Dr. Ion Bogdan Codorean, medic ortoped: „Multe accidente la schi sunt pe pârtii drepte, când se termină coborârea“
E un sezon plin pentru medicii ortopezi. În primul rând, pentru că sporturile de iarnă, unele dintre cele mai periculoase, după cum subliniază dr. Ion Bogdan Codorean, se soldează cu multe accidentări. Dar și cei care își propun la început de an să se apuce de sport ajung, uneori, în cabinetul ortopedului, pentru că vor să obțină rezultate vizibile într-un timp foarte scurt și suferă accidente. Partea bună este că în prezent, chirurgii ortopezi au la dispoziție tehnici și tehnologii moderne, astfel încât pot să repare cu succes majoritatea problemelor. Ba mai mult, pacienții se pot întoarce la o viață activă, cu condiția să respecte protocoalele de recuperare. Am discutat cu dr. Codorean despre cele mai periculoase sporturi, despre accidentele cele mai frecvente și cum pot fi prevenite, dar și despre cele mai bune tratamente pentru durerile articulare.
Dr. Ion Bogdan Codorean, medic primar ortoped, doctor în medicină, de la Artro Sport Clinic, din București, spune că și-a dorit dintotdeauna să devină medic. Dar și fotbalul i-a plăcut în egală măsură. Așa că a găsit o cale de mijloc, atunci când a fost nevoit să renunțe la cariera de fotbalist: chirurgia ortopedică, cu specializare în traumatologie sportivă, ceea ce îi permite să fie în contact și cu medicina, și cu sportul.
„Nu am emoții când operez pentru că fac ce îmi place cel mai mult“
SmartLiving.ro: Ce faceți, e o perioadă aglomerată pentru dumneavoastră?
Dr. Ion Bogdan Codorean: La noi e constant aglomerat. Poate vara, când lumea e în vacanță, e ceva mai liber.
SmartLiving.ro: Ați operat multe nume importante. Ați avut vreodată emoții când ați efectuat o operație, pentru că era un pacient renumit?
Dr. Ion Bogdan Codorean: Eu nu am emoții când operez, pentru că fac ce îmi place cel mai mult și atunci mă simt cel mai bine și cel mai liniștit. Nu am emoții când operez. Normal, când ai o operație mai complicată, mai lungă, cu riscuri mai mari, ești cumva mai concentrat. Dar, în rest, emoții nu am. În plus, atunci când faci ce îți place, nici nu știi când trece o oră sau când trec 12 ore. Intri dimineața în operații, termini seara și nu-ți dai seama când a trecut timpul.
„Dacă nu ești într-o stare de pregătire fizică permanentă, e foarte riscant să mergi la fotbal“
SmartLiving.ro: Când nu operați, în timpul liber, ce vă place să faceți?
Dr. Ion Bogdan Codorean: De obicei, să stau cu familia, să facem câte ceva împreună. Dar dacă nu fac ceva cu familia, vin la clinică, merg pe la spital, adică e ceva ce ai în sânge, nu poți să spui că nu te mai poți gândi la ortopedie. În afară de asta, mai sunt și telefoanele pacienților sau cunoscuților care au câte o problemă.
SmartLiving.ro: Fotbal mai jucați?
Dr. Ion Bogdan Codorean: Nu am mai jucat fotbal de foarte mult timp. Nu am mai apucat să joc și dacă nu ești într-o stare de pregătire fizică permanentă, e foarte riscant să mergi la fotbal. Dacă nu pot să merg să joc regulat sau să fac tot timpul stretching, nu mă duc, pentru că eu știu ce se poate întâmpla. Eu știu că te poți accidenta și cât de grave pot fi accidentările și niciodată nu avem timp să fim operați sau să stăm imobilizați.
Medicina, calea mai sigură de urmat
SmartLiving.ro: Dar ați regretat vreodată că ați renunțat la cariera de fotbalist?
Dr. Ion Bogdan Codorean: Da! În primul an, după ce m-am lăsat. Dar atunci aveam 16-17 ani. Nu puteam să dorm, mă gândeam: Uite acum trebuia să fiu la antrenament, acum trebuia să fiu la meci. Așa că îi înțeleg și pe sportivii care se lasă. Eu am fost junior, dar unui sportiv cu o performanță de mai mulți ani, după ce se lasă, îi e foarte greu să suporte gândul că nu mai poate face ce i-a plăcut cel mai mult.
Acum, retrospectiv, îmi pare bine că m-am lăsat, pentru că, în cariera de sportiv profesionist, în afară de calitățile pe care trebuie să le ai, ai nevoie și de foarte mult noroc, să nu te accidentezi sau să nu te accidentezi în anumite momente, să nu ai accidentări grave, să te vadă cine trebuie și când trebuie. E o colecție de factori și de situații care trebuie să se întâmple ca să reușești să ajungi undeva.
Eu am văzut foarte mulți sportivi juniori extrem de talentați și care nu au reușit să ajungă la un nivel foarte înalt. Și atunci, partea asta cu medicina, cu cartea – e puțin mai sigură, pentru că scade foarte mult riscul întâmplării, să ai un noroc sau să ai ghinion. Peste tot e vorba și de așa ceva, dar mai puțin aici, unde ai tu totul în mână.
Medici militari, nu „milităroși“
SmartLiving.ro: Cum a fost copilăria dumneavoastră, cu un tată medic militar (n.e. – tatăl medicului Ion Bogdan Codorean, prof. dr. Ioan Codorean, este medic primar imagistică medicală, medic primar medicină nucleară)?
Dr. Ion Bogdan Codorean: Știți cum e? Medicii sunt militari, dar nu sunt milităroși. Eu știam că tata e militar doar pentru îl vedeam, din când în când, în uniformă și pentru că lucra la Spitalul Militar. Adevărul e că, înainte de Revoluție, tot timpul mergea îmbrăcat militar la spital. Dar nu pot să zic că ne-a influențat viața militărește.
Probabil că dacă aș fi avut parte de o creștere militărească, nu aș fi făcut și eu medicină militară. Mie mi-a plăcut foarte mult armata, sunt mândru că am fost militar, dar nu am fost milităros, niciun medic militar nu e milităros, noi suntem mai poeți din punctul ăsta de vedere.
SmartLiving.ro: Dar a existat vreodată o altă opțiune pentru viitorul dumneavoastră în afară de cea de medic?
Dr. Ion Bogdan Codorean: Nu! În afară de cea de medic, nu. Taică-miu mi-a sugerat și ar fi vrut să devin tot imagist, ca și el, să fac imagistică, dar eu sunt un tip activ și pentru mine imagistica era prea statică. Eu am vrut chirurgie de când am hotărât că vreau medicină. Medicină știam dintotdeauna că vreau să fac, chirurgie probabil din clasa a cincea, a șasea.
SmartLiving.ro: Ce v-a atras la chirurgia ortopedică?
Dr. Ion Bogdan Codorean: Eu am fost tot timpul implicat în sport, doar că am jucat fotbal, frate-miu la fel. Tata ne ducea la meci pe stadion la Steaua de la 3 ani. Tot timpul am vrut să fiu legat de partea asta sportivă, iar ortopedia era singura care împletea chirurgia cu partea de sport. Așa că nu m-am gândit niciodată să fac altceva.
„Schiul este un sport mult mai periculos decât altele“
SmartLiving.ro: Apropo de sporturi, unul dintre sporturile de sezon – schiul – provoacă foarte multe accidentări. Ce facem greșit, astfel că există atât de multe accidentări la schi? Este un sport mai periculos decât altele?
Dr. Ion Bogdan Codorean: Da! E un sport mult mai periculos decât altele pentru că e un sport în regim de viteză, este un sport pe o suprafață alunecoasă, este un sport pe care nu îl faci într-o după-amiază, cum jucăm fotbal. E un sport pe care îl facem în vacanță, e un sport pe care majoritatea îl facem cu mintea relaxată, cu gândul la vacanță, este un sport la care ne ducem, cei mai mulți dintre noi, nepregătiți.
Înainte de weekendul sau de vacanța de schi nu ne ducem să facem exerciții, nu ne asigurăm că avem un tonus muscular bun. Fiind în vacanță, întotdeauna suntem obosiți, pentru că de-aia e vacanță, să petreci.
Mulți pe pârtie se mai opresc, mai beau câte un pahar de vin, de Jägermeister, ceea îi face mult mai curajoși. Mulți schiori deja nu mai știu la ce nivel sunt cu schiul și încearcă să coboare pârtii mai complicate, încearcă să facă lucruri pe care, de fapt, nu pot să le facă.
Multe accidentări apar din cauza coliziunii între doi schiori. Vine cineva cu viteză, nu te vede, nu e atent sau tu nu ești atent și te lovește.
SmartLiving.ro: Care sunt cele mai frecvente accidentări la schi?
Dr. Ion Bogdan Codorean: Majoritatea pacienților noștri de la schi își rup, de exemplu, ligamentele încrucișate pe pârtii drepte, când se termină, de fapt, coborârea. Pentru că acolo deja nu mai sunt atenți, se relaxează, încep și se uită după prieteni, unii își scot telefonul și, fiind viteza mică, o gropiță, un dâmb… Sau, pur și simplu, se răsucește puțin schiul și, neavând viteză, schiul nu mai sare și atunci pârghiile sunt foarte mari și uite așa se răsucește genunchiul și se rup ligamentele.
Sunt mulți care își rup ligamentele stând pe loc. Stau pe loc, vorbesc unii cu alții sau la un bar de lângă partie și pur și simplu se răsucește schiul sau cineva le lovește unul dintre schiuri, se rotește și așa își rup ligamentele. De fapt, cei mai mulți care se accidentează nu o fac coborând în viteză, pentru că atunci sare schiul, se accidentează la viteze mici și din neatenție.
Acum vorbim de cele mai frecvente accidente la schi, pentru că la viteză se fac accidente grave. Dar cele mai multe accidente se fac la viteză mică și implică, în proporție covârșitoare genunchii.
Pregătirea înainte de a merge la schi, esențială
SmartLiving.ro: Dumneavoastră schiați?
Dr. Ion Bogdan Codorean: Teoretic, da. Am schiat mult, pe urmă am avut o perioadă în care am fost speriat, într-adevăr, de numărul de accidentări de la schi și nu am mai mers patru-cinci ani, după care m-am apucat iar să schiez. Și da, schiez, dar nu sunt un împătimit așa, să mă duc în weekend două zile să schiez. Când merg în vacanță, câteva zile, schiez și atât.
SmartLiving.ro: Aveți un program de pegătire înainte de a merge la schi?
Dr. Ion Bogdan Codorean: Încerc cu o săptămână înainte – deși o săptămână e puțin – și înainte de fiecare zi de schi să fac exerciții, să mă duc la sală, să îmi cresc tonusul muscular. Foarte importantă e și încălzirea înainte de plecatul la pârtie.
„Eu încurajez pe toată lumea să schieze“
SmartLiving.ro: Ce le-ați recomanda părinților care își pun copiii pe schiuri pentru prima dată? De la ce vârstă ar trebui să înceapă și la ce să fie atenți?
Dr. Ion Bogdan Codorean: Cât mai repede! Cu cât înveți mai repede, cu atât înveți mai bine. Copiii se accidentează mai puțin pentru că sunt mai ușori, mai elastici. E bine să învețe copiii să schieze devreme, e bine să fie cât mai conștienți și părinții să le explice riscurile la care se expun, să nu facă bravură la schi.
Când începi să faci lucruri ieșite din normal, atunci apar cele mai multe accidentări. Dacă tu înveți să schiezi și ai norocul și nu te lovește nimeni, și îți vezi de schiul tău, atunci riscul e mic. Eu încurajez pe toată lumea să schieze. Se accidentează oamenii când sunt obosiți, când nu sunt pregătiți, când sunt prea „veseli“ pe pârtie și când nu sunt atenți, se uită pe telefoane. Aici sunt cele mai multe accidentări, în afară de schiul extrem.
Sunt și schiori care încearcă să schieze cât mai repede – sunt chiar pârtii care măsoară viteza și oricare dintre cei care au impresia că știu bine să schieze încearcă să atingă viteze mari și vă dați seama că orice greșeală costă foarte mult.
SmartLiving.ro: În afară de accidentările de schi, cu ce cazuri vă confruntați cel mai des în sezonul rece?
Dr. Ion Bogdan Codorean: Înainte începeau accidentările la schi de la sfârșitul lunii octombrie. Acum, după 10-15 ianuarie încep să vină pacienții cu accidentările la schi, pentru că gheață nu prea mai e, în București cel puțin, deci accindentările specifice, de la jumătatea lui ianurie vin, de obicei. Acum, avem și accidentările din tot anul – fotbal, baschet, tenis, handbal, oameni care nu fac sport și își rup ligamentele.
„Nu toți suntem făcuți să ridicăm sute de kilograme“
SmartLiving.ro: La început de an, mulți oameni vor să se apuce de un sport și, de regulă, încep în forță, fără să fie pregătiți. Aveți astfel de pacienți care se accidentează în sălile de fitness?
Dr. Ion Bogdan Codorean: Tot timpul! Majoritatea accidentărilor de tipul ăsta sunt relativ ușoare, de genul rupturilor musculare, adică accidentări care doar îi determină să facă un repaus de câteva săptămâni.
Sunt și accidentări mai grave, în care oamenii își rup tendonul ahilian, tendonul cvadricipital, fac tot tipul de accidentări la nivelul umărului. Pentru că, fiind nepregătiți și făcând exerciții mult mai grele decât pot face, atunci bineînțeles că pot să apară accidentări. Și sunt accidentări destul de grave, care pot duce la intervenții chirurgicale.
Avem multe accidentări ale celor care fac fitness. Sunt tineri mai ales sau oameni care nu au mai fost la sală de nu știu când și vor să ajungă ca Dorian Popa în trei luni. Și se duc la sală și își pun greutăți pe ei zicând: „Am văzut eu că face vecinul meu cu 100 de kilograme“. Și atunci sunt accidentări specifice fitnessului, la nivelul umărului, mai ales, pentru că ei nu-și dau seama că nu toți suntem făcuți să ridicăm sute de kilograme.
Unii sunt făcuți pentru așa ceva, au o biomecanică perfectă, au luat-o treptat, știu cum să facă lucrurile. Alții, oricât s-ar antrena, nu pot să ajungă la același nivel de performanță. E același lucru ca în tenis, ca în fotbal, nu poți să ajungi ca Messi, oricâte antrenamente ai face. Exact același lucru e la fitness. Trebuie să ne dorim mai mult, dar trebuie să ne adaptăm la ce se poate, că altfel nu faci decât să te accidentezi.
Citește și: Care sunt cele mai frecvente 9 greșeli frecvente când faci sport
De câte ori avem o durere care se repetă, trebuie să mergem la medic
SmartLiving.ro: Dacă nu ne confruntăm cu accidentări, dar avem totuși o durere sau un disconfort la nivelul genunchilor, ce ar trebui să facem?
Dr. Ion Bogdan Codorean: De câte ori avem o durere care se repetă trebuie să mergem la medic. Dacă avem o durere de genunchi care la un efort – la urcat, la coborât scările – apare, după care trece și data viitoare când facem același tip de efort iar apare și a treia oară la fel, deja e momentul se mergem la ortoped.
Dacă fără să ne lovim, pur și simplu, de la un efort mai mic sau mai mare sau fără efort, genunchiul se umflă e clar că înăuntru e o problemă și trebuie să mergem la medic.
Dacă apar dureri în timpul unei activități sportive sau pășind pe ceva se aude un trosc sau avem o durere foarte mare în genunchi, trebuie să mergem pentru că sigur s-a întâmplat ceva acolo.
La repaus poate să treacă. Dar problema poate să persiste și, chiar dacă durerea apare doar la următorul efort crescut, în perioada asta, apar modificări. De exemplu, o ruptură de menisc o putem trata prin sutură, putem repara meniscul și putem rămâne cu el, dar dacă mergem la medic doar după câteva luni, în momentul acela meniscul e posibil să nu mai poată fi reparat și să trebuiască să fie scos. Deci sunt niște lucruri extrem de importante și unele ușor de rezolvat dacă mergem la medic la timpul potrivit.
Remedii pentru durerile de genunchi
SmartLiving.ro: Uneori, oamenii au senzația că e normal să aibă dureri după o anumită vârstă și atunci nu mai merg la medic.
Dr. Ion Bogdan Codorean: Pe toți ne mai dor spatele, genunchiul, cotul, o durere toți mai avem. O durere care apare și trece peste o zi-două și nu mai apare doi ani după aceea e puțin probabil să fie ceva grav. Deci nu mergi la medic imediat, dar dacă se repetă acea durere, cu aceleași caracteristici, în același loc sau făcând același tip de efort, atunci, da, e obligatoriu să mergi la medic.
SmartLiving.ro: Care sunt, de obicei, tratamentele care se recomandă pentru durerile de genunchi?
Dr. Ion Bogdan Codorean: Durerile articulare sau ale sistemului osteoarticular se tratează, în principiu, cam la fel. Un antiinflamator, dacă nu există contraindicații, care să scadă inflamația și prin asta să scadă durerea, după care, în funcție de ceea ce determină durerea, putem să rezolvăm problema numai prin fiziokinetoterapie sau numai pe cale chirurgicală.
Există, câteodată, situații când se poate rezolva problema prin gimnastică medicală, iar la alți oameni poate fi nevoie de operație. Dar numai medicul ortoped știe care sunt situațiile care pot beneficia sau de una, sau de cealaltă variantă.
Majoritatea problemelor articulare se pot rezolva prin artroscopie
SmartLiving.ro: Pentru cei care au nevoie de artroscopie, spuneți-ne ce presupun această metodă și recuperarea de după?
Dr. Ion Bogdan Codorean: Artroscopia, indiferent că este făcută la nivelul genunchiului, umărului – la umăr se fac foarte multe artroscopii – șoldului sau gleznei, presupune intrarea în articulație printr-un abord minim invaziv. Se fac niște incizii de jumătate de centimetru pe unde intrăm cu o cameră de luat vederi, iar pe alte incizii intrăm cu instrumentele cu care lucrăm noi în articulație, asta înseamnă artroscopie.
Pe cale artroscopică, reparăm aproape toate problemele intraarticulare. Sunt situații în care facem așa-numitele operații mini-open (mini-deschise), cum zicem noi, care câteodată, pe lângă partea artroscopică, necesită și mici incizii ca să putem rezolva anumite complicații, dar majoritatea se pot rezolva artroscopic.
Artroscopie de umăr versus artroscopie de genunchi
SmartLiving.ro: E mai dificilă artroscopia la nivelul umărului decât la nivelul genunchiului?
Dr. Ion Bogdan Codorean: Toată lumea începe, când învață, cu artroscopia de genunchi, pentru că acolo este cea mai multă patologie. După care, poți să începi să înveți artroscopia de umăr. Mie, acum, mi se pare artroscopia de umăr la fel de ușoară ca artroscopia de genunchi, pentru că fac foarte multe astfel de intervenții.
Dar, într-adevăr sunt mai puțini oameni care au nevoie de artroscopie de umăr. Artroscopia de umăr, pe fondul anumitor particularități, este mai scumpă. Indiferent dacă e la spital privat sau de stat, cineva plătește pentru toate consumabilele de care ai nevoie, iar la umăr sunt multe consumabile de unică folosință și atunci, din cauza asta, se și face mai puțin, sunt și mai puțini medici care pot să o facă. Pentru că, dacă nu ai 2, 3, 5 tipuri de instrumente cu care să lucrezi, dacă nu ai materiale, implanturi care sunt extrem de scumpe, nu ai ce să faci.
Sunt medici care fac numai artroscopie de umăr, alții doar de genunchi, alții doar de gleznă.
Aparatura și materialele moderne, esențiale în ortopedie
SmartLiving.ro: Care sunt cele mai moderne tratamente apărute în ortopedie?
Dr. Ion Bogdan Codorean: În ortopedie, ca și în fiecare specialitate medicală și chirurgicală, depindem foarte mult de tehnologie și, în ultimul timp, de materiale. Pentru că, pe măsură ce se descoperă materiale, pe măsură ce căpătăm încredere în materialele noi, pe măsură ce trece timpul, pentru că apare un material nou, noi credem că e bun și după ce se folosește câțiva ani, vedem că, de fapt, apar unele și mai bune.
Tehnologia se îmbunătățește la fiecare câțiva ani și mai ales materialele pe care le folosim ne ajută să progresăm.
Iar acum, dezvoltarea asta este foarte rapidă, iar noi, din păcate, în România nu putem să facem cercetare așa cum trebuie, pentru că totul este extrem de scump. Noi stăm cu ochii pe ce se descoperă și încercăm să folosim cât mai repede noile tehnologii și materiale.
Din fericire, în România, avem ca și aparatură aceleași dotări care se găsesc în orice alt spital din lume. Și asta e foarte bine.
Artroza poate fi prevenită
SmartLiving.ro: Credeți că va fi disponibil vreun tratament care să regenereze articulațiile afectate de artroză?
Dr. Ion Bogdan Codorean: Degradarea articulațiilor și avansarea spre artroză se face din cauza mai multor factori. Vorbim, în primul rând, de degenerarea propriu-zisă, cum zicem noi, artroza primară, care apare fără un alt motiv, la un om sănătos, cu genunchi normali, care face artroză. Asta, într-adevăr apare din cauza degenerării calității cartilajului și poate anumiți factori genetici pe care noi nu îi știm în totalitate.
Dar restul artrozelor apar pe fondul unor factori mecanici. Sunt pacienții cu artroze determinate de anumite boli reumatismale – poliartrită, spondilită – pacienți care au gută, tot felul de boli sinoviale, dar majoritatea artrozelor sunt posttraumatice. Spre exemplu, un pacient care a fost operat de ruptură de menisc și i s-a scos meniscul este mai predispus la artroză.
În cazul unui pacient care face sport și și-a distrus cartilajul pentru că aleargă mult pe suprafețe dure, al pacienților care sunt crăcănați sau care au genunchiul foarte mult în valgus, în X, presiunea se pune pe un anumit compartiment care distruge și cartilajul și rupe meniscurile. Pacienții cu instabilitate de rotulă – nu se mișcă cum trebuie rotula – sunt expuși riscului să li se strice cartilajul de pe rotulă. Pacienții care își rup ligamentele și rămân cu instabilitate, vor avea articulația degradată din cauza instabilității. Deci majoritatea factorilor care duc la artroză sunt biomecanici și traumatici. Și atunci, noi știm destul de multe despre lucrurile astea ca să le preîntâmpinăm.
Cauzele artrozei pot fi corectate
SmartLiving.ro: Cum pot fi preîntâmpinate?
Dr. Ion Bogdan Codorean: Dacă avem o ruptură de menisc, noi știm acum că trebuie să facem orice să coasem meniscul, pentru că știm ce se întâmplă cu pacientul dacă îi scoatem mult din menisc. Statistic, s-a văzut că meniscul pe care îl coasem nu se vindecă la 80% dintre oameni.
Dar, în momentul acesta, cu tehnologia pe care o avem la dispoziție, putem să asigurăm un procent important de oameni că prin sutură de menisc vom stopa degradarea spre artroză. Știm că fără ligament încrucișat, în 10 ani faci artroză. De aceea, trebuie să resconstruim cât mai repede ligamentul. Știm că dacă ai genunchiul crăcănat, strici compartimentul intern și în anumite situații îndreptăm picioarele, la fel dacă ai genunchii în X. Știind lucrurile astea, noi putem să le corectăm, dar ca să le corectăm, pacientul trebuie să vină la noi.
Infiltrații cu celule stem pentru regenerarea cartilajului
SmartLiving.ro: Dar despre infiltrațiile pentru regenerarea cartilajului ce ne puteți spune?
Dr. Ion Bogdan Codorean: În ceea ce privește regenerarea, există foarte multe tehnici și materiale de reconstrucție a cartilajului. Acestea ne permit să reconstruim cartilajul și să întârziem astfel momentul în care pacientul va face artroză.
Se folosesc foarte multe infiltrații intraarticulare cu factor de creștere, așa-numitul PRP sau, mai nou, cu celule stem.
E demonstrat că cele mai multe celule stem se găsesc în grăsime, deci cu toții avem un rezervor natural de celule stem. Noi avem mulți pacienți cărora le facem infiltrații cu celule stem pentru regenerare articulară. Dar la un pacient cu artroză avansată, degeaba faci astfel de infiltrații. Sunt anumite indicații pentru infiltrațiile care regenerează articulația.
Protezarea șoldului și a genunchilor, operațiile cu cel mai mare grad de satisfacție din lume
Sunt niște studii care arată că protezarea șoldului și a genunchilor sunt operațiile cu cel mai mare grad de satisfacție dintre toate operațiile care există în lume. Cei mai fericiți oameni după operație sunt cei care și-au înlocuit genunchiul sau șoldul. Pentru că din niște oameni care nu puteau să se miște, se transformă în niște oameni care au un grad foarte mare de mobilitate.
Dar proteza are o durată de viață limitată, se degradează conexiunea dintre ciment și os sau dintre proteză și os și atunci, la un moment dat, ea va trebui schimbată. Cu cât omul e mai tânăr și mai activ, proteza va trebui schimbată mai repede și de mai multe ori.
Sunt pacienți care poate acum 10-15 ani trebuia să își pună proteze și noi, deja de atunci, prin tehnicile chirurgicale și prin tehnologia pe care o aveam, am reușit și am amânat aceste intervenții cu 10-15-20 de ani. Dar pacienții nu trebuie să se sperie de proteza de genunchi sau de șold. Important este ca noi să reușim să amânăm nevoia de înlocuire a articulației și putem face asta cu tehnologiile pe care le avem la dispoziție în prezent.
