Anxietatea provocată de inteligența artificială (AI) este reală. Joburile care dispar, meseriile care se schimbă și fluxul nesfârșit de știri despre ce mai poate face inteligența artificială dau naștere unor noi forme de neliniște. Este începutul unui adevărat fenomen pe care Alina Sletten, psiholog român din Norvegia, îl întâlnește tot mai des în cabinet.
„Cred că una dintre cele mai mari surse de anxietate legate de inteligența artificială nu este AI-ul în sine, ci incertitudinea pe care o creează. Ajungem să ne întrebăm ce se va întâmpla cu meseria noastră, cu businessul nostru, dacă avem unul, ne întrebăm dacă vom mai fi suficient de buni sau dacă vom fi capabili să ținem pasul cu dezvoltarea tehnologiei și dacă ceea ce facem mai are valoare. Aceste întrebări pe care ajungem să ni le punem sunt o sursă de anxietate”, explică Alina Sletten, psiholog clinician în Norvegia.
Mintea umană nu e construită pentru așa ceva, adaugă specialista. „Creierului uman îi este dificil să trăiască mult timp în incertitudine. Iar inteligența artificială ne pune în fața unei schimbări foarte rapide, cu rezultate pe care nu putem să le anticipăm”, completează Alina Sletten.
Cum să gândeşti pozitiv când eşti înconjurat de incertitudini și pesimism
Citește articolulCum se simte anxietatea legată de AI
În prezent, oamenii de știință definesc anxietatea legată de AI drept teama sau neliniștea asociată dezvoltării accelerate a tehnologiei. Publicații importante ca The Washington Post și The New York Times semnalează că fenomenul este în creștere.
„În toată experiența mea clinică, nu am văzut o amenințare existențială mai mare decât aceasta”, a declarat pentru NYTimes Candice Thompson, psihoterapeut cu o experiență de 17 ani.
Un sondaj realizat în august 2026 de Pew Research Center pe 3.488 de adulți a arătat că 52% din americani spun că sunt mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați de utilizarea tot mai mare a AI în viața de zi cu zi, față de 37% în 2021.
Un alt raport realizat de aceeași instituție în 2025 arăta că 57% din americani considerau ridicate sau foarte ridicate riscurile pe care AI le poate aduce societății. În același timp, 73% spuneau că ar fi dispuși să lase inteligența artificială să-i ajute, cel puțin într-o anumită măsură, în activitățile cotidiene.
Verifici ca să te liniștești, dar te neliniștești și mai tare
Mecanismul anxietății, spune Alina Sletten, se hrănește cu propriile noastre încercări de a ne calma. Spre exemplu, tendința este să cauți articole, videoclipuri și știri despre joburile care riscă să dispară, pentru că inteligența artificială le poate suplini deja. Iar aceste acțiuni nu fac altceva decât să ne amplifice temerile.
„Ajungi să simți că ai nevoie să fii în control și astfel începi să devii hipervigilent, citești mult mai mult ca să vezi dacă găsești o soluție la asta și începi să verifici și să consumi excesiv informație legată de AI. Și asta îți dă o senzație de liniște temporară. Dar o nouă informație este o nouă amenințare și ciclul anxietății se accentuează”, explică psihologul.
Nu orice preocupare legată de AI este un semnal de alarmă. Problema apare atunci când îngrijorarea începe să ocupe o parte semnificativă din zi.
„Este sănătos să înveți instrumente noi, este sănătos să înveți să folosești agenții de inteligență artificială, dar nu este sănătos să ajungi să pierzi foarte mult timp verificând toate noutățile legate de AI. Atunci când nu mai poți fi productiv la locul de muncă, iar anxietatea te împiedică să-ți faci sarcinile zilnice, apare un semn de întrebare și merită să începi să cauți sprijin”, spune Alina Sletten.
Overthinking: Gândești prea mult? 5 moduri să oprești spirala gândurilor care te epuizează zi și noapte
Citește articolulPrimul care suferă este somnul
Psihologul Alina Sletten spune că are deja clienți cu astfel de probleme. Primul lucru afectat a fost somnul.
„Nu reușesc să adoarmă. Pe fondul stresului, unii oameni ajung să reacționeze defensiv la locul de muncă. Încep să se îngrijoreze, să dramatizeze toate schimbările pe care le văd în companie, iar asta îi pune în modul fight (luptă). Fie că încep să se certe cu șefii, fie că resping procesele noi. Sunt, astfel, într-un pericol real să-și piardă joburile. În aceste cazuri, inteligența artificială este doar un trigger”, completează Alina Sletten.
Însă nu toată lumea este la fel de vulnerabilă în fața anxietății produse de AI. „Persoanele care se îngrijorează ușor intră imediat în fight, flight or freeze (n.r. – mecanismul luptă, fugă sau îngheț) și atunci au dificultăți în a se adapta. Deci problema lor este, de fapt, neadaptarea”, explică psihologul.
La polul opus se află cei care au trecut prin experiențe grele și care și-au antrenat, fără să vrea, capacitatea de adaptare.
Citește șiReziliență și adaptare: Cum fac cei care pică mereu în picioare?Teama de AI poate afecta și sensul pe care oamenii îl găsesc în muncă
Pentru mulți, a-ți pierde locul de muncă în fața inteligenței artificiale înseamnă mai mult decât a pierde un simplu venit.
„Profesia nu înseamnă doar un salariu, ea înseamnă identitate, competență, statut, apartenență și, cel mai important, aduce acel sentiment de utilitate”, spune Alina Sletten.
De aceea, în cazul celor vulnerabili, anxietatea produsă de AI afecta stima de sine.
„Când tu începi să te întrebi «o să-mi pierd jobul?», practic te gândești că nu mai ai valoare. Apare gândul: «dacă o mașină face asta, eu ce valoare mai am?». Și, atunci, anxietatea tehnologică devine o anxietate legată de identitate și de propria valoare”, explică specialista.
Același lucru îl susține și Caroline Vaile Wright, psiholog și director senior pentru inovație în sănătate la American Psychological Association, citată de The Washington Post.
„Teama de a fi înlocuit de AI amenință nu doar sursa de venit, ci și sensul pe care oamenii îl găsesc în munca lor, pentru că identitatea ajunge adesea să fie legată de cât de mult au investit în carieră”, explică Caroline Vaile Wright.
Ea atrage atenția și asupra faptului că majoritatea oamenilor nu înțeleg cum funcționează aceste noi tehnologii, iar o asemenea doză de incertitudine „ne amintește cât de puțin control avem, de fapt”.
Citește șiCe ascunde nevoia de control și cum gestionăm o astfel de problemăUn pericol real, nu doar imaginar
Pentru unii oameni, temerile nu sunt doar ipotetice. Alina Sletten spune că vede în cabinet persoane care și-au pierdut locul de muncă sau trec prin reorganizări determinate de introducerea AI.
„Am clienți care vin în terapie pentru sprijin după pierderea unui job din cauza înlocuirii poziției lor cu inteligența artificială, am clienți care îmi cer sprijinul pentru a face față proceselor de schimbare care se produc în companie din cauza AI. Foarte mulți fac change management, deci își schimbă toate sistemele, își schimbă procesele, implementează noi agenți AI, care bineînțeles că au preluat sarcinile celor care nu mai lucrează în companie. Și atunci, această anxietate are o bază reală. O vezi cu ochii tăi, o percepi și o simți”, completează Alina Sletten.
Un rol important în accentuarea anxietății îl au timpul petrecut online și algoritmii care ajung să ne servească exact ceea ce ne sperie. Iar ecranul alimentează nu doar frica, ci îi taie omului inclusiv resursele cu care ar putea face față îngrijorărilor.
„Nu ai cum să-ți schimbi tiparul comportamental dacă ești constant legat de un ecran. Riști să nu mai fii conectat cu oamenii din jurul tău, cu familia ta, cu natura”, punctează psihologul.
Soluțiile: oamenii, natura, sportul și somnul
Dezvoltarea tehnologiei este un fapt și nu o putem opri. Totuși, Alina Sletten susține că ceea ce putem face este să investim timp în resursele care ne întăresc mental. „Conexiunea cu oamenii, cu natura, sportul, un somn bun – toate sunt foarte importante”, explică psihologul.
Cum să-ți antrenezi reziliența emoțională și să faci față provocărilor? E important să nu-ți ignori prietenii
Citește articolul„Avem nevoie să fim uniți. Problema este că ajungem să ne îndepărtăm de oamenii de lângă noi, tot din cauza tehnologiei. A crescut enorm adicția față de ecran și ajungem să petrecem tot mai puțin timp cu cei dragi. Nu ar trebui să fie așa. Dacă familia te susține, te duci la locul de muncă cu altă stare mentală. Te adaptezi mai repede schimbării și devii important la locul de muncă”, explică specialista.
Contează să punem accent pe competențele pe care inteligența artificială nu le poate prelua: creativitatea, relațiile, judecata profesională și comunicarea.
„Noi putem să învățăm, avem capacitatea asta. Prin urmare, în loc să ne întrebăm ce ne va lua inteligența artificială, putem să ne întrebăm cum să folosim tehnologia fără să ne pierdem autonomia, discernământul și identitatea profesională. AI poate să vină, să treacă, să ducă la dispariția unor joburi și crearea altora noi. Important e să avem grijă să fim suficient de puternici mental încât să facem față acestor schimbări. Și ca să ne păstrăm capacitatea de adaptare, trebuie să avem grijă de resursele noastre interne. Și să nu lăsăm tehnologia să ne fure timpul”, conchide specialista.
Citește șiInteligența emoțională în relațiile de la muncă – de ce este utilă și cum o dezvoltămCe se întâmplă în terapie
În practica sa, Alina Sletten spune că începe prin a discuta despre starea generală de sănătate, calitatea somnului și timpul petrecut în fața ecranelor și recomandă, atunci când consideră necesar, verificarea unor eventuale carențe împreună cu medicul.
- Ieși din starea permanentă de alertă. Mergi în natură, fă exerciții de ancorare în prezent (grounding) și de respirație lentă, mișcă-te și dormi bine.
- Separă posibilitatea de certitudine. Când o știre despre AI îți declanșează frica, întreabă-te ce știi cu adevărat în acest moment și ce doar anticipezi. În loc de „Îmi voi pierde locul de muncă”, întreabă-te: „Dacă profesia mea se schimbă, ce resurse am pentru a mă adapta?”.
- Transformă anxietatea în adaptare și recâștigă sentimentul de control. Gândește-te ce poți face concret: să înveți să folosești inteligența artificială și s-o transformi într-un instrument de lucru.
