Grupa de sânge și Rh-ul sunt informații care îți pot salva viața și au o importanță majoră atunci când ai nevoie de o transfuzie. Mai mult decât atât, grupa de sânge ar putea influența și riscul de boli, potrivit unor cercetări recente.
Dacă nu știi deja, există opt grupe de sânge, de bază:
- A(2)-pozitiv;
- A(2)-negativ;
- B(3)-pozitiv;
- B(3)-negativ;
- AB(4)-pozitiv;
- AB(4)-negativ;
- 0(1)-pozitiv;
- 0(1)-negativ.
Determinarea grupei de sânge nu numai că poate fi crucială în cazul unor urgențe în care e necesară o transfuzie, dar poate oferi informații importante și despre starea de sănătate. Cercetările în curs de desfășurare asupra grupelor de sânge sugerează că acestea pot conta mai mult decât se credea până acum – cel puțin atunci când este evaluat riscul anumitor afecțiuni medicale, în special pentru boli de inimă.
Totuși, dacă nu știi încă ce grupă de sânge ai, nu trebuie să-ți faci griji, cel puțin când vine vorba de transfuzii. Determinarea grupei de sânge se face obligatoriu înaintea unei astfel de proceduri, indiferent dacă pacientul își cunoaște sau nu grupa de sânge.
Ce înseamnă grupa de sânge
A, B și 0 reprezintă diferite forme ale genei AB0, care programează celulele sanguine în mod diferit pentru a forma grupele de sânge. Dacă ai grupa AB, de exemplu, corpul tău este programat să producă antigene A și B. O persoană cu grupa 0 nu produce niciun antigen.
Sângele este, de asemenea, grupat în funcție de Rh. Acesta este un antigen care se găsește în globulele roșii din sânge. Dacă celulele au antigen, sunt considerate Rh-pozitive. Dacă nu au, sunt considerate Rh-negative. În funcție de prezența antigenului Rh, fiecărei grupe de sânge i se atribuie un simbol pozitiv sau negativ.
Citește aici de ce sunt speciale persoanele cu grupa de sânge B3.
Persoanele cu sânge de tip 0 negativ erau considerate „donatori universali“ deoarece sângele lor nu are antigene sau proteine, ceea ce înseamnă că oricine îl va putea primi în caz de urgență.
Cu toate acestea, în prezent, nu se mai aplică acest principiu, pentru că poate să ducă la accidente transfuzionale. Mai ales că există așa-numitele fenotipuri de graniță, care presupun că există oameni care au puțin din A sau niște Rh pozitiv, dar și Rh negativ, unde lucrurile trebuie particularizate. De o perioadă, transfuziile de sânge, oriunde în lume, se fac doar cu sânge izogrup și izoRh, adică sânge care poartă același grup și Rh cu al pacientului.
Citește aici ce înseamnă Rh negativ și de ce este extrem de riscant în sarcină.
De ce există diferite tipuri de sânge?
Cercetătorii nu știu acest lucru cu exactitate, dar factori precum originile strămoșilor și infecțiile din trecut care au provocat mutații în sânge ar putea să fi contribuit la diversitate, potrivit dr. Douglas Guggenheim, hematolog la Penn Medicine.
Persoanele cu grupa de sânge 0 se pot îmbolnăvi de holeră, de exemplu, în timp ce persoanele cu grupa A sau B de sânge pot avea un risc mai crescut să dezvolte probleme de coagulare a sângelui. Deși sângele nu poate ține pasul cu diferitele amenințări biologice sau virale care apar în timp real, poate reflecta ce s-a întâmplat în trecut.
„Pe scurt, se pare că organismul uman a evoluat în funcție de mediu, pentru a-l proteja cât mai bine posibil“, a explicat dr. Guggenheim.
Grupele de sânge cu cel mai mare risc pentru boli de inimă
Potrivit Asociației Americane a Inimii, persoanele cu grupe A, B și AB de sânge sunt mai predispuse să sufere un atac de cord sau insuficiență cardiacă decât persoanele cu grupa de sânge 0. Diferențele sunt însă mici, grupele A și B având un risc combinat cu 8% mai mare de atac de cord și cu 10% de insuficiență cardiacă, conform unui studiu amplu.
Însă, în ceea ce privește rata de coagulare a sângelui, diferența este mult mai mare. Persoanele din același studiu cu grupe A și B au fost cu 51% mai predispuse să dezvolte tromboză venoasă profundă și cu 47% mai predispuse să dezvolte embolie pulmonară – tulburări severe de coagulare a sângelui care pot crește și riscul de insuficiență cardiacă.
O explicație pentru acest risc crescut, potrivit dr. Guggenheim, ar putea fi nivelul de inflamație mai crescut din organismul persoanelor cu grupe sânge A, B sau AB. Proteinele prezente în aceste grupe de sânge pot provoca blocarea sau îngroșarea venelor și arterelor, ducând la un risc crescut de tulburări de coagulare și boli de inimă.
Medicul hematolog Douglas Guggenheim crede, de asemenea, că acest lucru poate descrie scăderea (în prezent neconcludentă) a riscului de forme severe de COVID-19 la persoanele cu grupa de sânge 0. Forma severă de COVID-19 cauzează adesea probleme cardiace, de coagulare și alte probleme cardiovasculare.
Alte probleme asociate grupei de sânge
Persoanele cu grupa de sânge 0 se bucură de un risc ușor mai scăzut de boli de inimă și de coagulare a sângelui, dar pot fi mai predispuse la hemoragii sau tulburări de sângerare. Acest lucru poate fi valabil mai ales după naștere, potrivit unui studiu privind pierderea de sânge postpartum, care a constatat un risc crescut la femeile cu grupa 0.
Persoanele cu grupa 0 pot evolua, de asemenea, mai rău după o leziune traumatică din cauza pierderii crescute de sânge, potrivit unui studiu publicat în Critical Care.
Alte cercetări au descoperit că persoanele cu grupa AB ar putea avea un risc crescut de tulburări cognitive în comparație cu persoanele cu grupa 0. Deficiența cognitivă include probleme precum cele de memorie, de concentrare sau luare a deciziilor.
Ar trebui să-mi schimb stilul de viață în funcție de grupa de sânge?
Cercetările disponibile în prezent arată că grupa de sânge poate înclina balanța în ceea ce privește riscul de a dezvolta boli de inimă. Cu toate acestea, factorii de risc majori, cum ar fi dieta, exercițiile fizice sau chiar nivelul de poluare la care ești expus influențează starea de sănătate a inimii.
Dr. Guggenheim spune că pentru pacienții care încearcă să-și mențină inima sănătoasă nu există nicio recomandare specială, în afară de o dietă echilibrată care scade inflamația, indiferent de grupa de sânge.
Dar, observă el, cercetările viitoare ar putea oferi metode mai concrete prin care medicii ar putea trata pacienții în funcție de grupa de sânge.
Însă, când toți factorii sunt luați în considerare în mod egal, un pacient cu niveluri sănătoase de colesterol care are grupa A de sânge poate beneficia de pe urma administrării aspirinei în fiecare zi, în timp ce un altul cu grupa de sânge 0 nu ar avea nevoie de acest medicament.
„O dietă echilibrată, sănătoasă pentru inimă, în general, va fi cea mai bună recomandare și aș spune că AB0 nu schimbă acest lucru“, a spus Guggenheim.
Cea mai rară și cea mai frecventă grupă de sânge în România
În România, cea mai frecventă este grupa de sânge A, cunoscută și ca A2, cu Rh pozitiv. Există zone din lume unde alte grupe de sânge sunt mai comune. Cele mai rare grupe de sânge la noi în țară sunt: AB cu Rh negativ, B cu Rh negativ și A cu Rh negativ, în această ordine.
