu. Pornind de la această observație, specialistul este optimist că gripa ne va afecta în acest sezon mai puțin decât în cele anterioare. 

Putem face gripă și COVID-19 în același timp?

Infectarea simultană cu un virus gripal și cu noul coronavirus este puțin probabilă, dar nu imposibilă, afirmă medicul pneumolog de la „Marius Nasta”. „Nu poate spune nimeni cu siguranță, pentru că nu am mai avut situația aceasta. La începutul pandemiei era deja final de sezon gripal în România și nu am fost nevoiți să ne confruntăm cu astfel de cazuri”, ne-a spus medicul pneumolog. 

Și profesorul Rafila crede că probabilitatea ca cele două infecții respiratorii să se suprapună este redusă. „În lunile de primăvară nu am avut în România foarte multe cazuri de gripă. În martie, la noi este sfârșit de sezon gripal și nu am înregistrat infecții duble cu virus gripal și coronavirus”, spune epidemiologul.  

Despre interacțiunea dintre cele două virusuri respiratorii nu avem prea multe date până acum. Revista The Lancet a publicat în luna mai un studiu de caz despre coinfecția cu gripă și COVID-19. Cei patru pacienți cu infecție dublă aveau cel puțin o boală asociată, iar trei dintre ei au avut nevoie de ventilație mecanică. Niciunul dintre ei nu a decedat, iar infecția dublă nu pare să schimbe evoluția COVID-19, spun autorii studiului de caz. 

Gripă și COVID-19, o combinație letală

Ce se întâmplă în organism dacă facem, totuși, gripă și COVID-19 în același timp? Ambele sunt boli respiratorii care „atacă plămânii” și produc complicații similare: pneumonie, insuficiență respiratorie, sindrom de detresă respiratorie (acumulare de lichid în alveolele pulmonare), afectare cardiacă (accidente vasculare cerebrale și infarcte), insuficiență multiplă de organ, inflamația țesuturilor cerebral, cardiac și muscular, precum și septicemie.

Dacă infectarea cu virusul gripal și cu noul coronavirus s-ar întâmpla simultan, riscul de complicații poate fi mai mare. În consecință, și mortalitatea crește, iar bolnavii care se vindecă ar putea rămâne cu sechele pe un termen mai lung. 

„Împreună, cele două virusuri pot leza mai puternic plămânii și pot crește riscul de insuficiență respiratorie”. 

Dr. Michael Matthay, profesor în medicină și specialist în medicină de urgență la Universitatea din California, SUA

Gripă și COVID-19 sau COVID-19 și gripă? În ce ordine sunt mai riscante 

Infectarea simultană ar fi catastrofală pentru organismul nostru, dar nici cea consecutivă nu ne-ar pune într-o situație mai fericită. De altfel, specialiștii nu știu încă ce variantă este mai periculoasă pentru noi. Prima infecție respiratorie, oricare care ar fi ea, va slăbi imunitatea și ne va face mai vulnerabili în fața celei de-a doua. 

Fiecare dintre cele două infecții respiratorii pune viața în pericol, în special pe cea a vârstnicilor și a bolnavilor cronic. Ordinea în care apar poate fi însă importantă pentru șansele de recuperare ale bolnavilor. „Probabil că este mai rău ca un pacient să aibă mai întâi COVID-19 și ulterior gripă. Despre gripă știm deja că trece, că se vindecă fără sechele. În schimb, boala COVID-19 poate lăsa sechele pe un termen mai lung. Încă nu știm care este acest termen, suntem pe cale să ne construim o experiență. Se discută foarte mult despre fibroza post-COVID care pare să existe într-o proporție mică de cazuri”, spune medicul pneumolog Irina Strâmbu. 

Gripa suprapusă pe astfel de fibroze rămase după infectarea cu noul coronavirus ar fi echivalentul gripei suprapuse peste o boală de plămâni preexistente, explică specialistul. Cazurile de acest fel au întotdeauna un potențial mai sever și un risc mai mare de deces.

Cele două boli ar trebui testate simultan

Între gripă și COVID-19 sunt multe diferențe, dar simptomele seamănă atât de mult, încât un diagnostic diferențiat va fi imposibil fără testare. Maria Van Kerkhove, directorul departamentului tehnic de combatere a pandemiei de coronavirus din cadrul Oranizației Mondiale a Sănătății, recunoaște că lunile următoare vor fi o provocare pentru sistemele medicale: „Nu vom putea deosebi imediat persoanele care au gripă de cele care au COVID-19”, spune oficialul. 

Cum ambele sunt infecții respiratorii, simptomele sunt, în mare parte, identice:

• febră și frisoane;
• tuse;
• dificultăți de respirație;
• oboseală;
• rinoree sau nas înfundat;
• durere în gât;
• dureri musculare;
• dureri de cap;
• vomă și diaree, mai frecvent la copii decât la adulți.

Singurul simptom distinctiv pentru infecția cu noul coronavirus este pierderea gustului și a mirosului, potrivit informațiilor oferite de CDC. 

Formele severe ale infecției COVID-19 sunt întâlnite mai rar la copii. Gripa, în schimb, afectează copiii într-o măsură mai mare. De altfel, ei sunt cei care răspândesc gripa și răcelile, mai mult decât adulții. 

Tratamentul bolii COVID-19 este diferit și mult mai complex decât al gripei, așa încât va fi necesară testarea simultană a ambelor infecții respiratorii pentru confirmarea diagnosticului și pentru o intervenție terapautică promptă. Fiindcă există un risc de infecție dublă, un rezultat pozitiv pentru unul dintre virusuri nu poate exclude necesitatea testării pentru celălalt. 

Centrul American pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) a aprobat un test care depistează atât virusurile gripale A și B, cât și noul virus SARS-CoV-2. Prin testarea simultană, laboratoarele câștigă timp și salvează materiale specifice, iar pacienții vor primi mai rapid rezultatul. „Testarea simultană va oferi oficialilor din sănătate informații importante despre răspândirea gripei și a infecției COVID-19 și despre măsurile de prevenție care trebuie luate”, notează oficialii pe platforma CDC. 

Începe campania de vaccinare antigripală gratuită

Chiar dacă veștile despre gripă venite din emisfera sudică sunt bune, nu există niciun motiv să nu ne vaccinăm, spune profesorul Rafila. „Nu trebuie să înțelegem de aici că nu trebuie să ne vaccinăm antigripal”, potrivit specialistului. 

„Cred că acesta ar putea fi cel mai bun sezon gripal de până acum, dar dacă oamenii mai fac un lucru, și anume să apeleze cu încredere la vaccinarea gripală”, spunea dr. Robert Redfield, directorul Centrului American pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) într-un interviu video pentru Jurnalul Asociației Medicale Americane (JAMA). 

Ministerul Sănătății din România a cumpărat pentru acest sezon 3 milioane de doze de vaccin antigripal tetravalent, de două ori mai multe decât în sezonul anterior, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Sănătății, Oana Grigore. Distribuirea primelor 300.000 de doze către cabinetele medicilor de familie a început pe 15 septembrie, iar categoriile aflate la risc pot cere vaccinarea chiar de la sfârșitul acestei luni. 

În sezonul rece anterior, aproape 2 milioane de români s-au vaccinat împotriva gripei, un număr-record pentru ultimii 10 ani. Populația conștientizează mai mult pericolele asociate îmbolnăvirii de gripă, dar rata de vaccinare antigripală rămâne în continuare printre cele mai scăzute din Europa- mai puțin de 10% din populația generală. 

Cine primește vaccin gratuit în acest an

Vaccinul antigripal nu ne protejează și de COVID-19, pentru că cele două boli sunt cauzate de virusuri diferite, dar oficialii Ministerului Sănătății explică de ce este important: „În contextul epidemiei de coronavirus în care spitalele pot deveni suprasolicitate, vaccinarea antigripală poate fi utilă pentru că reduce numărul cazurilor complicate de gripă care ar necesita spitalizare, iar pacienții cu COVID-19 pot fi detectați mai eficient”.

Cu toate acestea, sunt posibile infecții și la persoane vaccinate, pentru că vaccinul antigripal are o eficacitate de aproximativ 70%. În consecință, testarea simultană pentru gripă și COVID-19 nu trebuie exclusă la persoanele vaccinate antigripal.

Categoriile de persoane care pot primi gratuit doza de vaccin sunt aceleași ca în anii anteriori: vârstnicii, persoanele cu boli cronice (cu prioritate cele cu boli respiratorii, cardiovasculare și metabolice), copiii între 6 luni și 5 ani, copiii și bătrânii instituționalizați, femeile însărcinate, dar și personalul medical.

Datele Eurostat mai arată că avem printre cele mai scăzute rate de vaccinare antigripală din Europa printre vârstnicii peste 65 de ani. Doar 16,1% dintre românii care fac parte din această categorie de vârstă se vaccinează împotriva gripei, în vreme ce media europeană este de 44%, iar în Marea Britanie, procentul ajunge la peste 72%. Ținta recomandată de Comisia Europeană pentru populația cu risc crescut de îmbolnăvire și de complicații severe este de 75%.