Dependența de visare, o adicție puțin cunoscută. Manifestări posibile: deficit de atenție, vorbit singur, șoptit

Ne place să avem reverii și, uneori, acestea ocupă loc în mintea noastră fără să ne propunem în mod intenționat să visăm cu ochii deschiși. Ce se întâmplă însă atunci când în mintea noastră viața devine mai tolerabilă decât în planul real? Dependența de visare este o adicție, iar aceasta ne poate disocia și mai mult de viața reală.

Propria realitate virtuală

Numeroase filme au explorat realitatea virtuală, construind lumi fanteziste în care oameni pot deveni ceea ce își doresc, trăindu-și viața după bunul plac. „Surrogates” este un astfel de film în care Bruce Willis și Rosamund Pike reușesc să evite trauma din propria căsnicie, fugind într-o lume virtuală.

Dacă în plan real acest lucru necesită efort susținut, motivație, voință, flexibilitate și abilități de depășire a obstacolelor, în plan virtual lucrurile stau mult mai simplu. Atât de simplu încât cu greu putem rezista tentației. Iar adevărul este că, un astfel de program în care viața noastră se derulează în acord cu cele mai frumoase scenarii se află chiar în mintea noastră și este numit visare.

Visarea dezadaptativă

Deși DSM-V listează dependența de jocurile de noroc ca adicție comportamentală, autorii au luat în considerare includerea jocurilor pe internet și chiar recomandă cercetări mai amănunțite privind utilizarea în exces a social media.

Reveria sau visarea dezadaptativă reprezintă un mecanism de coping în fața stresului vieții, care duce la absorbirea completă în propriile fantezii urmată de retragere socială și neglijarea anumitor aspecte ale vieții de zi cu zi.

Ea se asociază atât cu utilizarea în exces a internetului cât și cu consumul de pornografie. conform unui studiu conceput de psihologii de origine poloneză Igor Pietkiewicz și Szymon Necki. Tot ei sunt cei care propun cercetări suplimentare asupra patologizării în exces a vieții de zi cu zi luând în considerare noile rutine și ritualuri din programul nostru.

Când vorbim despre dependența de visare

O persoană cu dependență de visare va petrece perioade lungi de timp angajată în scenariile din propria-i minte, fantezii și reverii. Această retragere din realitate cauzează scăderea concentrării atenției și scăderea productivității în activitățile zilnice, ducând la deteriorarea relațiilor cu cei din jur, chiar evitarea acestora pentru a dedica timp visării. Procesul a fost astfel descris încă din 2002 de către profesorul Eliezer Somer de la Universitatea Haifa din Israel.

Dependența de visare sau visarea dezadaptativă are trăsături comune cu dependența de internet, jocuri de noroc, chiar și cu alcoolismul și poate fi declanșată de stimulare senzorială, utilizarea în exces a internetului sau anumite experiențe.

Retragerea din realitate

Visarea are un caracter ascuns, ba chiar putem fi catalogați ca persoane mai „absente” sau chiar neatente. Poate fi pusă, uneori, pe seama deficitului de atenție și dificultăților de concentrare. Este însă un comportament pe care nici măcar persoanele care îl manifestă nu îl vor cataloga drept adictiv, părând inofensiv.

Cum presupune retragere din lumea reală, el este manifestarea propriilor nemulțumiri și frustrări, temerilor și dezamăgirilor, credințelor că nu putem obține lucrurile pe care ni le dorim și la care nu putem decât să… visăm. În consecință, vom renunța la a lua măsuri sau a ne lupta pentru ceea ce ne dorim, abandonând anumite interacțiuni din planul real. Detașarea de viața reală reprezintă și o detașare de propriile nevoi frustrate, iar izolarea în reverie nu generează decât agravare. 

Ce evităm prin dependența de visare

Cum știm, rănile emoționale sunt provocate în relațiile noastre, începând cu cele din copilărie pe care le avem cu părinții sau îngrijitorii, și continuând cu cele de prietenie sau romantice. În astfel de relații învățăm cine suntem, cum putem interacționa cu ceilalți și ce putem aștepta de la lume în general.

Dacă aceste răni ne-au vulnerabilizat, scăzându-ne încrederea în propriile abilități, lăsându-ne nesiguri în interacțiunile cu ceilalți privind propria valoare și ce putem primi din relații, dependența de visare este evadarea din nefericirea cauzată de o realitate asupra căreia simțim că nu avem control. În visare însă, controlul ne aparține în întregime. Fanteziile devin o împlinire virtuală a nevoilor noastre, iar adicția vine odată cu sentimentul pozitiv ce însoțește aceste reverii.

Citește aici articolul integral: Ce sunt adicțiile, cum apar și cum pot fi tratate

Trăsăturile și comportamentul dependenților de visare

În primul rând visarea, în forma ei dezadaptativă, reprezintă alegerea de a ne împlini nevoile în plan mental, prin crearea unor scenarii elaborate în care suntem personaje principale, povești a căror derulare depinde integral de așteptările noastre, reflectând o lume interioară extrem de complexă. Deseori este declanșată de evenimente din viața reală.

Persoanele înclinate către această formă de dependență sunt temătoare și nesigure în relațiile cu cei din jur, manifestă adesea anxietate și o atitudine submisivă de teama de a nu fi respinși sau abandonați, sunt dispuși să renunțe la ei, se compară adesea cu cei din jur, fiind mereu în dezavantaj, și pot suferi episoade depresive (chiar și funcționale).

Ca urmare a unui astfel de comportament, vor apărea dificultățile de a rămâne angajați în sarcinile zilnice, tulburări de somn, dorință copleșitoare de a ne întoarce la visare, izolându-ne, modificări ale expresiilor faciale în timpul acestui proces, însoțite de șoptit sau vorbitul singuri. 

După părerea experților, uneori adicția este asociată cu ADD sau ADHD. Un studiu din 2017 pe 39 de participanți cu dependență de visare a relevat asocierea cu ADHD.

Suntem dependenți de visare?

Profesorul Eliezer Somer a conturat o scală de măsurare a visării dezadaptative incluzând următoarele aspecte: trigger-ii reveriei, comportamente observabile care însoțesc reveria (expresii faciale și șoptit), felul în care experimentăm emoțional reveria, efectul întreruperii din visare, impactul inabilității de a ne retrage în visare, felul în care ne afectează viața de zi cu zi și dacă persoana ascultă muzică în timp ce se retrage în imaginație. Măsura în care bifăm acești indicatori arată nivelul de dependență.

Dependența de visare este diferită de reveria obișnuită în termeni de conținut, controlabilitate, frecvență, provocând stres în viața de zi cu zi. Este diferită de reverie întrucât implică narațiuni fanteziste generate intenționat. Cum efectele ei înseamnă scăderea calității interacțiunilor cu ceilalți și abilității de concentrare a atenției și implicare în sarcini, observarea acestui comportament poate fi un prim pas către a cere ajutorul unui specialist pentru ieșirea din această disociere.