La menopauză pot apărea modificări în creier similare cu cele din boala Alzheimer
Menopauza este asociată cu pierderi de materie cenușie în zonele creierului implicate în memorie și emoții, modificări similare celor observate în boala Alzheimer, iar terapia de substituție hormonală nu ar ajuta foarte mult, conform unui studiu publicat recent în revista Psychological Medicine.
Cercetarea a inclus aproape 125.000 de femei din Marea Britanie, dintre care 11.000 au efectuat RMN-uri cerebrale și oferă o posibilă explicație pentru care femeile au un risc aproape dublu de demență în comparație cu bărbații.
„Regiunile în care am observat aceste diferențe sunt cele afectate de obicei în demența Alzheimer. Menopauza ar putea crea o vulnerabilitate care se manifestă mai târziu în viață. Nu este întreaga explicație, dar ajută să înțelegem de ce vedem aproape de două ori mai multe cazuri de demență la femei decât la bărbați”, a declarat Barbara Sahakian, autoarea principală a studiului și cercetătoare la Universitatea Cambridge, pentru BBC.
Cercetătorii au folosit date din UK Biobank, una dintre cele mai mari baze de date medicale din lume, și au analizat legătura dintre menopauză, terapia hormonală de substituție (HRT) și indicatori ai sănătății mintale, cogniție și structură cerebrală, concentrându-se pe volumul materiei cenușii din lobul temporal medial și cortexul cingulat anterior.
- Citește și: Cum te echilibrezi la menopauză: tratamente hormonale și non-hormonale, explicate de medicul endocrinolog
Zonele creierului afectate și rolul lor
Modificările cerebrale identificate în studiu au fost localizate în trei regiuni diferite: hipocampul, cu rol major în învățare și memorie, cortexul entorinal, o zonă necesară pentru formarea amintirilor și navigarea spațială și cortexul cingulat anterior, o structură care ajută la atenție și la reglarea emoțiilor.
Materia cenușie și substanța albă sunt componente distincte ale creierului și măduvei spinării. Materia cenușie este formată din corpurile celulare ale neuronilor și dendritele lor (prelungiri scurte care comunică cu neuronii din apropiere). Substanța albă conține axonii lungi ai neuronilor care transmit impulsuri către regiuni mai îndepărtate ale creierului și măduvei spinării.
Rezultatele studiului au scos la iveală că volumele din lobul temporal medial și cortexul cingulat anterior erau mai mici în rândul femeilor în postmenopauză comparativ cu cele în premenopauză. Cele mai scăzute volume au fost observate la grupul de femei care utilizau terapia de substituție hormonală.
De ce sunt femeile mai expuse riscului de demență
Potrivit studiului, în Marea Britanie, aproximativ două treimi din persoanele care trăiesc cu boala Alzheimer sunt femei. Motivele nu sunt încă pe deplin elucidate, însă hormonii sunt considerați un posibil factor implicat.
Și în România, numărul femeilor care trăiesc cu demență este mult mai mare decât al bărbaților. Potrivit unui raport al Alzheimer Europe, în 2025 trăiau la noi în țară 94.271 de bărbați cu demență și 194.560 de femei cu aceeași boală.
Studiul britanic adaugă date care arată cum menopauza afectează creierul, inclusiv prin modificări fizice, cum ar fi scăderea volumului cerebral. „Totuși, fără o urmărire pe termen lung a participantelor, nu putem spune cu certitudine dacă aceste schimbări asociate menopauzei se traduc și într-un risc mai mare de demență”, a explicat Michelle Dyson, director general în cadrul Alzheimer’s Society din UK.
Mecanismul biologic este legat în mare parte de estrogen. Într-un articol anterior publicat pe SmartLiving.ro, dr. Alexandru Cristescu, medic primar neurochirurg, explica faptul că menopauza vine cu o scădere importantă a acestui hormon, care are un rol protector asupra neuronilor și contribuie la menținerea sănătății cerebrale.
„Creierul femeilor conține numeroși receptori de estrogen, mai ales în zonele care țin de memorie, stare de spirit, somn și reglarea temperaturii corpului. Atunci când nivelul hormonului este stabil, aceste funcții sunt susținute. Odată cu declinul estrogenului, pot apărea pierderi de volum cerebral și modificări ale conectivității neuronale, în special în regiunile implicate în procesele cognitive și emoționale.”
Simptomele menopauzei care pot indica modificări în creier
Studiul britanic a constatat că menopauza a fost asociată cu niveluri crescute de anxietate, depresie și tulburări de somn. Aceste rezultate confirmă unele cercetări anterioare care au indicat că atât anxietatea, cât și depresia au o prevlență mai mare la femeile aflate în postmenopauză.
Potrivit neurochirurgului Alexandru Cristescu, simptomele menopauzei care pot indica modificări în creier includ probleme de memorie și concentrare, fluctuații ale stării de spirit și tulburări de somn.
„Aceste simptome pot fi legate de schimbările hormonale și neurochimice asociate cu menopauza și pot reflecta vulnerabilitatea creierului în fața stresului oxidativ și a inflamației”, a explicat neurochirurgul.
Studiul publicat în Psychological Medicine arată că tulburările de somn apar mai des după menopauză. Cercetătorii atrag atenția asupra legăturii dintre somn, funcțiile cognitive și starea de spirit, mai ales în această etapă a vieții, când multe femei raportează astfel de probleme.
Bufeurile, un posibil indicator precoce al riscului de boală Alzheimer
Simptomele menopauzei, precum bufeurile și tulburările de somn, au fost asociate cu un risc crescut de demență în studiile recente, după cum a explicat dr. Alexandru Cristescu.
„Aceste simptome pot fi markeri ai unor modificări neurologice subiacente, cum ar fi inflamația cronică, stresul oxidativ și deteriorarea vaselor de sânge cerebrale, care pot contribui la patogeneza demenței. Sunt modificări interconectate și influențate reciproc, în sens negativ, cu impact prelungit asupra sănătății creierului.”
– Dr. Alexandru Cristescu, medic primar neurochirurgie
Un alt studiu recent a asociat bufeurile cu o creștere a leziunilor cerebrale mici, indicând o deteriorare a sănătății creierului. Bufeurile din timpul somnului pot fi, de asemenea, un indicator precoce al riscului de Alzheimer.
Cu toate acestea, majoritatea funcțiilor cognitive ale femeilor se stabilizează după trecerea prin menopauză și aproape 80% dintre femei nu dezvoltă demență în urma acestor modificări, iar riscul poate fi redus prin măsuri preventive.
Terapia hormonală nu pare să prevină pierderea de materie cenușie
În acest studiu, terapia de substituție hormonală (HRT) nu a fost asociată cu protecție împotriva pierderii de materie cenușie. Mai mult, femeile care urmau HRT au raportat mai multe tulburări de dispoziție decât cele aflate în postmenopauză care nu foloseau hormoni.
Analizele ulterioare arată însă că multe dintre participantele care primiseră HRT aveau deja simptome psihice mai accentuate înainte de tratament. Diferențele observate par să reflecte profilul pacientelor care ajung să folosească HRT, nu un efect direct al terapiei.
Coautoarea studiului, Christelle Langley, spune că menopauza poate presupune diverse dificultăți, atât fizice, cât și emoționale, și că este important ca femeile să poată vorbi deschis despre ce li se întâmplă și să ceară ajutor atunci când au nevoie.
Efectul terapiei de substituție hormonală asupra creierului este de mult timp dezbătut. Unele analize recente, inclusiv o sinteză publicată la finalul lui 2023 care a reunit date din peste 50 de studii, indică faptul că terapia începută odată cu apariția simptomelor menopauzei este asociată cu un risc mai mic de boală Alzheimer și alte forme de demență. Alte cercetări nu au identidicat o legătură clară între HRT și riscul de demență.
În același timp, HRT este eficientă pentru simptome precum bufeurile, transpirațiile nocturne și tulburările de somn, iar atenuarea acestora poate influența indirect sănătatea creierului, printr-o calitate mai bună a vieții.
„Terapia hormonală poate influența riscul de demență la femeile aflate la menopauză. Unele studii sugerează un posibil efect protector, în timp ce altele ridică semne de întrebare legate de utilizarea pe termen lung. De aceea, decizia trebuie luată individual, împreună cu medicul, ținând cont de istoricul medical și de raportul beneficiu–risc”, explică dr. Alexandru Cristescu.
Ce pot face femeile pentru a-și proteja creierul
Michelle Dyson spune că mișcarea regulată, renunțarea la fumat și limitarea alcoolului pot contribui la scăderea riscului de demență.
Dr. Alexandru Cristescu a oferit recomandări mai detaliate: „Pentru a minimiza impactul asupra sănătății cognitive și asupra riscului de demență, este important să abordăm în mod eficient simptomele menopauzei. Aceasta poate presupune adoptarea unui stil de viață sănătos, care să includă exerciții fizice regulate, alimentație echilibrată și gestionarea stresului prin tehnici de relaxare și eliminarea factorilor generatori de stres. Abordarea tulburărilor de somn este de asemenea importantă pentru protecția cerebrală.”
Neurochirurgul a mai precizat că intervențiile pentru menținerea sănătății creierului pot include stimularea activității cognitive prin activități precum cititul, rezolvarea de puzzle-uri sau un proces de învățare continuu: o limbă străină, dobândirea de cunoștințe noi într-un anumit domeniu, învățarea unei noi abilități.
Mișcarea susținută este asociată cu un flux sanguin cerebral mai bun și cu un risc mai mic de declin cognitiv. La fel de important este controlul afecțiunilor care influențează sănătatea creierului, cum sunt tensiunea arterială, glicemia și valorile lipidelor din sânge.
O dietă bogată în antioxidanți, acizi grași omega 3 și alți nutrienți importanți poate proteja creierul împotriva stresului oxidativ și inflamației, reducând astfel riscul de deteriorare cognitivă, conform dr. Alexandru Cristescu.
