Grupa de sânge care atrage țânțarii ca un magnet. Cine riscă alergii la înțepături

O alergie la țânțari e diferită de reacția normală apărută în urma înțepăturii, iar în cele mai grave cazuri, se poate ajunge la șoc anafilactic. Din fericire, astfel de situații sunt foarte rare.
Cele mai atractive pentru nesuferiții țânțari sunt persoanele cu grupa de sânge 0, copiii și supraponderalii. Cât despre cele care riscă reacții alergice, categoriile la risc includ copiii, pacienții cu cancer și cei cu imunitatea slăbită.
„Există două modalități prin care insectele pot să dea reacții: prin înțepătură și prin mușcătură. De obicei, reacțiile care apar prin mușcătură nu sunt dureroase și sunt limitate strict la locul afectat. Excepție fac insectele care pot să transmită anumite infecții – infecția cu Borrellia prin mușcătura de căpușă, de exemplu. În schimb, reacțiile care apar la înțepătură pot fi de amploare mai mare. Acestea pot chiar afecta întregul organism, prin șocul anafilactic“, explică dr. Rareș Simu, medic specialist în imunologie clinică și alergologie.
Reacții alergice și reacții toxice
Prin înțepătură se pot transmite și anumite infecții, inclusiv cu virusul West Nile (care poate declanșa meningită și encefalită) sau cu Zika (un virus periculos pentru femeile însărcinate, pentru că poate produce microcefalie la făt, o malformație gravă și ireversibilă caracterizată printr-un craniu anormal de mic). De asemenea, înțepăturile de țânțari pot da malarie (des întâlnită în zone tropicale și subtropicale), potrivit medicului alergolog. El subliniază că reacțiile alergice cu care se confruntă în practică cel mai frecvent sunt cele la venin de albină și de viespe.
Dr. Simu a mai menționat un aspect important: reacțiile care apar la înțepătura sau mușcătura de insecte sunt de două tipuri, în funcție de mecanismul implicat în dezvoltarea lor. Pe de o parte, avem reacțiile alergice, iar pe de altă parte, avem reacțiile toxice.
Reacția alergică nu depinde de cantitatea de venin și reprezintă un răspuns exagerat al sistemului imunitar la acest venin.
„Reacția toxică este dată direct de substanțele conținute în veninul sau saliva insectei. Ea depinde direct de cantitatea de venin pătrunsă în organism. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât problemele care apar sunt mai mari. În cazul acestui tip de reacție, răspunsul nu depinde de o susceptibilitate individuală prealabilă“, subliniază specialistul în alergologie.
Alergia la albine și la viespi, cea mai periculoasă
Reacțiile la venin de himenoptere – albine și viespi – pot să varieze de la reacții ușoare locale la reacții locale extinse și până la reacții generalizate, cu șoc anafilactic.
În situația unui pacient care suferă de alergie la venin de albine sau viespe se poate ajunge până la deces, dacă nu se iau măsuri specifice imediat.
„De obicei, reacția alergică se dezvoltă în decurs de doar 10-15 minute. Cei care se știu cu astfel de predispoziții trebuie să fie în permanență pregătiți cu medicație de urgență la îndemână“, ne sfătuiește alergologul Rareș Simu.
Cum ne dăm seama ce insectă ne-a mușcat sau înțepat?
În majoritatea cazurilor, e dificil să ne dăm seama ce insectă a provocat înțepătura sau mușcătura doar după aspectul leziunii. Totuși, există și situații când depistăm vinovatul de la prima vedere. Asta se întâmplă, de obicei, în cazul căpușelor care rămân înfipte în piele.
Și în cazul albinelor, lucrurile sunt destul de clare, pentru că ele ne lasă un suvenir la locul înțepăturii: acul plin de venin.
„Prima măsură este îndepărtarea acului pentru a opri pătrunderea veninului în organism. La viespe, acul nu rămâne în leziune“, precizează medicul alergolog.
Cât e de severă o alergie la țânțari

Fără îndoială că țânțarii ne înțeapă cel mai des, dar de obicei, fără consecințe grave. Reacțiile alergice apar rareori și se manifestă la proteine din saliva țânțarilor. Acestea trebuie diferențiate de reacția normală care apare la înțepătura de țânțar. E normal să apară roșeață la locul înțepăturii, din cauza substanțelor din saliva țânțarului. Acestea au rolul de a împiedica coagularea sângelui și intensifică circulația locală.
„Reacția alergică poate fi doar locală: apare o papulă, adică o umflătură, cu roșeață, mâncărime și chiar durere la locul înțepăturii. În cazul unei reacții mai grave, leziunile sunt mai extinse. Pot apărea vezicule cu lichid sau cu sânge, pot fi afectate și articulațiile.“
Dr. Rareș Simu, medic specialist în alergologie și imunologie clinică
Potrivit alergologului, cei mai expuși la înțepături de țânțar sunt cei cu grupa sanguină 0. Femeile gravide, supraponderalii, copiii, cei care consumă alcool – în special bere, persoanele care transpiră în exces atrag cel mai adesea țânțarii.
Dacă ne referim la cei mai predispuși să dezvolte alergie la înțepătura de țânțar, menționăm persoanele care își desfășoară activitatea preponderent în aer liber și persoanele care schimbă mediul și se mută în zone unde sunt prezente aceste insecte în număr mare. În aceeași categorie intră copiii și persoanele cele care au probleme cu sistemul imunitar, imunodeficiențe, boli neoplazice.
Alergie la țânțari: șocul anafilactic e foarte rar
„Pentru cei ce se știu cu alergie la țânțari, cea mai bună soluție ar fi evitarea zonelor infestate cu țânțari, mai ales zonele din apropierea apelor. O altă măsură ar fi purtarea de bluze cu mâneci lungi și pantaloni lungi“, precizează specialistul în alergologie.
E indicată evitarea efortului fizic intens, pentru a reduce cantitatea de transpirație, știut fiind că transpirația atrage țânțarii. Se pot folosi diverse creme sau spray-uri care conțin substanțe de îndepărtare a țânțarilor. Sunt anumite studii care arată că administrarea unei cantități de vitamina B1 ar fi benefică în această situație.
Medicul ne asigură însă că, din fericire, sunt rare cazurile în care o persoană poate ajunge la șoc anafilactic de la înțepăturile de țânțari.