Ce este endometrioza, boala care provoacă dureri menstruale și infertilitate

Ce este endometrioza, boala care provoacă dureri menstruale și duce la infertilitate

    Creșterea anormală a țesutului care căptușește uterul (numit endometru) în afara acestuia este una dintre cauzele importante de infertilitate feminină. Endometrioza este o afecțiune dureroasă, a cărei cauză nu a fost pe deplin înțeleasă. Află în continuare mai multe despre ce este endometrioza, cum se manifestă și care sunt opțiunile de tratament.

    Endometrioza apare atunci când țesutul endometrial crește în afara uterului. Cel mai adesea, el se răspândește pe ovare, trompele uterine, vagin și membrana care acoperă pelvisul. În cazuri mai rare, țesutul endometrial se poate fixa și pe suprafața organelor din zona pelvină: pe intestinul gros sau subțire, pe uretere (tuburi care unesc rinichii cu vezica urinară) sau pe vezica urinară. În cazuri și mai rare, se poate întâmpla ca acest țesut să ajungă la nivelul pleurei (membrana care acoperă plămânii) sau chiar al pericardului (membrana care acoperă inima). Află în continuare ce este endometrioza, care sunt mecanismele de apariție și ce complicații poate da.

    Între 10% și 15% dintre femeile din Europa cu vârste între 15 și 45 de ani suferă de endometrioză, potrivit datelor European Endometriosis League, organizație europeană care susține cercetarea și creșterea gradului de conștientizare a acestei boli. Ea este una dintre cele mai întâlnite afecțiuni cronice ale femeilor aflate la vârsta fertilă, iar uneori și după menopauză.

    Ce este endometrioza și ce o cauzează

    Cauza exactă a endometriozei nu este cunoscută. Există mai multe teorii, deși nici una nu a fost confirmată științific. Prima dintre ele susține că endometrioza apare din cauza unui proces numit menstruație retrogradă. Acest lucru se întâmplă atunci când sângele menstrual care conține celule endometriale curge înapoi prin trompele uterine și ajunge în cavitatea pelvină, în loc să fie eliminat prin vagin. Celulele se atașază de pereții pelvini și de organele înconjurătoare, formează țesut endometrial, iar acesta continuă să se îngroașe și să sângereze în timpul fiecărui ciclu menstrual.

    Potrivit altei teorii, hormonii transformă celulele din afara uterului în celule similare cu cele care acoperă interiorul uterului, cunoscute sub numele de celule endometriale.

    O altă teorie este că celulele endometriale sunt transportate în afara uterului prin vasele de sânge sau sistemul limfatic, iar o altă ipoteză susține că s-ar putea datora unei disfuncții ale sistemului imun, care nu poate recunoaște și distruge celulele endometriale răspândite în afara uterului.

    Unii cred că endometrioza ar începe în perioada fetală cu celule embrionice (celule aflate în stadii incipiente de dezvoltare) pe care hormonii pubertății le transformă în celule endometriale. Dezvoltarea endometriozei ar putea avea, de asemenea, o cauză genetică sau chiar una legată de toxinele din mediu, care ar influența activitatea hormonilor reproducători și răspunsul imun. Substanțele incriminate sunt dioxinele, care se găsesc chiar și în unele produse cosmetice.

    Ce factori de risc are endometrioza

    De obicei, endometrioza se dezvoltă la câțiva ani de la prima menstruație. Au fost identificați câțiva factori de risc care te pot ajuta să determini dacă ai o susceptibilitate la această afecțiune:

    Vârsta

    Deși femeile de toate vârstele sunt expuse riscului de endometrioză, ea afectează mai frecvent femeile aflate în anii fertili (15-45 de ani). Simptomele pot debuta chiar din perioada pubertății.

    Istoricul familial

    Există o predispoziție genetică pentru endometrioză, potrivit specialiștilor European Endometriosis League. Rudele unei femei cu endometrioză sunt mai expuse riscului de a suferi și ele de a dezvolta această afecțiune, iar atunci când există o legătură ereditară, boala tinde să fie mai severă la generația următoare.

    Riscul tău de endometrioză este mai mare dacă ai mama sau o soră diagnosticată cu această afecțiune. La ora actuală, sunt în derulare mai multe studii la nivel mondial care vizează izolarea genei responsabile de endometrioză.

    Sarcina

    Femeile care nu au născut niciodată au un risc mai mare de endometrioză. La cele care au dezvoltat afecțiunea, sarcina poate reduce temporar simptomele. Hormonii de sarcină influențează dezvoltarea și progresul afecțiunii.

    Istoricul menstrual

    Dacă ai avut prima menstruație la o vârstă fragedă sau dacă ai cicluri menstruale scurte (sub 26 de zile), riscul tău de endometrioză este mai mare. Menstruațiile abundente și cele care durează mai mult de 7 zile sunt alți factori de risc pentru această afecțiune.

    Ce simptome are endometrioza

    Modificările hormonale care apar pe parcursul ciclului menstrual afectează țesutul endometrial, determinând inflamația și durerea zonei. Aceasta înseamnă că țesutul va crește, se va îngroșa și se va descompune, după care va rămâne prins în pelvis. Acest țesut poate provoca:

    • inflamație;
    • cicatrice;
    • aderențe, în care țesutul leagă organele pelvine împreună;
    • dureri severe în timpul menstruației;
    • probleme de fertilitate.

    Simptomele endometriozei variază de la o femeie la alta. Unele femei prezintă simptome ușoare, în timp ce altele pot avea simptome moderate până la severe. Contrar unor credințe, severitatea durerii nu indică gradul sau stadiul afecțiunii. Este posibil să ai o formă ușoară a bolii, dar să simți dureri agonizante ori, dimpotrivă, să ai o formă severă de endometrioză și să simți foarte puțin disconfort. Durerea pelvină este cel mai frecvent simptom al endometriozei.

    Este posibil să te confrunți, totuși, cu unele simptome. Iată prin ce este endometrioza resimțită:

    • durere la nivelul abdomenului inferior înainte și în timpul menstruației;
    • crampe timp una sau două săptămâni în preajma menstruației;
    • sângerări menstruale abundente sau sângerări între menstruații;
    • infertilitate;
    • durere în timpul contactului sexual;
    • disconfort abdominal cauzat de modificări ale tranzitului intestinal;
    • dureri de spate care pot apărea în orice moment al ciclului menstrual.

    Află de aici mai multe despre cum afectează endometrioza viața sexuală și de ce este cunoscută și ca „boala femeilor neiubite”.

    Lipsa simptomelor este, de asemenea, comună. Este important să monitorizezi, cu ajutorul medicului ginecolog, orice modificare. Acest lucru este deosebit de important dacă prezinți două sau mai multe simptome.

    Pentru că simptomele endometriozei sunt inexistente sau comune cu ale altor afecțiuni, boala este greu de diagnosticat. În plus, durerea nu poate fi corelată întotdeauna cu ciclul menstrual, motiv pentru care multe femei rămân nediagnosticate și ajung adesea în stadii avansate de boală.

    Citește aici experiența Ralucăi cu endometrioza, boala care a chinuit-o fizic și psihic mai bine de 10 ani.

    Stadiile endometriozei

    În funcție de localizarea, mărimea și numărul leziunilor, precum și de întinderea aderențelor/țesutului cicatriceal, endometrioza are patru stadii sau tipuri. Astfel, ea poate fi:

    • minimă;
    • ușoară;
    • moderată;
    • severă.

    Stadiul 1: Endometrioza minimă

    În endometrioza minimă, există leziuni mici, rare și superficiale pe suprafața ovarelor sau în peritoneu (membrana care căptușește cavitatea abdominală) și au aderențe ușoare. Chiar dacă endometrioza se află în stadiu incipient, ea se poate manifesta prin puseuri intense de durere.

    Stadiul 2: Endometrioza ușoară

    În acest stadiu de evoluție, leziunile sunt mai numeroase și mai profunde, se formează chisturi ovariene și aderențele sunt multiple. Endometrioza declanșează un proces inflamator.

    Stadiul 3: Endometrioza moderată

    În acest stadiu, leziunile devin și mai numeroase și profunde, afectează diferite organe, iar chisturile endometriozice cresc în dimensiune.

    Stadiul 4: Endometrioza severă

    Cea mai severă etapă a endometriozei implică focare multiple și noduli care afectează organele, iar aderențele ajung să afecteze sever zona pelvină și/sau abdomenul. În acest stadiu de evoluție, endometrioza trece de tractul genital și îl cuprinde pe cel digestiv sau/și urinar. Uneori, poate leza plămânii sau diafragma.

    Cum se pune diagnosticul

    În foarte multe cazuri, femeia este diagnosticată cu endometrioză abia când nu reușește să obțină o sarcină pe cale naturală, după încercări repetate. De la momentul instalării endometriozei și până la confirmarea diagnosticului trec, în medie, 8,5 ani, potrivit unui studiu publicat în revista de specialitate Fertility and Sterility.

    Simptomele endometriozei pot fi similare cu ale altor afecțiuni ginecologice, cum ar fi chisturile ovariene și boala inflamatorie pelvină. Diagnosticul diferențial este foarte important pentru instituirea tratamentului adecvat.

    Înainte de toate, medicul tău va evalua istoricul medical personal și familial pentru endometrioză. În plus, o evaluare generală a stării de sănătate poate determina dacă există alte simptome sau semne ale unei afecțiuni asociate. 

    Diagnosticul endometriozei se poate pune în urma unor analize și investigații!

    Examen fizic

    În timpul unui examen pelvin, medicul va simți manual abdomenul pentru chisturi sau cicatrici în spatele uterului.

    Ecografie

    Medicul tău poate recomanda o ecografie transvaginală sau o ecografie abdominală pentru a vizualiza aspectul aparatului reproducător. Ecografia poate identifica eventuale chisturi asociate endometriozei.

    Analize de sânge

    O valoare mărită a markerului CA 125 poate oferi un prim indiciu despre existența țesutului endometrial în afara cavității uterine.

    Laparoscopia

    Singura metodă sigură pentru identificarea endometriozei este prin vizualizarea directă a acesteia. Aceasta se realizează printr-o procedură chirurgicală minoră cunoscută sub numele de laparoscopie. Odată diagnosticat, țesutul poate fi îndepărtat prin intermediul aceleiași proceduri.

    Care sunt opțiunile de tratament în endometrioză

    Pentru că mecanismele de apariție a endometriozei nu au fost încă elucidate, nu există un tratament medical țintit pentru această boală. Simptomele sale pot fi gestionate fie prin terapii medicamentoase, fie prin intervenții chirurgicale, fie prin asocierea celor două. De regulă, medicii recomandă mai întâi tratamente conservatoare, iar atunci când acestea nu dau rezultate, se recurge la intervenții chirurgicale. Le detaliem în continuare.

    Cu ce este endometrioza atenuată:

    Medicamente pentru durere

    Poți încerca medicamente contra durerii, precum ibuprofen, dar acestea nu sunt eficiente în toate cazurile. Medicamentele pentru durere nu fac decât să amelioreze pe moment simptomele, fără a trata cauza.

    Terapie hormonală

    Administrarea de hormoni atenuează uneori durerea și poate opri chiar progresia endometriozei. Terapia hormonală reglează modificările hormonale lunare care favorizează creșterea țesutului endometrial.

    Contraceptive hormonale

    Contraceptivele hormonale previn creșterea și acumularea de țesut endometrial. Pilulele contraceptive, plasturii și inelele vaginale pot reduce sau chiar elimina durerea în formele ușoare și moderate de endometrioză.

    Citește aici mai multe despre pastilele anticoncepționale și opțiunile cele mai sigure pentru tine.

    Injecțiile cu medroxiprogesteronă sunt, de asemenea, eficiente în endometrioză. Acest derivat de progesteron oprește evoluția leziunilor endometriozice și atenuează durerea și alte simptome, dar efectele adverse pot fi deranjante. El poate afecta oasele sau poate provoca depresie și creștere masivă în greutate în unele cazuri. 

    Nu este un tratament eficace si nici indicat pentru cele care vor sa obțină o sarcină și nu au reușit din cauza endometriozei.

    Agoniști și antagoniști ai hormonului care eliberează gonadotropina (GnRH)

    O altă opțiune de tratament al endometriozei o reprezintă agoniștii și antagoniștii care eliberează hormonul de gonadotropină (GnRH) pentru a bloca secreția de estrogen ce stimulează ovarele. Estrogenul este hormonul care este responsabil în principal de dezvoltarea caracteristicilor sexuale feminine. Blocarea producției de estrogen oprește menstruația și induce menopauza.

    Printre efectele secundare ale terapiei cu GnRH amintim uscăciunea vaginală și bufeurile. Administrarea în doze mici de estrogen și progesteron simultan poate ajuta la limitarea sau prevenirea acestor simptome.

    Danazol

    Danazol este un alt medicament utilizat pentru a opri menstruația și a reduce simptomele endometriozei, dar nu și progresia bolii. Acesta poate avea efecte secundare, inclusiv acnee și hirsutism (creștere anormală a părului pe față și corp).

    În prezent, sunt studiate și alte opțiuni medicamentoase care pot îmbunătăți simptomele și încetini progresia bolii.

    Când se recurge la chirurgie

    Chirurgie conservatoare

    Chirurgia conservatoare este destinată femeilor care doresc să rămână însărcinate, dar la care tratamentele hormonale nu funcționează. Scopul chirurgiei conservatoare este de a îndepărta sau distruge țesutul endometrial fără a deteriora organele de reproducere.

    Laparoscopia, o intervenție chirurgicală minim invazivă, este utilizată atât pentru vizualizarea, cât și pentru diagnosticarea endometriozei. Este, de asemenea, utilizată pentru îndepărtarea leziunilor endometriale și/sau a chisturilor ovariene endometriozice și rezolvarea aderențelor pelvine/abdominale.

    Histerectomia

    Histerectomia totală este, de obicei, ultima soluție prezentată de medici pentru tratamentul endometriozei, o opțiune demnă de luat în calcul abia după ce toate celelalte metode de tratament au eșuat. În timpul unei histerectomii totale, chirurgul îndepărtează uterul și colul uterin. Sunt eliminate, de asemenea, ovarele, deoarece aceste organe produc estrogen, iar estrogenul stimulează creșterea țesutului endometrial. Odată cu acestea, sunt eliminate și leziunile vizibile ale endometriozei.

    De ce este endometrioza periculoasă și ce prognostic are

    Infertilitatea este o complicație serioasă a endometriozei. Femeile cu forme mai ușoare ale bolii pot reuși totuși să conceapă și să ducă o sarcină la termen. Potrivit specialiștilor Clinicii Mayo, între 30% și 40% dintre femeile cu endometrioză întâmpină dificultăți în conceperea unui copil.

    Citește aici despre toate bolile care duc la infertilitate feminină și tratamentele lor.

    Unele femei cu endometrioză reușesc să conceapă natural un copil după eliminarea chirurgicală a țesutului endometrial. Dacă acest lucru nu este totuși posibil, există și alte opțiuni: tratamente de fertilitate sau fertilizare in vitro. Simptomele endometriozei se pot agrava în timp, ceea ce poate îngreuna conceperea unui copil. 

    Chiar dacă infertilitatea nu este o problemă, gestionarea durerii cronice poate fi și ea dificilă. Multe femei care suferă de endometrioză se confruntă cu depresie, anxietate și cu alte probleme emoționale. Discută cu medicul tău despre soluțiile care te pot ajuta să faci față acestor simptome. 

    Citește aici tot ce trebuie să știi despre depresie, iar aici despre cum se vindecă anxietatea.

    Endometrioza este o afecțiune cronică, pentru care nu există un tratament specific. Sunt însă disponibile soluții terapeutice eficiente pentru gestionarea durerii și a problemelor de fertilitate, de la medicamente antialgice, terapie hormonală și până la intervenții chirurgicale. Simptomele endometriozei se atenuează, de obicei, după menopauză.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare