Sponsored

Câte calorii îți trebuie pe zi și cum îți calculezi deficitul caloric (P)

Aproape oricine a încercat să mănânce „mai cu cap” s-a lovit de aceeași întrebare: câte calorii îmi trebuie, de fapt? Răspunsurile găsite repede sunt de obicei medii de tipul 2.000 de calorii pentru femei și 2.500 pentru bărbați. Sunt utile ca reper general, dar spun prea puțin despre o persoană anume. O femeie de 1,58 m care lucrează la birou și un bărbat de 1,90 m care urcă pe schele toată ziua nu au cum să aibă nevoie de aceeași cantitate de energie.

Sursa foto: imagine generata cu AI

Vestea bună e că necesarul tău se poate estima destul de bine cu o formulă simplă și cu patru informații pe care le știi deja: vârsta, greutatea, înălțimea și cât de activ ești. Mai jos găsești pașii, două exemple calculate și ce să faci cu rezultatul, fie că vrei să-ți menții greutatea, să slăbești sau să pui masă musculară.

Pasul 1: metabolismul bazal

Metabolismul bazal este energia de care corpul are nevoie ca să funcționeze în repaus: respirație, circulație, temperatura corpului, activitatea creierului. Chiar și într-o zi petrecută în pat, corpul consumă aceste calorii.

Cea mai folosită formulă astăzi este Mifflin-St Jeor, considerată de nutriționiști mai precisă decât vechea formulă Harris-Benedict pentru majoritatea adulților:

  • pentru femei: 10 × greutatea (kg) + 6,25 × înălțimea (cm) − 5 × vârsta (ani) − 161;
  • pentru bărbați: 10 × greutatea (kg) + 6,25 × înălțimea (cm) − 5 × vârsta (ani) + 5.

Rezultatul este exprimat în kilocalorii pe zi. E o estimare, nu o măsurătoare de laborator, dar pentru viața de zi cu zi este suficient de bună.

Pasul 2: cât consumi într-o zi obișnuită

Peste metabolismul bazal se adaugă tot ce faci în timpul zilei: mersul pe jos, munca, sportul, chiar și digestia. De aceea, metabolismul bazal se înmulțește cu un factor de activitate:

  • 1,2 dacă ai o muncă de birou și nu faci sport;
  • 1,375 dacă faci mișcare 1-3 zile pe săptămână;
  • 1,55 dacă faci sport 3-5 zile pe săptămână;
  • 1,725 dacă faci sport 6-7 zile pe săptămână;
  • 1,9 dacă ai o muncă fizică grea sau te antrenezi intens zilnic.

Rezultatul este necesarul caloric zilnic, adică numărul de calorii la care greutatea ta rămâne, în mare, aceeași. Cei mai mulți oameni își supraestimează nivelul de activitate, așa că, dacă eziți între două niveluri, alege-l pe cel mai mic. Dacă nu vrei să faci socoteala de mână, un calculator de calorii parcurge exact acești pași în câteva secunde.

Două exemple calculate pas cu pas

Ana are 35 de ani, 65 kg și 1,65 m și merge la sală de două ori pe săptămână.

  • Metabolism bazal: 10 × 65 + 6,25 × 165 − 5 × 35 − 161 = aproximativ 1.345 kcal.
  • Necesar zilnic: 1.345 × 1,375 = aproximativ 1.850 kcal.

Mihai are 40 de ani, 85 kg și 1,80 m și lucrează la birou, fără sport.

  • Metabolism bazal: 10 × 85 + 6,25 × 180 − 5 × 40 + 5 = 1.780 kcal.
  • Necesar zilnic: 1.780 × 1,2 = aproximativ 2.135 kcal.

Dacă Mihai ar începe să alerge de trei ori pe săptămână, factorul lui ar urca la 1,55, iar necesarul ar ajunge la aproximativ 2.760 kcal. Diferența arată cât de mult contează mișcarea în calcul.

Ce este deficitul caloric și cât de mare să fie

Un deficit caloric înseamnă, simplu, să mănânci constant ceva mai puțin decât necesarul tău zilnic. Corpul acoperă diferența din rezervele proprii. Opusul lui este surplusul caloric, folosit de cei care vor să pună masă musculară.

Greșeala cea mai frecventă este un deficit prea mare. Tăiatul brusc a 1.000 de calorii pe zi aduce foame, oboseală și, de obicei, abandon după două-trei săptămâni. Un deficit moderat, de 300-500 kcal pe zi, este mult mai ușor de ținut și lasă loc pentru mesele obișnuite, inclusiv pentru cele în familie sau în oraș.

Pentru Ana, asta ar însemna între 1.350 și 1.550 kcal pe zi. Pentru Mihai, în jur de 1.635-1.835 kcal. Ca regulă de bun-simț, aportul zilnic nu ar trebui să coboare sub metabolismul bazal fără îndrumarea unui specialist. Dacă vrei să vezi direct cum arată un deficit caloric potrivit pentru tine, cu proteinele, carbohidrații și grăsimile calculate, îl poți estima pornind de la aceleași date.

Greșeli frecvente când îți calculezi caloriile

  • Numeri doar mesele principale. Cafeaua cu lapte și zahăr, o mână de nuci sau gustul din oala de pe foc adună ușor câteva sute de calorii pe zi.
  • Estimezi uleiul „din ochi”. O lingură de ulei are în jur de 120 de calorii, iar la mâncărurile gătite acasă se pune adesea mai mult decât credem.
  • Refaci calculul prea rar. Când greutatea se schimbă cu câteva kilograme sau când îți schimbi programul de sport, necesarul se schimbă și el.
  • Te uiți la o singură zi. Corpul nu funcționează pe zile izolate. Contează media unei săptămâni, nu o seară de sâmbătă.

Ce faci cu cifra după ce o ai

Calculul îți dă un punct de plecare, nu o sentință. Ține-l două-trei săptămâni și observă cum te simți: dacă ai energie, cum dormi, cum se schimbă greutatea în medie, nu de la o zi la alta. Dacă după acest timp nimic nu se mișcă în direcția dorită, ajustează cu 100-200 kcal și mai verifică o dată.

Pentru persoanele cu afecțiuni cronice, pentru femeile însărcinate sau care alăptează și pentru adolescenți, necesarul se stabilește împreună cu medicul sau cu un nutriționist. Pentru restul, câteva minute de calcul și puțină răbdare spun mai mult despre ce ai nevoie decât orice medie citită pe internet.