Artroza, o boală a vârstinicilor care nu îi scutește nici pe tineri. Cum se manifestă și cum se tratează cu tehnici moderne

    Artroza este o boală care presupune distrugerea cartilajului articular și apare, de obicei, la vârstnici. Însă, afecțiunea nu îi scutește nici pe tineri, în cazurile în care există moștenire genetică sau kilograme în plus. Dacă e descoperită din timp, artroza poate fi tratată prin proceduri minim-invazive. 

    Care sunt primele simptome care ar trebui să ne trimită la ortoped și ce măsuri putem lua ca să ne protejăm articulațiile, ne-a explicat dr. Tarek Nazer, medic specialist ortopedie-traumatologie la Clinica Masaya din Capitală, într-un interviu pe care îl puteți citi mai jos. 

    Smartliving.ro: Artroza este un diagnostic din ce în ce mai întâlnit. Ce înseamnă, de fapt, această afecțiune? 

    Dr. Tarek Nazer: Artroza reprezintă distrugerea cartilajului articular, dar până nu înaintăm în vârstă nu trebuie să ne facem griji inutile. 

    Această afecţiune poate fi de cauză degenerativă. Cum spuneam, artroza apare o dată cu timpul, fiind în acest caz o artroză primară. Vorbim însă și de o artroză secundară, care apare ca o consecinţă a unor leziuni traumatice ale cartilajului sau în urma unei boli reumatice care afectează cartilajul articular. Cele mai afectate articulaţii sunt genunchiul (gonartroza) sau şoldul (coxartroza).

    Atrtroza: primele simptome sunt ignorate

    Smartliving: Ce presupune această afecțiune și pe cine afectează mai des, pe femei sau pe bărbați?

    Dr. Tarek Nazer: Artroza parcă „așteaptă” să ne bată ceasul biologic. Așadar, pe la 60 de ani, vârstă medie la care se poate instala, încep cu adevărat problemele. Femeile sunt cele vizate din cauza schimbărilor hormonale pe care le aduce menopauza. Ele pot manifesta astfel de episoade. Primele simptome ale artrozei apar la activitățile fizice intense. 

    Totul începe cu un disconfort uşor pe care adesea mulţi dintre noi îl ignorăm. Din păcate în fazele incipiente de artroză nu apar dureri mari sau simptome majore. Din acest motiv mulţi pacienţi se prezintă la medicul specialist ortoped atunci când deja artroza este avansată şi încep durerile articulare, diformitățile, edemul şi redoarea articulară.

    Smartliving: Din ce cauză apare? Poate fi prevenită artroza prin mișcare sau regim alimentar?

    Dr. Tarek Nazer: Artroza apare din cauza unui dezechilibru funcțional și mecanic dintre rezistența structurilor articulare și presiunea exercitată asupra lor. Se manifestă prin leziuni localizate la nivelul cartilajului și deformări osoase asociate cu o inflamație locală.

    Cu siguranță că putem avea câteva măsuri la îndemână pentru a întârzia artroza prin dietă, dar sigur că definitiv nu o putem stopa, orice am face.  

    În prevenţia artrozei, important este să nu suprasolicităm articulaţiile cărând kilograme în plus sau executând activităţii fizice intense mai ales la persoanele predispuse la această afecțiune, care au şi un istoric familial în acest sens.

    Artroza: durerile articulare, primul semn de alarmă

    Smartliving: Care sunt simptomele care ar trebui să ne trimită la medicul ortoped?

    Dr. Tarek Nazer: Durerile articulare sunt cel mai important semn al artrozei, urmate de edem local (articulația a devenit mai mare în volum față de normal), redoarea articulară (reducerea razei de mișcare normale a unei articulații), diformitatea articulației, crepitații și zgomote articulare (atunci când cartilajul nu mai este neted și începe să fie mai aspru, pacientul resimte senzația de frecare a oaselor unul de altul și în același timp scade și nivelul de lichid articular ce asigură lubrifierea normală a articulațiilor), nodulii articulari (reprezintă apariția de formațiuni la nivelul articulației sub forma unui chist cu lichid sinovial sau a unor osteofite marginale din cauza deteriorării cartilajului, fapt ce duce la apariția acestor formațiuni).

    Smartliving: De regulă, problemele articulațiilor sunt întâlnite la persoanele în vârstă. Le găsim și la tineri, în lipsa unor traumatisme?

    Dr. Tarek Nazer: Mulți pacienți se confruntă cu probleme de artroză și suferă de dureri articulare și au vârste ceva mai fragede. Aici intervine factorul ereditar, adică problema se explică prin moștenirea genelor familiale, dar și prin faptul că persoana în cauză poate fi supraponderală. Mai intervin fracturile sau leziunile, dar nu altfel decât în urma unui traumatism.

    Aceștia încearcă toate tratamentele posibile pentru a evita operația, însă este important să știm când este nevoie absolută de o intervenție chirurgicală și când problema medicală se poate trata folosind infiltrațiile intra-articulare.

    În fazele incipiente de artroză și mai ales la pacienții tineri, infiltrațiile pot încetini, dar și trata modificările degenerative ale artrozei. Infiltrațiile pot fi cu acid hialuronic, infiltrații cu plasmă îmbogățită cu trombocite, infiltrații cu celule stem.

    Medicul decide tipul de infiltratie împreună cu pacientul, în funcție de vârstă și de gradul schimbărilor degenerative, dar și de costuri.

    Smartliving: Câți ani avea cel mai tânăr pacient al dvs. cu artroză?

    Dr. Tarek Nazer: Vobim de două persoane foarte tinere. În cazul pacientei care a avut nevoie de artroplastie totală de genunchi atunci vârsta este de 38 de ani, iar în cazul pacientului cu proteză de șold vârsta nu a depășit 32 de ani.

    Aceste cazuri nu au putut fi prevenite și pentru că am ajuns la un grad mare de imobilitate articulară s-a recurs la operația de protezare.  

    Smartliving: Ce opțiuni de tratament există dacă ai diagnostic de artroză?

    Dr. Tarek Nazer: În cazurile avansate, în care aproximativ tot cartilajul este distrus, se recomandă tratamentul chirurgical. Acesta implică schimbarea suprafeței articulare cu un metal. Cele mai frecvente proteze sunt cele de genunchi și șold care au rezultate foarte bune, iar pacientul își recapăta funcția articulației afectate.

    Atunci când ne prezentăm la medic la primele semne ale artrozei, suprafața articulară poate fi salvată folosind infiltrațiile intraarticulare și recuperarea medicală prin fizioterpie și kinetoterapie. 

    Infiltrații intra-articulare cu acid hialuronic, plasma îmbogățătă cu trombocite, așa-numita terapie Vampir, folosită și în estetică și celulele stem sunt de mare ajutor în procesul vindecării. 

    Tratament cu PRP constă în prelevarea unor celule mezenchimale obţinute din sângele propiu. Este vorba despre aşa numitele infiltraţii cu plasmă îmbogăţită cu trombocite. 

    Artroza: opțiuni de tratament minim-invazive

    Această metodă, cunoscută ca Terapia Vampir, ajută la regenerarea ţesuturilor şi lubrifierea articulaţiei ceea ce duce la reducerea frecării. Infiltraţiile cu PRP implică o metodă non invazivă prin care se recoltează sângele venos propiu într-o eprubetă specială, se prepară şi se obţine plasmă îmbogăţită cu trombocite care apoi se injectează în articulaţia afectată.

    Infiltrațiile cu celule stem se recoltează din țesutul adipos sau măduva osoasă a pacientului.

    Medicul va decide împreună cu pacientul ce tip de infiltrație va efectua, în funcție de vârstă și de gradul schimbărilor degenerative, dar și de costuri.

    Smartliving: Când se ajunge la proteză?

    Dr. Tarek Nazer: Atunci când se ajunge la un sedentarism maxim și când pacientul nu se poate mobiliza cu ușurință nici măcar prin casă. Prezintă o impotență funcțională gravă.

    Proteza de genunchi se consideră ultima metodă de tratament în cazul gonartrozei (artroza genunchiului), atunci cand celelalte metode de tratament nu au dat rezultate satisfăcătoare. Deci, cu alte cuvinte, artroza genunchiului înseamnă deteriorarea cartilajului articular si apariția osteofitelor marginale ce provoacă dureri si impotentă funcțională parțială sau totală.

    Artroza poate fi primară, când apare la persoanele vârstnice, la care cartilajul s-a deteriorat în timp și într-un proces lent.

    Artroza secundară apare din cauza unor probleme pre-existente ale articulației, (reumatism articular, infecții locale ce au distrus cartilajul, obezitate, etc ) sau secundare post-traumatice.

    Trei tipuri de proteze

    Există diferite tipuri de proteze care se pot folosi pentru înlocuirea cartilajului, cele mai frecvente sunt :

    • Proteză de genunchi patelo-femurală: acest tip de proteză schimbă suprafață articulară prin care femurul și rotula sunt în contact și este recomandată pacienților tineri care suferă de artroză patelo-femurale izolată fără afectarea restului cartilajului articular;
    • Proteză parțială de genunchi: este recomandată pacienților care suferă de artroză unicompartimentală prin care se înlocuiește doar zona afectată;
    • Proteză totală de genunchi: este necesară schimbarea totală a suprafeței articulare a genunchiului fiind afectat sever de artroză.

    Smartliving: Cât de performante sunt protezele de astăzi?

    Dr. Tarek Nazer: Cel mai mare avantaj al unei proteze de genunchi este că rezultatul obținut post operator este de lungă durată. Astfel, viața unei proteze este de aproximativ 15-20 ani.

    Este foarte importantă alegerea corectă a indicației de tratament și alegerea bună a protezei. 

    Calitatea protezei joacă un rol foarte important în rezultatul obținut post operator, la fel ca și medicul care efectuează operația de protezare, pentru că trebuie să aibe experiență necesară în efectuarea acestui tip de operații.

    Smartliving: Cât durează operația și la cât timp după ea poate merge pacientul?

    Dr. Tarek Nazer: Operația de protezare a genunchiului durează aproxmativ două ore. Genunchiul pacientului va fi poziționat astfel încât medicul să poată ajunge cu ușurință la toate ligamentele și structurile anatomice din interior. Va fi efectuată o incizie de 15-25 cm, iar după ce ligamentele și cartilajul articular deteriorat sunt îndepărtate, proteză este implantată.
    Înainte de a coase incizia, medicul va mișca articulația pacientului pentru a testa mobilitatea noii proteze.

    După intervenția chirurgicală, pacientului îi vor fi administrate medicamente antialgice pentru reducerea durerii, medicamente anticoagulante, dar și un antibiotic intravenos timp de 24 de ore.

    După protezare se poate face sport

    La două zile după operație, pacientul va putea să facă primii pași, asistat de un cadru și sub supravegherea unui kinetoterapeut. 

    Spitalizarea durează, însă, între trei și cinci zile, însă perioada de recuperare va fi ceva mai lungă și poate dura aproximativ două luni. La finalul acesteia, pacientul își va recăpăta complet mobilitatea genunchiului.

    Smartliving: După protezarea genunchiului, pacientul poate duce o viață normală, poate dansa, poate face sport, poate urca pe munte?

    Dr. Tarek Nazer: Absolut. Am avut pacienți, care după operația de protezare s-au reîntors la activitățile lor sportive. La vârsta de 65-70 de ani au reînceput să practice tenisul. Nici nu mai sperau vreodată că li se poate întâmpla acest lucru minunat, mai ales că nu se puteau deplasa decât ocazional și în baston. Apoi, să-i vezi brusc după operație făcând sport, e de-a dreptul uimitor. Deci, se poate. Vorbim totuși de anumite sporturi, NU toate. 

    Smartliving: Artroza apare și la alte încheieturi? De exemplu, dacă apare la șold, tratamentele sunt aceleași?

    Dr. Tarek Nazer: Da, apare și la șold. În acest caz, avem de-a face cu o coxartroză (artroza șoldului). 

    Și în cazul protezei de șold, ea este considerată una dintre cele mai bune metode de tratament al coxartrozei avansate pe termen lung, atunci când artroza distruge mare parte din cartilajul articular iar celelalte tratamente nu mai au eficiență. 

    Se recomandă, ca și în cazul gonartrozei, și în cazul persoanelor care suferă de dureri la nivelul șoldului. Și acești pacieniți prezintă o impotența funcțională parțială iar tratamentul nechirurgical nu este ce îi poate ajuta sau ameliora durerile.

    Artroplastia totală de șold este o operație complexă și trebuie efectuată de un medic ortoped cu suficientă experiență în operația de protezare a șoldului și care folosește metode moderne minim invazive de tratament asigurând o sângerare minimă și o recuperare mult mai rapidă. Durata de viață a unei proteze bune este de 20-25 de ani.

    Proteza trebuie să asigure stabilitate, rază normală de miscare și să fie mărimea potrivită pacientului. O mărime mai mare sau mai mică poate provoca dureri și redoare articulară post operator. Materialul din care este făcută proteză de șold trebuie să fie compatibilă rezonanței magnetice pentru a permite pacientului efectuarea de RMN. Schimbarea articulației în proteză nu se face în regim de urgență!!!

    Această intervenție necesită pregătiri speciale, precum efectuarea analizelor specific de sânge, consultului cardiologic și consultului preanestezic, examen computer-tomograf. 

    Smartliving: Care e durata de viață a unei proteze?

    Dr. Tarek Nazer: Durata de viață a unei proteze de genunchi  este cuprinsă între 10 și 15 ani, timp în care pacientul poate duce o viață absolut normală. În cazul protezei de șold, poate ajunge și la 25 de ani. 

     Carte de vizită Dr. Tarek Nazer

    Dr. Tarek Nazer este un medic cu mare experiență în chirurgia Ortopedică si Traumatologică, domeniu în care activează de 10 ani, dintre care jumătate a lucrat în cele mai mari centre din Marea Britanie. În Anglia s-a specializat în chirurgia minim invazivă.

    Pasiunea pentru descoperirea celor mai noi metode de tratament în cazul leziunilor sportive l-a determinat să efectueze cea de-a doua specialitate în Medicina Sportivă și doctoratul în Biomecanica Genunchiului. 

    În anul 2016 a deschis Clinica Masaya, o clinică medicală în care sunt oferite tratamente minim invazive folosind cele mai noi tehnologii de tratament la nivel internațional, care ajuta mii de pacienți să scape de operațiile clasice, prin tehnicile revoluționare practicate aici. 

    În 2019 a fost numit Președintele Asociației Europene de Artroscopie și Chirurgie minim invazivă. 

    DR. Tarek Nazer este medic specialist Ortopedie- Traumatologie, specialist în chirurgie artroscopică, leziuni sportive și proteze personalizate. Are experiență de cinci ani în unele dintre cele mai mari spitale din Anglia și este vicepreședinte al Asociației Sănătate la Nivel European. Timp de doi ani a lucrat cu Phil Hirst, medicul echipei Manchester United.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook