Cu cât fumezi mai mult, cu atât ai creierul mai mic – studiu. Ce se întâmplă în momentul în care te lași de țigări

Fumatul micșorează creierul și crește considerabil riscul de declin cognitiv și de boala Alzheimer. Deși cercetătorii spun că daunele sunt ireversibile și creierul nu mai revine la dimensiunea inițială niciodată, renunțarea la țigări împiedică pierderile ulterioare de materie cenușie.

Noul studiu a fost realizat de o echipă de cercetători de la Facultatea de Medicină a Universității Washington din St. Louis, MO (WashUMed), SUA.

De-a lungul timpului, s-au subliniat în mod repetat consecințele fumatului asupra plămânilor și inimii, însă efectele asupra creierului au fost mai puțin explorate. Așa că echipa de cercetători, coordonată de dr. Laura J. Bierut, autor principal și director al Centrului de Cercetare asupra Sănătății și Comportamentului de la WashUMed, a avut ca obiectiv principal înțelegerea modului în care fumatul poate influența funcțiile cognitive.

Studii anterioare au evidențiat o predispoziție crescută către demență în rândul fumătorilor, sugerând că aproximativ 14% din cazurile de boala Alzheimer ar putea fi asociate cu fumatul.

Analizarea legăturii dintre micșorarea creierului și fumat necesită o înțelegere profundă a factorilor comportamentali și genetici implicați în acest proces.

În 50% din cazuri, fumătorii moștenensc genetic acest viciu

Micșorarea creierului și înclinația către fumat sunt ambele influențate de particularități genetice – conform autorilor studiului, tendința de a fuma este determinată în 50% din situații de moștenirea genetică.

Află aici care sunt cele mai vehiculate mituri despre fumat și adevărul din spatele lor.

Prin analiza unor factori precum predispoziția genetică (moștenirea biologică a unei persoane, care poate influența predispoziția către dependența de nicotină), obiceiurile de fumat și mărimea creierului, cercetătorii au observat că fumatul în sine este asociat cu o reducere a volumului materiei cenușii. Cu alte cuvinte, chiar dacă există anumite predispoziții genetice pentru dependența de nicotină, actul efectiv al fumatului are un impact direct și semnificativ asupra dimensiunii creierului, în special a zonei asociate cu funcțiile cognitive și de control.

Studiul a analizat date furnizate de UK Biobank în 2019, o platformă care colectează și gestionează informațiile despre sănătate ale sute de mii de indivizi din Regatul Unit. În acest studiu, au fost incluși 32.094 de participanți cu origini europene, care au fost supuși inclusiv investigațiilor imagistice cerebrale. Participanții și-au autodeclarat și obiceiurile legate de fumat.

Cercetătorii au analizat durata de timp în care indivizii care fumau câte un pachet de 20 de țigarete pe zi au menținut acest obicei. Apoi, testele imagistice ale acestor persoane au fost comparate cu cele ale persoanelor care nu au fumat niciodată sau au fumat mai puțin de 100 de țigări în total.

Rezultatele au arătat că fumătorii înrăiți au suferit o reducere mai semnificativă a dimensiunii creierului în comparație cu cei care au fumat mai puțin sau deloc. Această descoperire sugerează că există o legătură între numărul de țigări fumate și gradul de atrofie cerebrală observat în testele imagistice. Cu alte cuvinte, cu cât cineva fumează mai mult și pe o perioadă mai îndelungată, cu atât are creierul mai mic.

Citește aici și despre fumatul de iarbă. De criticat sau nu neapărat?

Fumătorii au creierul îmbătrânit

„Micșorarea creierului, cunoscută și sub denumirea de atrofie cerebrală, presupune pierderea neuronilor și a conexiunilor dintre aceștia. Această pierdere poate perturba capacitatea creierului de a funcționa corect”, a explicat dr. Dung Trinh, specialist la Healthy Brain Clinic din SUA, pentru Medical News Today.

Medicul a remarcat că în afecțiuni precum boala Alzheimer și demență, în general, anumite regiuni critice ale creierului se contractă, conducând la diminuarea funcționalității acestuia.

„De exemplu, hipocampul, esențial în procesul de memorare, manifestă adesea o atrofie semnificativă în contextul bolii Alzheimer”, a adăugat specialistul, evidențiind impactul devastator al micșorării acestei regiuni cerebrale. O astfel de atrofie poate inhiba comunicarea între diferite regiuni ale creierului, ducând la deteriorarea cognitivă.

Dr. Laura J. Bierut, autorul principal al studiului, a subliniat că volumul scăzut al creierului este asociat cu îmbătrânirea. „Cu alte cuvinte, persoanele care fumează au un creier îmbătrânit”, a spus cercetătoarea.

Fumatul distruge creierul încet, dar sigur

Atunci când o persoană fumează, inhalează o serie de substanțe chimice extrem de dăunătoare. Aceste substanțe creează un dezechilibru în organism, iar fumătorii au, de obicei, un nivel mai scăzut de oxigen în sânge, pe termen lung.

Cum creierul are nevoie constantă de oxigen pentru a funcționa corespunzător, această lipsă cronică de oxigen îi poate afecta negativ funcționalitatea, compromițând diverse funcții și procese cognitive.

„Creierul iubește oxigenul, iar acest nivel mai scăzut de oxigen îl înfometează puțin câte puțin”, a atras atenția dr. Bierut.

Fumatul poate deteriora și vasele de sânge, reducând fluxul sanguin către creier. Această reducere a fluxului de sânge poate duce la moartea celulelor cerebrale și la atrofia acestora, determinând astfel o micșorare a creierului pe termen lung.

De asemenea, substanțele chimice toxice din țigări pot provoca stres oxidativ și inflamații în organism, inclusiv în creier. Aceste procese pot afecta celulele cerebrale și structurile care le susțin, contribuind la deteriorarea pe termen lung a sănătății creierului.

Mai mult decât atât, substanțele neurotoxice din țigări au capacitatea de a afecta direct celulele cerebrale, influențând funcționarea și sănătatea acestora în mod negativ pe termen lung.

Află de aici și despre riscurile fumatului în sarcină. Plămânii și creierului bebelușului, cele mai afectate

Nu e niciodată prea târziu să renunți la fumat

Specialiștii au subliniat că renunțarea la fumat este cea mai bună decizie pentru a-ți îmbunătăți starea de sănătate și că nu e niciodată prea târziu să scapi de acest viciu. Chiar dacă daunele la nivel cerebral sunt ireversibile, degradarea creierului poate fi stopată în momentul renunțării la țigări.

„Lucrul pe care îl spun mereu persoanelor mai în vârstă care fumează este că niciodată nu e prea târziu să renunțe. Există beneficii pentru sănătate chiar și în cazul renunțării la fumat într-o etapă mai târzie a vieții”, a precizat dr. Bierut, atrăgând atenția că reducerea factorilor de risc modificabili pentru demență este crucială în contextul îmbătrânirii populației, la nivel global.

Dr. Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog, specialist tabacolog și coordonator al Programului Naţional Stop Fumat, susține că cel mai bun moment să te lași de fumat este acum. Orice moment este bun pentru a reuși, nu există „prea devreme” sau „prea târziu”! Beneficiile vor veni în orice moment ai renunța, chiar dacă cele mai mari beneficii le au totuși cei care opresc fumatul de tineri. Medicul român a precizat că în cadrul programului Stop Fumat vin adesea persoane cu un grad mare de dependență și cu mult scepticism, dar care în urma tratamentului și a consilierii reușesc să se lase de fumat și sunt uimite de ușurința cu care reușesc să devină „fost fumător de 2-3 pachete zilnic”.

De asemenea, Dr. Trinh a subliniat că renunțarea la fumat este extrem de importantă și pentru adolescenți și pentru adulții tineri. Specialistul a atenționat că expunerea la substanțele nocive prezente în țigări în timpul perioadelor critice de dezvoltare poate avea consecințe semnificative pe termen lung.

Citește aici care sunt pașii pe care să-i urmezi în momentul în care te-ai descis să te lași de fumat.

Cum să renunți la fumat

Renunțarea la fumat poate fi un proces dificil, dar există mai multe strategii și abordări care pot fi de ajutor:

• Stabilirea unui plan: acesta ar trebui să includă o dată exactă când vei începe procesul, precum și strategii pe care le vei utiliza pentru a face față tentațiilor.
• Identificarea motivelor: gândește-te la motivele pentru care dorești să renunți la fumat. Fie că este vorba de îmbunătățirea sănătății, economisirea banilor sau îmbunătățirea relațiilor sociale.
• Găsirea suportului potrivit: sprijinul social este crucial în procesul de renunțare la fumat. Vorbește cu prietenii, familia sau alți foști fumători care au reușit să renunțe. Poți, de asemenea, să te alături unui grup de suport sau să cauți consiliere specializată, așa cum este programul gratuit Stop Fumat.
• Evitarea tentațiilor: identifică situațiile și factorii care te determină să fumezi și încearcă să-i eviți sau să găsești alternative sănătoase. Schimbă-ți rutina sau mediul pentru a reduce expunerea la situații care te fac să vrei să fumezi.
• Folosirea terapiei de înlocuire a nicotinei: guma de mestecat, plasturii sau alte forme de terapie de înlocuire a nicotinei pot ajuta la reducerea dependenței de nicotină și la gestionarea simptomelor de sevraj.
• Adoptarea unor metode alternative: găsește modalități alternative de a gestiona stresul sau de a te relaxa, precum meditația, exercițiile fizice sau hobby-urile care îți distrag atenția de la fumat.

„Lăsatul de fumat este un proces care poate avea suișuri și coborâșuri, dar importante răman obiectivul și beneficiile obținute. Orice «tentativă nereușită» pe parcurs, ne aduce un plus de resurse pentru a reuși la următoarea încercare, prin plusul de informație și de autocunoaștere în respectiva situație, și prin identificarea problemelor de rezolvat. Studiile ne arată că, în medie, un fumător are între 4 și 6 încercări «ratate» până reușește să oprească definitiv fumatul.”

Magdalena Ciobanu, coordonator al programului Stop Fumat.