Cele mai frecvente boli ce pot cauza dureri de splină

Dureri de splină apar destul de rar în cazul unei afecțiuni la nivelul acestui organ. Durerile sau sensibilitatea resimțite în zona splinei pot fi, mai degrabă, provocate de probleme digestive sau afecțiuni renale.

Situațiile în care splina doare apar în caz de traumatism sau ruptură a splinei și în cazul măririi splinei provocate de infecții virale sau bacteriene. Durerile de splină se resimt sub coaste, în partea stângă.

Splina este un organ situat deasupra stomacului și sub coaste, în partea stângă. Ea joacă mai multe roluri secundare în organism. Acționează ca un filtru pentru sânge, făcând parte din sistemul imunitar. Celulele roșii din sânge vechi sunt reciclate în splină, iar acolo sunt stocate trombocite și globule albe ale sângelui.

Splina ajută, de asemenea, la combaterea anumitor tipuri de bacterii care cauzează pneumonie și meningită.

De ce apar dureri de splină

Cum splina este protejată de cutia toracică, nu o puteți simți cu ușurință decât dacă este mărită anormal.

Anumite boli ar putea determina inflamația splinei. De asemenea, vă puteți deteriora sau rupe splina, mai ales dacă este deja inflamată. În cazul în care este deteriorată sau nu mai funcționează, este posibil să aveți nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a o îndepărta.

Vestea bună este că se poate trăi fără splină. Alte organe, cum ar fi ficatul, vor prelua o parte din funcțiile splinei. Este de menționat și faptul că fără splină însă organismul își va pierde o parte din capacitatea de a lupta eficient cu infecțiile.

Afecțiunile splinei provoacă rar dureri

Nu orice durere sau senzație de jenă localizată la acest nivel are legătură cu splina, mai precizează medicul. Cel mai adesea poate să fie vorba de o afecțiune care ține de peretele abdominal, de unghiul splenic al colonului, de rinichi sau de afecțiuni ale coloanei toraco-lombare.

De cele mai multe ori însa, un examen clinic atent insoțit de o ecografie abdominală sunt suficiente pentru diagnostic. 

Pe de altă parte, sindroamele splenice pure, în care este prezentă durerea, deși rare, nu pot fi excluse în totalitate.

Lista acestora este foarte lungă și, potrivit gastroenterologului, include:

• traumatismele și hematoamele splenice,
• ruptura postraumatică a splinei așa numita ruptură în ”doi timpi”,
• abcesul și flegmonul splenic care sunt întâlnite la bolnavii cu diabet zaharat, imunodeprimați, sau la cei cu endocardite și leucemii.

Alte situații ce pot duce la dureri de splină sunt unele boli infecțioase, virale sau bacteriene:

• bruceloza,
• tuberculoza,
• febra tifoidă,
• septicemiile,
• mononucleoza infecțioasă.

Cauze mai rare ale durerilor de splină

„Afecțiunile neoplazice hematologice de tipul limfoamelor sau leucemiilor, precum și cele non-hematologice cum sunt tumorile splenice primare sunt extrem de rare. La fel și metastazele splenice, de asemenea rare, sunt întâlnite uneori în cancerul pulmonar, de pancreas, prostată sau în melanomul malign.”

– Prof. Dr. Ion Dina, medic primar gastroenterologie și medicină internă la Intermedicas

Afecțiunile vasculare cum sunt infarctele splenice embolice sau cele pe splina patologică, reprezintă o altă categorie care survine în unele boli hematologice (anemii hemolitice, leucemii etc). 

Medicul gastroenterolog menționează că, în aceste circumstanțe, este necesar ca în afara unui examen clinic minuțios să fie efectuate și unele explorări imagistice ceva mai sofisticate cum sunt RMN-ul, tomografia computerizată sau PET-CT-ul, în vederea stabilirii punctului de plecare, a gradului de extensie sau pentru stadializarea bolii (n.r. se stabilește cât de gravă este afecțiunea). 

Dureri de splină de la medicamente

Multe medicamente pot provoca dureri de splină prin efectele lor adverse. Acestea includ:

• Toxicitate directă asupra celulelor splinei;
• Interferența patologică cu funcția sistemului imunitar sau a ficatului;
• Hemoliză severă;
• Hipertensiune portală indusă de toxicitatea hepatică a medicamentelor.

Reacțiile adverse induse de medicament sunt, de obicei, temporare și durerea de splină dispare odată ce medicamentele responsabile nu mai sunt administrate.

Chirurgie pentru îndepărtarea splinei

Este posibil să aveți nevoie de o operație de îndepărtare a splinei, cunoscută sub numele de splenectomie, dacă nu funcționează corect sau dacă este deteriorată, bolnavă sau mărită.

Uneori, doar o parte din splină poate fi îndepărtată, operație care se numește splenectomie parțială.

În unele cazuri vi se poate recomanda să faceți anumite vaccinuri înainte de operație. Acest lucru se datorează faptului că îndepărtarea splinei slăbește sistemul imunitar și vă poate face mai predispuși la infecții.

Laparoscopia

Majoritatea operațiilor de îndepărtare a splinei se efectuează folosind metode minim invazive, așa cum este laparoscopia. În cazul acestei intervenții se fac câteva incizii de dimensiuni mici, în abdomen, prin care sunt introduse instrumente endoscopice care furnizează o imagine mărită a cavități examinate și permit efectuarea operației. Recuperarea după laparoscopie este rapidă, iar cicatricile minime.

Este posibil să puteți merge acasă în aceeași zi sau poate fi necesar să stați în spital peste noapte.

Operație deschisă

Chirurgia deschisă înseamnă o tăietură mai mare. Poate fi necesară dacă splina este prea mare sau prea deteriorată pentru a fi îndepărtată folosind o intervenție chirurgicală minim invazivă. Adesea, în situații de urgență, aceasta este metoda cea mai folosită.

Viața fără splină

După splenectomie, alte organe preiau majoritatea funcțiilor îndeplinite anterior de splină. Puteți avea o viață activă chiar și fără splină, dar aveți un risc crescut de a vă îmbolnăvi sau de a vă infecta grav. Acest risc este cel mai crescut la scurt timp după operație. Persoanele fără splină se pot recupera, de asemenea, mai greu după o boală sau un traumatism.

Pentru a reduce riscul de infecție, medicul vă poate recomanda vaccinarea împotriva pneumoniei, gripei, Haemophilus influenzae tip b (Hib) și meningococilor.

În unele cazuri, specialistul poate prescrie antibiotice preventive, în special în cazul copiilor sub 5 ani și celor cu alte afecțiuni care cresc riscul de infecții grave.

După splenectomie, anunțați medicul cu privire la primul semn al unei infecții, cum ar fi:

• O febră de 38 grade Celsius sau mai mare;
• Roșeață, pete sau sensibile oriunde pe suprafața corpului;
• O durere în gât;
• Frisoane care vă fac să vă simțiți agitat sau să tremurați;
• O răceală care durează mai mult decât de obicei.