Tot ce trebuie să știi despre grupele de sânge. Cea mai rară și cea mai frecventă grupă, compatibilități și importanța Rh-ului

Despre grupe de sânge au apărut tot felul de teorii: ba că influențează riscul de boli, ba că dictează personalitatea, ba că ar trebui să ne adaptăm dieta în funcție de ele. Ei bine, toate acestea sunt doar niște legende, spun medicii, fără nicio bază științifică.

Singurele două aspecte de importanță majoră legate de grupa de sânge se referă la transfuzii și la compatibilitatea sau incompatibilitatea între sângele mamei și al fătului. O transfuzie cu produse din sânge incompatibile cu grupa ta poate declanșa un răspuns imun periculos, chiar fatal.

„Când ne referim la grupele de sânge, nu vorbim doar de grupa A(2), grupa B(3), grupa AB(4) sau grupa 0(1), ci și de asocierea cu Rh-ul, care poate fi pozitiv sau negativ.“

Dr. Marinela Stănculete, concierge doctor la Intermedicas

Cum se formează grupele de sânge

Grupa de sânge este determinată de prezența sau de absența unor antigeni pe suprafața globulelor roșii din sânge. Grupa de sânge A are antigeni A, grupa B – antigeni B, grupa AB are ambii antigeni, iar grupa 0 nu are nici antigeni A, nici B FOTO: Shutterstock

Există 34 de sisteme de clasificare a grupelor de sânge. Cu toate acestea, doar două sunt utilizate pe scară largă. Acestea sunt sistemele AB0 și Rh-pozitiv/Rh-negativ. Împreună formează cele opt grupe de sânge, de bază, pe care majoritatea oamenilor le cunosc:

Ce determină grupa de sânge

Grupele de sânge sunt determinate genetic.

„Orice copil poartă genele amestecate, într-un mod aleator, de la mamă și de la tată. Nu există o formulă universală de calcul a probabilității. De exemplu, o persoană cu grupa de sânge A poate să aibă în codificarea genetică, care duce la expresia de A, fie AA, fie A0. Să zicem că această persoană e unul dintre părinți. Dacă celălalt părinte are tot A, și el, la rândul său, poate să aibă AA sau A0. Din combinațiile posibile, între aceste bucăți genetice, grupa de sânge a copilului poate să fie A sau 0.“

Dr. Marinela Stănculete, concierge doctor

Sângele este, de asemenea, grupat în funcție de Rh. Acesta este un antigen care se găsește în globulele roșii din sânge. Dacă celulele au antigen, sunt considerate Rh-pozitive. Dacă nu au, sunt considerate Rh-negative. În funcție de prezența antigenului Rh, fiecărei grupe de sânge i se atribuie un simbol pozitiv sau negativ.

Cea mai rară grupă de sânge și cea mai frecventă

Distribuția geografică a grupelor de sânge diferă, potrivit medicului Marinela Stănculete. Nu există grupa de sânge cel mai frecvent întâlnită din lume. Există o distribuție geografică în funcție de felul în care s-au produs migrațiile genetice și de popoare în tot istoricul omenirii.

„În România, cea mai frecventă este grupa de sânge A, cunoscută și ca A2, cu Rh pozitiv. Există zone din lume unde alte grupe de sânge sunt mai comune. Cele mai rare grupe de sânge la noi în țară sunt: AB cu Rh negativ, B cu Rh negativ și A cu Rh negativ, în această ordine.“

Dr. Marinela Stănculete, concierge doctor

Ce importanță are grupa de sânge

În zilele noastre, e important să ne cunoaștem grupa de sânge doar la nivel orientativ. Dr. Stănculete precizează că singurele aspecte de importanță medicală majoră se referă la transfuziile de sânge și la compatibilitatea, respectiv incompatibilitatea de grup și/sau Rh între sângele mamei și al fătului.

„Este bine de știut ce grupă de sânge are un pacient înainte de a fi transfuzat. Dar, chiar dacă omul știe ce grupă are, niciodată nu se va face o transfuzie conform afirmației sale sau conform unei înregistrări precedente“, precizează medicul.

În buletinele vechi exista o pagină privitoare la grupa de sânge și acolo se imprimau grupa și Rh-ul. Numai că s-a descoperit că e un sistem care poate duce la accidente transfuzionale din cauză că se pot face înregistrări greșite involuntar și personalul medical să administreze sânge greșit.

„Plus de asta, există așa-numitele fenotipuri de graniță, care presupun că există oameni care au puțin din A sau niște Rh pozitiv, dar și Rh negativ, unde lucrurile trebuie particularizate. De o perioadă, transfuziile de sânge, oriunde în lume, se fac doar cu sânge izogrup și izoRh, adică sânge care poartă același grup și Rh cu al pacientului“, adaugă dr. Sănculete.

Nu mai există donator universal și primitor universal

Noțiunile generice de donator și primitor universal erau valabile doar în primele zeci de ani de la începutul secolului trecut, pentru transfuziile universale. Cei cu grupa de sânge 0 erau considerați donatori universali și cei cu grupa de sânge B – primitori universali. Potrivit medicului, nu se mai aplică de mult acest principiu, pentru că poate să ducă la accidente transfuzionale. Miza foarte serioasă, vitală, este accidentul transfuzional.

„Un om cu grupă A care primește transfuzie cu altă grupă de sânge, mai puțin 0, va muri. Va muri repede și foarte chinuitor, pentru că organismul său va face o degringoladă hematologică și va respinge sângele primit. Această degringoladă hematologică nu se limitează doar la sângele primit, ci se va extinde la tot organismul primitorului.“

dr. Marinela Stănculete, concierge doctor

Medicul mai precizează că la copii, lucrurile se nuanțează și mai mult. Transfuziile de sânge se fac nu doar ținând cont de grupă și de RH, ci și de niște subtipuri ale grupei fiecăruia dintre ei.

Ce e de făcut în caz de incompatibilitate de Rh

Diferența de Rh între sângele mamei și al fătului poartă numele de incopatibilitate hematologică sau incompatibilitate de Rh.

„Dacă mama, de exemplu, are grupa de sânge 0 si Rh pozitiv, iar soțul are grupa de sânge AB și Rh negativ, copilul poate avea mai multe variante de grupe de sânge. De la identică cu a mamei, până la identică cu a tatălui. Oricum, probabilitatea de Rh negativ e mare“, menționează dr. Stănculete.

În acest caz, există riscul ca, în trimestrele 2 și 3 de sarcină și la naștere, mama să dezvolte anticorpi împotriva sângelui bebelușului. Însă lucrul acesta nu se întâmplă de la prima sarcină, ci după prima naștere.

„Tocmai pentru că în timpul primei sarcini se produc contacte de cantități mici de sânge fetal cu sânge matern, la următoarea sarcină, mama are deja pregătiți anticorpi împotriva grupei de sânge și împotriva Rh-ului copilului din prima sarcină. Cu acești anticorpi va ataca sângele copilului din a doua sarcină, dacă va avea aceeași constelație hematologică cu fratele său mai mare“, atenționeză medicul.

Riscurile cele mai mari se înregistrează la sarcina femeii cu Rh negativ. Grupele A, B și AB cu Rh negativ fiind cele mai rare la noi în țară, probabilitatea ca în sarcină să existe o incompatibilitate cu sângele fătului este mai mare. De aceea, sarcina trebuie monitorizată atent.

Analiza de sânge și Rh, obligatorie în sarcină

Analiza de grupă de sânge și Rh este obligatorie în sarcină și face parte din toate protocoalele internaționale de sarcină și de pregătire pentru sarcină. Determinarea trebuie să aibă loc și la mamă, și la tată. Dacă tatăl nu recoltează din varii motive sau nu se știe care este tatăl, se recoltează seriat de la mamă, căutându-se anticorpi împotriva celorlalte grupe de sânge și a Rh-ului pentru a descoperi aceste eventualități.

Presupunând că se dezvoltă astfel de anticorpi, copilul nu moare în burta mamei sau la naștere. Descoperindu-se la timp această incompatibilitate de Rh, se pot face tratamente, atât în timpul sarcinii, cât mai ales asupra copilului postpartum.

„Se administrează tratamente în caz de incompatibilitate de Rh între mamă și făt pentru că din hemoliză, adică din distrucția masivă de celule de sânge pe care ar suferi-o copilul după naștere, s-ar produce icter nuclear. Este vorba despre o modificare neurologică ireversibilă severă, uneori compatibilă cu viața, dar cu retard psihic și fizic foarte mare și cu deces la vârste mici“, explică dr. Marinela Stănculete.

Legătura dintre grupele de sânge și riscul de boli, personalitate și diete

Nu există asocieri demonstrate științific între o anumită grupă de sânge și riscul de boli sau personalități de un anume fel: mai flegmatice, mai colerice. Nici dietele speciale pentru fiecare grupă de sânge nu au o bază științifică, potrivit medicului Marinela Stănculete.

„Pornirea celor care fac astfel de asocieri vine dintr-o intenție foarte bună. De fapt, în lume, de la 1900, de când au început studiile medicale cu privire la populații largi pe diferite situații și asocieri de situații, au fost implicate și anumite condiții genetice, inclusiv grupele de sânge“, explică dr. Stănculete.

Dar faptul că s-a constatat, de exemplu, că dintr-un număr de x pacienți cu lupus, un procent mare are grupa de sânge y nu înseamnă că cei cu grupa aceea de sânge sunt mai predispuși să facă lupus.

„O astfel de asociere nu există, sunt doar coincidențe. Alte lucruri contează în ecuația bolilor, nu grupa de sânge. La fel și răspunsul la anumite tratamente: este independent de grupele de sânge“, punctează medicul.

Donare de plasmă: contează grupa de sânge?

Răspunsul este da, grupa de sânge este esențială în donarea de plasmă. Dar compatibilitățile se calculează diferit față de donarea de sânge.

Grupele de sânge sunt stabilite în funcție de tipul de antigeni prezenți pe suprafața globulelor roșii. Ei bine, în același timp, în plasmă se produc anumiți anticorpi care contează în cazul în care vrem să donăm plasmă. Acești anticorpi se formează în primii ani de viață, în funcție de alimentație și de bacteriile și virusurile cu care intrăm în contact.

Anticorpii sunt proteine imunitare specializate produse pe baza antigenilor care nu sunt prezenți pe suprafața globulelor roșii. Să exemplificăm: dacă ai antigeni A, vei dezvolta doar anticorpi anti-B. Așadar:

  • grupa de sânge A are în plasmă anticorpi anti-B;
  • grupa de sânge B are în plasmă anticorpi anti-A;
  • grupa de sânge AB nu are nici anticorpi anti-A, nici anti-B;
  • grupa de sânge 0 are și anticorpi anti-A, și anti-B.

Ce înseamnă asta și cum afectează donarea și primirea de trombocite și de plasmă? Un exemplu: o persoană are grupa de sânge 0 negativ și poate dona sânge oricui. Nu același lucru se poate spune și despre plasmă. Mai exact, dacă ar vrea să doneze plasmă unei persoane cu grupa de sânge B, nu o va putea face. Grupa de sânge 0 înseamnă că are și anticorpi anti-A, și anti-B. Dacă ar dona plasmă cuiva cu grupa A sau B, anticorpii respectivi ar ataca globulele roșii ale primitorului.

Grupe de sânge apetisante pentru țânțari

Cercetările privind legătura dintre grupa de sânge și mușcăturile de țânțari arată că persoanele cu grupa 0 sunt cele mai atractive pentru aceste insecte.

Un studiu vechi, din 1974, a recrutat 102 participanți pentru a analiza mai mulți factori care ar putea atrage țânțarii. Concluzia a fost că țânțarii preferă să sugă sângele persoanelor cu grupa de sânge 0(1).

O altă cercetare, din 2019, a demonstrat același lucru. Metoda de lucru a fost, însă, diferită: cercetătorii au pus probe cu toate grupele de sânge în mai multe distribuitoare de hrană special concepute pentru țânțari. La final s-a constatat că cei mai mulți țânțari s-au concentrat asupra probei de sânge cu grupa 0.

SPUNE-ȚI POVESTEA »
Căutare
Urmărește-ne și pe Facebook