Ai o personalitate nevrotică? Tensiunea crescută poate fi o cauză

Ai o personalitate nevrotică? Tensiunea crescută poate fi o cauză. STUDIU

Tensiunea crescută poate duce la dezvoltarea unor trăsături de personalitate nevrotică, adică la creșterea anxietății, a iritabilității și la o sensibilitate disproporționată față de situațiile de viață, arată un studiu recent.

Tensiunea arterială e o componentă crucială când vine vorba de sănătate, dar de cele mai multe ori, a fost corelată cu bolile fizice. Se tot vorbește despre felul în care hipertensiunea duce la o varietate de boli, mai ales de inimă, dar, până acum, felul în care tensiunea arterială poate influența sănătatea mintală sau psihosocială nu a fost stabilit.

Un studiu nou, publicat în revista General Psychiatry, arată însă că tensiunea arterială diastolică mare (peste 80 mmHg) poate avea un efect cauzal asupra dezvoltării de trăsături de personalitate nevrotică. În același timp, menținerea tensiunii arteriale în limitele normale poate ajuta la gestionarea tulburărilor de dispoziție cauzate de nevrotism, printre care se află și anxietatea.

Ce e tensiunea diastolică

Tensiunea arterială se referă la forța cu care sângele e pompat de inimă în întregul corp. Există două elemente principale ale tensiunii: cea sistolică și cea diastolică.

Măsurarea tensiunii arteriale se face ținând cont de bătăile inimii și de perioadele de odihnă dintre bătăi. Tensiunea sistolică se măsoară în momentele în care inima se contractă și pompează sânge în artere, iar tensiunea diastolică se măsoară când inima este în repaus și se referă la presiunea sângelui dintre bătăile inimii.

Atunci când îți măsori tensiunea, se trece mai întâi valoarea tensiunii sistolice (valoarea mai mare) și apoi cea a tensiunii diastolice (valoarea mai mică).

Valorile luate în calcul pentru a defini hipertensiunea arterială în cadrul studiului sunt de peste 140 mmHg pentru tensiunea sistolică și de peste 90 mmHg pentru tensiunea diastolică. Alte studii realizate în ultimii ani au demonstrat că tratamentul pentru hipertensiune arterială ar trebui să fie inițiat la valori mai mici: >130 mmHg pentru tensiunea sistolică și >80 mmHg pentru tensiunea diastolică.

Hipertensiunea arterială, adică tensiunea crescută, este un factor de risc pentru mai multe boli fizice, inclusiv accident vascular cerebral, pierderea vederii și insuficiență cardiacă.  

De data aceasta, cercetătorii încearcă să își dea seama de felul în care tensiunea arterială influențează sănătatea mintală.

Nevrotism, personalitate nevrotică, nevroză. Explicații

Nevrotismul, cunoscut și ca neuroticism, se referă la trăsăturile de personalitate ale celor care experimenează reacții emoționale negative – inclusiv furie, anxietate, iritabilitate, instabilitate emoțională și stări depresive.

A avea o personalitate nevrotică înseamnă a avea un nivel ridicat de nevrotism. Cei care au acest tip de personalitate fac față mai greu stresului, interpretează situațiile obișnuite ca amenințătoare și pot resimți unele frustrări minore ca fiind copleșitoare sau fără speranță.

Nevrozele, în schimb, provoacă persoanei dificultăți mai mari de adaptare. În categoria nevrozelor intră tulburările anxioase, tulburările obsesiv-compulsive, neurastenia, tulburarea de stres posttraumatic, ipohondria.

Chiar dacă nu influențează atât de puternic funcționarea omului ca nevrozele, a avea o personalitate nevrotică poate să-ți facă viața mai grea. Cei care au personalitate nevrotică pot să se enerveze uşor, să plângă şi se sperie foarte repede și în mod disproporționat cu situația cu care se confruntă, iar acest lucru îi poate face mai vulnerabili.

David Tzall, un psiholog autorizat care nu este implicat în studiu, a oferit o perspectivă asupra tipului de personalitate nevrotică:

„Neuroticismul acoperă multe aspecte diferite ale unei personalități. Cei cu scoruri mai mari de neuroticism pot fi mai sensibili la emoțiile lor sau la situațiile cu care se confruntă, pot să se îngrijoreze disproporționat față de o situație și pot să aibă un nivel crescut de anxietate. Unii consideră neuroticismul ca fiind ceva negativ, dar el nu este nici bun, nici rău. Neuroticismul are multe calități adaptative și poate fi de mare folos în unele situații, deci percepția negativă care i se atribuie nu e una corectă.”

David Tzall, psiholog

Chiar dacă nevrotismul nu e o tulburare psihică, a avea o personalitate nevrotică poate însemna un risc mai mare pentru afecțiuni psihice cum ar fi tulburările de anxietate, tulburări de dispoziție sau schizofrenie.

Tu ce tip de personalitate ai? Iată cele 5 trăsături dominante de personalitate

Personalitate nevrotică și tensiune arterială. Studiul

În acest studiu, cercetătorii au analizat felul în care tensiunea arterială influențează riscul de nevrotism, înțeles ca o trăsătură de personalitate caracterizată de tendinţa de a te îngrijora frecvent din motive reale sau nu, precum şi de a experimenta foarte uşor emoţii cu impact negativ.

Au fost analizate patru componente ale tensiunii arteriale – tensiunea arterială sistolică, tensiunea arterială diastolică, pulsul și hipertensiunea arterială – și patru stări psihologice – anxietate, depresie, nevrotism și bunăstare subiectivă.

În studiu au fost folosite opt seturi de date în care, printr-o tehnică numită randomizare mendeliană, s-au putut analiza indirect, fără a influența participanții la studiu, felul în care genele determină dacă un anumit factor produce un anumit tip de răspuns.

Ceea ce s-a remarcat a fost legătura dintre tensiunea arterială diastolică și personalitatea nevrotică. Rezultatele au arătat că tensiunea arterială diastolică are „un efect cauzal genetic asupra nevrotismului”.

Pornind de la aceste rezultate, cercetătorii susțin că „gestionarea adecvată a tensiunii arteriale poate reduce nevrotismul, tulburările de dispoziție produse de personalitatea nevrotică și bolile cardiovasculare”.

„Cercetări anterioare au observat o asociere între tulburările de anxietate și hipertensiunea arterială, dar punctele forte ale acestui studiu se referă la utilizarea setului de date GWAS (n.r. – studii de asociere la nivelul genomului) și la dimensiunea mare a eșantionului. În general, asocierea dintre tensiunea arterială diastolică și neuroticism se corelează cu felul în care înțelegem efectele dăunătoare ale stresului asupra organismului”, a spus dr. Melody Hermel, medic cardiolog care nu a fost implicat în studiu, pentru Medical News Today.

Limitări ale studiului

Sunt necesare și alte studii care să analizeze relația dintre sănătatea mintală, emoții și tensiunea arterială. Cercetarea actuală are câteva limitări legate de natura ei și de metodele de cercetare. De asemenea, cercetătorii recunosc posibilitatea ca rezultatele să fie influențate în sensul în care caracteristicile psihologice ar putea cauza schimbări ale tensiunii arteriale.

„Relația cauzală specifică dintre tensiunea arterială diastolică și trăsăturile de personalitate nevrotică este puțin dificil de descoperit. După cum notează autorii studiului, neuroticismul este o trăsătură complexă, iar studierea lui independent de anxietate și depresie poate produce interferențe”, a declarat cardiologul Melody Hermel.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare