Schior operat la genunchi, cu infiltrație de celule stem. „Intervenția e de rutină, dar recoltarea celulelor stem este mai delicată“

Alin Găvozdea are 43 de ani și e schior. Știa că are probleme la un genunchi, dar în toamna anului trecut lucrurile au devenit din ce în ce mai serioase, așa că anul acesta s-a operat. Intervenția de meniscectomie și condroplastie, adică de îndepărtare a unei bucăți de menisc rupt și de reparare a cartilajului femural, a fost realizată de dr. Daniel Albu, medic specialist în ortopedie și traumatologie la Spitalul Regina Maria Cluj, parte a Rețelei Private de Sănătate REGINA MARIA. Pentru a grăbi procesul de vindecare, medicul i-a făcut și infiltrație de celule stem.

Alin e din Sibiu. Schiază de la 3 ani și a făcut performanță atât în schi alpin, cât și în freestyle, un stil de schiat care presupune sărituri în aer și acrobații. Pe lângă schiatul în competiții sau de plăcere, mai și arbitrează concursuri de schi. Când nu poate să schieze, adică vara, se dă cu skateboard-ul sau cu surfboard-ul, joacă golf profesionist, lucrează ca ghid montan și se ocupă de magazinul lui de articole sportive.

Toată viața lui e legată de sport, într-o formă sau alta, așa că e important să fie în formă. Ca sportiv de performanță, nu e străin de ceea ce înseamnă o accidentare sau o intervenție chirurgicală, așa că, în toamna lui 2021, când genunchiul drept a început să-i pună din nou probleme, nu s-a îngrijorat.

„Problema nu a apărut brusc. Am observat că, după ce făceam efort fizic mai îndelungat, indiferent că schiam sau făceam altceva, îmi obosea genunchiul drept, apoi se umfla și începea să doară, implicit. Am amânat și am zis să fac infiltrații în genunchi, am sperat că o să treacă iarna fără să am probleme. Într-adevăr, a trecut iarna, dar simțeam că e o problemă în continuare”, spune Alin.

Leziune de menisc și de cartilaj. Prima întâlnire cu medicul

„După o zi sau două de schiat mi se umfla genunchiul foarte tare și trebuia să fac pauză cel puțin două-trei zile. Nu puteam nici să mă antrenez, nici să fac forță, deja nu mai puteam nici să pedalez fără să mi se umfle. Atunci am tras concluzia că situația e mai gravă decât credeam și că artroscopia (n.r. – procedură chirurgicală minim invazivă pentru leziunile din interiorul articulaţiilor) era binevenită”, spune Alin, care avusese, în trecut, o operație de ligamente încrucișate la același genunchi.

De data aceasta s-a dus, la recomandarea unui prieten, la dr. Daniel Albu, medic specialist în ortopedie și traumatologie, știind că acesta operează în special sportivi.  

Alin avea deja un RMN mai vechi și un diagnostic și, pe baza lor, a discutat cu medicul. „Aveam ciupitură de menisc intern (n.r. – meniscul este o parte din cartilajul genunchiului), adică o bucată de menisc era liberă prin genunchi și aveam și o lipsă de cartilaj pe o suprafață mai mare de pe femur. Domnul doctor a fost de părere că ar trebui intervenit artroscopic”, își amintește Alin.

Diagnosticul lui era de leziune meniscală cu condropatie, adică, pe lângă leziunea de menisc, avea și o leziune de cartilaj gradul 4, bine localizată. „După prima operație, de ligamente încrucișate, pe care a avut-o la același picior, au început să apară iarăși dureri. Fiind schior de performanță, cu siguranță a forțat genunchiul. Un sportiv ca Alin are activitate fizică mult mai intensă decât un pacient cu o activitate fizică normală”, spune și dr. Daniel Albu.

„La el, se frecau os pe cartilaj din cauza leziunii meniscale care fie a rămas restantă după prima operație, fie a apărut ulterior, în urma unui alt traumatism. Practic, s-a rupt o bucată de menisc și a distrus cartilajul, folosind genunchiul atâta timp.“

Meniscectomie și condroplastie

Defectul de cartilaj este de patru grade, explică medicul ortoped: gradul 1 se stabilește când cartilajul devine moale și, deci, mult mai susceptibil la leziuni, gradul 2 apare când deja cartilajul își schimbă structura, care devine ca de burete și apar mici leziuni fibrilare, gradul 3 – când e un defect destul de vizibil în adâncime la nivelul cartilajului, dar osul nu este exteriorizat – și gradul 4, cum avea Alin, când defectul e atât de mare încât apare osul. „Nu numai că i se subțiase cartilajul, ci s-a distrus până la os“, spune dr. Albu.

„Era deja într-un stadiu destul de degradat. În gradul 4, depinde cât de extinsă e aria respectivă, dacă aria este destul de mare, atunci apare indicația de artroplastie, adică de proteză. Tocmai de aceea, pentru a nu ajunge în stadiul în care pacientul să aibă nevoie de proteză, am încercat să rezolvăm problema printr-o cale minim invazivă, cu o recuperare mult mai rapidă.”

Faptul că defectul de cartilaj era bine localizat, ca o insulă, deci nu se extinsese pe tot condilul femural, i-a permis medicului să propună, ca variantă chirurgicală, o intervenție în două etape: pe de o parte, meniscectomie artroscopică, adică îndepărtarea bucății restante de menisc, și, în a doua etapă, repararea defectului de cartilaj prin ceea ce poartă denumirea de condroplastie prin foraje de revascularizare. În plus, pentru a ajuta procesul de vindecare și a asigura o rată mai mare de succes, dr. Albu i-a propus lui Alin și infiltrație de celule stem.

Schiorul a fost de acord cu propunerea medicului și, fără să stea pe gânduri, s-a programat la operație.

O operație în trei etape: menisc, cartilaj, infiltrație de celule stem

După două săptămâni, pe 27 mai, Alin s-a dus la Spitalul Regina Maria Cluj, parte a Rețelei Private de Sănătate REGINA MARIA. S-a internat, chirurgul ortoped s-a dus să-l vadă, i-a explicat din nou ce urmează să se întâmple în operație și la ce ar trebui să se aștepte în etapa de recuperare, după care au intrat în operație.

Alin a fost sub efectul rahianesteziei pe durata operației, adică a rămas treaz în timpul intervenției, fără să simtă vreo durere de la brâu în jos. Acest lucru i-a permis să primească informații de la medic în timp real despre ce proceduri medicale i se aplică.

După ce a curățat bucata de menisc restantă, care făcuse daune la nivelul cartilajului, dr. Daniel Albu a trecut la etapa a doua a operației, cea de condroplastie.

„Condroplastie înseamnă că am făcut, artroscopic, niște tuneluri cu osul subcondral, osul de sub cartilaj, pentru a încerca să aducem vascularizație în zona defectului cartilaginos. Cartilajul este avascular, așadar, noi, făcând acele tuneluri până la nivelul măduvei osoase, facem o zonă de comunicare cu o zonă vascularizată pentru a forța sângerarea și acoperirea defectului. Pentru a avea rezultate mai bune, am recoltat de la nivelul măduvei osoase, printr-o preparare specială, celule stem pe care le-am injectat videoghidat, deci tot artroscopic, la locul defectului de cartilaj. Aceasta este particularitatea cazului, că am folosit celule stem pentru a mări la maximum efectul de vindecare în zona respectivă”, explică medicul. 

Practic, după ce a terminat de curățat fragmentul de menisc și a făcut condroplastia, dr. Albu a recoltat celule stem de la Alin, din măduva crestei iliace – osul care se simte deasupra șoldului – și, folosind un kit special, a obținut un preparat de doi-trei mililitri de celule stem pe care le-a injectat videoghidat exact pe tunelurile făcute anterior, în cadrul condroplastiei.

Operația de meniscectomie și de condroplastie a durat 20 de minute, iar recoltarea și infiltrația de celule stem au mai durat alte 15 minute. Deci, după nici o oră, Alin ieșise din sala de operație.

„Operația e de rutină, dar recoltarea celulelor stem e mai delicată”

Intervenția chirurgicală de meniscectomie și condroplastie e una modernă și minim invazivă. Deși, printre intervențiile artroscopice, e o operație de dificultate medie, puțini sunt medicii care o fac corect. Dr. Albu spune că, dacă operația se poate face de rutină, recoltarea celulelor stem nu e atât de simplă. „În special procedura de recoltare a celulelor stem e mai delicată”, spune medicul ortoped.

„Celulele stem sunt cunoscute pentru acest potențial, de celule precursoare, din care se pot dezvolta condrocitele, care sunt celulele cartilajului. Și-atunci, pe lângă procedurile mecanice de condroplastie, pe lângă acele tuneluri comunicante, infiltrând acest concentrat de celule stem ale pacientului încercăm să sporim procesul de vindecare, de refacere a cartilajului în zona respectivă, pentru a acoperi acel defect.”

Recoltarea și infiltrația de celule stem în cazul operațiilor de meniscectomie și condroplastie nu este una uzuală, dar ajută la procesul de regenerare a cartilajului. „Noi am încercat să vindecăm o structură care e avasculară și am făcut tot posibilul pentru a spori la maximum vindecarea, tocmai pentru a acoperi acel defect de cartilaj, astfel încât să nu se mai frece os pe cartilaj”, adaugă medicul.

„Sunt fără cârje și merg aproape normal.“ Recuperarea

Alin s-a ridicat din pat și s-a deplasat chiar din ziua intervenției chirurgicale, dar fără să calce pe piciorul operat. Nu a simțit dureri după operație, având în vedere că, la Spitalul Regina Maria Cluj, i s-au făcut infiltrații cu anestezic la nivelul nervului femural. „După o astfel de procedură, două-trei zile, pacientul nu simte niciun fel de durere”, spune medicul.

A doua zi, Alin s-a și externat, după ce a primit recomandările medicului. „Două săptămâni nu am avut voie să pun piciorul jos, apoi treptat am renunțat la o cârjă, apoi și la cealaltă. Acum sunt fără cârje și merg aproape normal”, spune el.

În a treia zi de la operație a început fizioterapia, iar la două săptămâni de la operație a început, odată cu mersul fără cârje, kinetoterapia.

„Are un protocol de fizioterapie și kinetoterapie adaptat pentru problema lui, având deja o grefă de ligament încrucișat anterior, leziunea de menisc și leziunea de cartilaj cu care trebuie să fim foarte atenți. La început, a făcut exerciții de mobilitate la nivelul articulației genunchiului, deci flexie, extensie, grade, cât de mult se poate activ și pasiv. Acum lucrează și la tonifierea și restabilirea masei musculare la nivelul coapsei membrului operat”, explică medicul.

În cât timp se estimeză că o să facă sport la fel ca înainte?

Dr. Daniel Albu: Targetul e undeva în jurul a șase săptămâni de la intervenția chirurgicală. Asta, în funcție de vârsta pacientului și patologie, musculatură, greutate. Sunt mulți factori care influențează această evoluție.

El trebuie să revină cât de repede se poate, dar în condiții de siguranță, la activități fizice intense. Schiatul, implicând semiflexia, se consideră un sport de intensitate mare.

După orice intervenție, principalul obiectiv este să fie sigur pentru pacient să revină la activitățile fizice precedente accidentării, care sunt specifice fiecărui sport. Nu e totuna la un schior sau la un fotbalist, de exemplu.

Relația medic-pacient

Alin nu a avut deloc emoții legate de intervenția chirurgicală. Pe de o parte, ca sportiv, mai avusese și alte operații, iar pentru el cea de acum a fost una de rutină. „Schiorii și fotbaliștii sunt cei mai predispuși să-și rupă ligamentele de la genunchi. Și-atunci, cam noi ajungem cu ligamentele și meniscul rupt la doctori”, spune Alin și râde.

Pe de altă parte, a avut încredere că dr. Albu e medicul potrivit pentru problema lui. Spune că e important când apare o tehnică medicală nouă, cum este infiltrația de celule stem, dar că o astfel de tehnică are nevoie și de un medic destul de competent care să o pună în aplicare. „Și el vrea să vadă sportivul înapoi pe picioare și pe drumul bun. Mă bucur că l-am ales pe el”, spune Alin.

Alegerea medicului potrivit e cu atât mai importantă pentru un sportiv de performanță, adaugă schiorul, și nu o spune din orgoliu. Pur și simplu, un sportiv face mișcări și solicită mușchi, oase și ligamente care,  pentru o persoană mai puțin activă, nu sunt frecvente.

„Eu, dacă aveam o viață obișnuită, în care să nu depun foarte mult efort, nu se umfla genunchiul, poate puteam să merg mult și bine ani de zile fără să fie nevoie de operație. Dar, din moment ce îmi supun genunchiul la mișcări mai solicitante, mai dure, atunci chiar are nevoie de niște mușchi puternici, care să-l țină bine și să prevină alte accidente”.

Dr. Daniel Albu spune că Alin a fost foarte pozitiv și înainte, și în timpul, și după operație. „El mai trecuse deja prin intervenții chirurgicale și cunoștea rutina de pregătire preoperatorie. Starea lui de spirit era foarte bună. Sportivii în general au o stare de spirit bună pentru că știu că intervențiile sunt variantele prin care îi ajutăm să revină la activitățile fizice precedente accidentării”, spune chirurgul ortoped.

Cei doi, medicul și pacientul, au avut o comunicare eficientă și păstrează legătura și azi. Dacă încrederea pacientului în medic vine odată cu experiența, încrederea medicului în pacientul său apare atunci când acesta înțelege ce urmează să se întâmple în actul medical și devine cooperant.

„Alin a înțeles ce trebuie să facă și știe că trebuie să aibă răbdare. În general, sportivii sunt disciplinați când vine vorba de programul de reabilitare, ei cunosc accidentările și au o cultură medicală dezvoltată din acest punct de vedere. E o plăcere să lucrezi cu ei.“

„E foarte important să-i explici pacientului ce înseamnă intervenția chirurgicală, dar și ce înseamnă perioada de după intervenția chirurgicală. Nu doar ce faci tu, ca chirurg, ci și ce înseamnă ulterior programul de reabilitare. Eu țin legătura cu toți pacienții mei pentru a vedea că lucrurile decurg normal. Putem considera că operația a avut succes atunci când pacientul revine la schiat, la jucat fotbal și așa mai departe, nu când părăsește blocul operator”, mai spune medicul.

Viața, azi

Când vine vorba de dureri, Alin spune că, acum, genunchiul îl doare așa și-așa. Menționează însă că se întâmplă numai la unele mișcări, care încă nu sunt recomandate de medic și de kinetoterapeut: „Cum ar fi să pivotez, să stau pe piciorul operat și să mă învârt într-o direcție sau alta. Atunci se pune presiune în genunchi, normal, și începe să mă doară”.

Dr. Albu e la curent cu evoluția pacientului și spune că e în grafic cu flexia și extensia genunchiului, dar că încă nu are o masă musculară la nivel optim. „Facem testare musculară regulat, la fiecare două săptămâni, pentru a vedea evoluția lui. În momentul când va avea masă musculară suficientă comparativ cu membrul contralateral, atunci poate reveni la activități fizice specifice sportului pe care îl practică”.

La șase luni și la un an de la operație, Alin va face câte un RMN, pentru a afla care e grosimea cartilajului pe zona unde a avut loc condroplastia. Ulterior, va face și alte tratamente cu PRP (Platelet-Rich Plasma, adică plasmă îmbogățită cu trombocite).

„Terapia PRP, ca potențial calitativ, este mult sub celulele stem, dar are un potențial regenerator. Se recoltează din sânge trombocite, prin centrifugare, după care se injectează la nivelul genunchiului. Acestea au un rol regenerativ mai puțin demonstrat, dar reprezintă un antiinflamator destul de bun. Și folosim această terapie combinată cu protocolul de reabilitare, mai ales la sportivii de performanță”, explică dr. Albu.  

Acum, Alin e într-o perioadă în care nu poate să facă sport așa cum e obișnuit să facă. Se concentrează pe recuperare și pe alte activități pentru care, înainte, nu-și prea făcea timp. Uneori se gândește s-o lase mai moale cu sportul, dar, pentru el, mai moale înseamnă eventual mai rar, în niciun caz la o altă intensitate.

„Odată ce ai început, sporturile cam la aceeași intensitate le practici. Aici, la Sibiu, ești înconjurat de munți, e la îndemână să mergi la schi și să faci sport”, mai spune Alin Găvozdea.