De ce apare intoleranța la drojdie și care sunt posibilele complicații

De ce apare intoleranța la drojdie și care sunt posibilele complicații

    Intoleranța la drojdie provoacă simptome digestive precum gaze, balonare, diaree, în urma consumului alimentelor care conțin, evident, drojdie. Intoleranța alimentară este diferită de alergie și neplăcerile provocate de prima sunt mai ușoare.

    Tratamentul presupune eliminarea alimentelor care provoacă intoleranță. În caz contrar, problema se poate agrava și se poate ajunge până la declanșarea unei boli autoimune.

    Drojdia este o ciupercă vie utilizată ca ingredient activ în multe alimente și băuturi, în special, în produse de patiserie (drojdie alimentară) și în băuturi alcoolice (drojdia de bere).

    „Intoleranța la drojdie se încadrează la intoleranțele IgG mediate și apare ca urmare a consumului frecvent, zilnic. De asemenea, poate apărea și alergie IgE mediată la drojdie.“

    Dr. Rareș Simu, medic specialist în imunologie clinică și alergologie

    Dar, să aflăm, mai întâi ce sunt intoleranțele alimentare și ce înseamnă că sunt IgG mediate. Ne explică, pe larg medicul alergolog.

    Ce sunt intoleranțele alimentare

    Prin intoleranțe alimentare se înțelege totalitatea reacțiilor prin care organismul răspunde la contactul cu anumite alimente. Mecanismele prin care apar aceste reacții sunt de mai multe tipuri.

    Există reacții de intoleranțe alimentare prin mecanism enzimatic și reacții de intoleranțe alimentare prin mecanism imun.

    Cea mai cunoscută reacție de intoleranță prin mecanism enzimatic este intoleranța la lactoză. În acest caz, enzima care degradează lactoza – lactaza – se produce în organism în cantități mai mici decât ar trebui, din cauza unei modificări genetice. În aceste condiții, alimentele care conțin lactoză nu mai pot fi digerate cum trebuie și apar probleme digestive: dureri abdominale, balonare, diaree, sindrom de malabsorbție.

    Mai multe tipuri de reacții imune

    Reacțiile imune la anumite alimente sunt de mai multe tipuri, în funcție de mecanismul implicat.

    La contactul mucoasei intestinale cu alimentele se dezvoltă anticorpi împotriva lor, acestea reprezentând un element străin organismului. Atunci când acești anticorpi depășesc un anumit nivel, organismul reacționează negativ după consumul alimentelor respective.

    În funcție de tipul de anticorpi dezvoltați, vorbim despre intoleranțe alimentare IgG4 mediate, așa cum este și intoleranța la drojdie, și de alergii alimentare mediate prin IgE specifice. Manifestările sunt diferite în cele două cazuri. În plus, diferă intervalul de timp în care apar după consumul alimentului respectiv.

    Intoleranță versus alergie

    În cazul intoleranțelor IgG4 mediate, apare o inflamație la nivelul mucoasei intestinale, ceea ce are ca rezultat apariția așa-numitului sindrom de intestin permeabil ce produce o stare inflamatorie la nivelul întregului organism.

    În cazul alergiei IgE mediate, reacția apare imediat după contactul cu alimentul respectiv, în 30-60 de minute. De obicei, nu depinde foarte mult de cantitatea ingerată și se manifestă, în special, la nivelul pielii și mucoaselor cu inflamarea cutanată și subcutanată, apariția urticariei și a tulburărilor de tranzit intestinal – diaree.

    Pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, există și un tip de alergie întârziată, mediată prin limfocitul T, și nu prin IgE, în care manifestările apar după 24-48 de ore de la contactul cu alimentul implicat și care produce, de obicei, manifestări la nivelul tegumentelor de tip urticarie sau dermatită.

    Alt tip de intoleranță alimentară, care apare tot prin mecanism imun, este boala celiacă sau intoleranța la gluten. Aceasta este o afecțiune autoimună cu predispoziție genetică în care apar autoanticorpi care atacă mucoasa intestinală și duc la apariția sindromului de malabsorbție cu consecințe grave, cum ar fi osteoporoza, infertilitatea, avorturile repetate, anemia prin deficit de fier și chiar anumite forme de cancer. Totuși, trebuie precizat că intoleranța la gluten este o tulburare rară, care afectează 1,4% din populația globului, potrivit unei metaanalize recente.      

    Intoleranța la drojdie dă balonare, dar și dureri de cap

    „În principal, apar simptome digestive și simptome extradigestive. Simptomele digestive țin de inflamația mucoasei intestinale și se manifestă prin dureri abdominale nesistematizate, balonare, tulburări de tranzit cu diaree sau constipație.“

    Dr. Rareș Simu, medic specialist în imunologie clinică și alergologie

    Pe fondul inflamației care apare la nivelul mucoasei intestinale, pot apărea și reacții la nivelul întregului organism. Acestea constau în favorizarea inflamațiilor la distanță față de tubul digestiv.

    Pot apărea manifestări:

    • la nivelul pielii – dermatite;
    • la nivelul articulațiilor cu inflamarea acestora;
    • la nivelul sistemului nervos, cu tulburări de concentrare și atenție;
    • dureri de cap;
    • stare de oboseală nejustificată.

    „Inflamația intestinală poate să producă tulburări în absorbția diferitelor vitamine, minerale și oloigoelemente, cu consecințele de rigoare. Mai mult, poate apărea așa-numitul sindrom de intestin permeabil, care favorizează trecerea în circulație, direct, a structurilor proteice mari, care au efecte antigenice puternice și care, pe un anumit fond ereditar, pot duce la declanșarea bolilor autoimune.“

    Dr. Rareș Simu, medic specialist în imunologie clinică și alergologie

    Intoleranța la drojdie necesită regim alimentar

    Evitarea alimentelor care conțin drojdie poate fi adesea dificilă, deoarece se găsește în multe alimente și băuturi la care nu te aștepți.

    Cum drojdia se găsește în multe tipuri diferite de alimente și băuturi, este posibil să nu fie neapărat drojdia cauza intoleranței, ci alte ingrediente declanșatoare, cum ar fi grâul, glutenul sau anumite fructe. Dacă ai aflat că ai intoleranță la drojdie, este recomandat să eviți produsele fermentate, prelucrate și maturate.

    Alimente de evitat:

    • carnea procesată,
    • brânză maturată,
    • fructele uscate,
    • sucurile din fructe procesate,
    • condimentele,
    • ingredientele care conțin oțet,
    • alcoolul (drojdie de bere),
    • produsele de patiserie,
    • extractul de drojdie.

    Care sunt alimentele fără drojdie?

    După o perioadă de 12 săptămâni în care ai eliminat drojdia din alimentație, este posibil să poți reintroduce treptat acest aliment. Cum toată lumea este diferită, trebuie să monitorizezi orice simptom după ce ai consumat alimente sau băuturi care conțin drojdie. S-ar putea să descoperi că poți tolera doar cantități mici sau că organismul nu mai reacționează la acest aliment.

    În timpul dietei de eliminare a drojdiei, este important să-ți echilibrezi dieta cu alternative nutritive, în special cele care conțin vitamina B12, care se găsește, în mod obișnuit, în alimentele care conțin drojdie.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare