Val puternic de infectări cu gripă, viroze, rotavirus și varicelă. „La Balș, avem copii cu coinfecții gripă-COVID”
Cele mai multe cazuri de gripă se înregistrează în rândul copiilor Foto: Shuttestock
După ridicarea restricțiilor și odată cu renunțarea la masca de protecție, ne confruntăm cu un val puternic de infectări cu gripă, viroze, rotavirus și varicelă, în special printre copii. Pentru că virusul SARS-CoV-2 nu a dispărut din circulație, au apărut și cazuri de co-infecție cu gripă și COVID-19. Aflăm de la specialiștii infecționiști care sunt cele mai frecvente simptome de gripă, COVID-19 și răceli.
Cazurile de gripă confirmate în România până la data de 27 martie 2022 sunt de peste 100 de ori mai multe decât în tot sezonul gripal anterior, arată cea mai recentă informare privind infecțiile respiratorii acute a Centrului Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile (CNSCBT). În paralel cu valul de gripă și cu circulația SARS-CoV-2, au revenit în forță și răcelile comune. Infectările cu rotavirusul care provoacă gastroenterită sunt, de asemenea, în creștere.
„Infecțiile au revenit în forță. La Spitalul de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” există un număr foarte mare de prezentări la camera de gardă în această perioadă. Sunt peste 340-350 de prezentări pe zi, cele mai multe fiind cu gripă, infecții cu rotavirus și COVID-19. Toate cele trei boli circulă în paralel. Avem saloane separate de gripă, de rotavirus și COVID-19”, a spus pentru Smart Living dr. Raluca Alexandru, purtătorul de cuvânt al instituției medicale.
Cazurile de varicelă înregistrează și ele o creștere accelerată în această primăvară. Medicii din județul Timiș au anunțat o „explozie” de cazuri în rândul copiilor, după doi ani în care nu s-a înregistrat nicio îmbolnăvire, potrivit Agerpres. În următoarea perioadă, numărul pacienţilor infectați ar putea creşte semnificativ, susțin specialiștii. Varicela sau vărsatul de vânt este o boală infecțioasă care duce la apariţia unor vezicule pe corp.
Co-infecțiile gripă-COVID, cele mai complicate cazuri
La Institutul „Matei Balș” din București, 10 copii din cei aproximativ 100 internați cu COVID-19 la 31 martie 2022 aveau și infecție simultană cu gripă. „Majoritatea sunt sugari care au luat cele două virusuri de la părinți. În cele mai multe cazuri, aceștia nu erau vaccinați împotriva gripei. Procentul celor vaccinați antigripal este foarte mic anul acesta, spre deosebire de sezonul gripal anterior”, a declarat pentru Smart Living profesorul doctor Monica Luminos, medic infecționist pediatru și șef de secție în cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”.
Co-infecțiile gripă-COVID pun cele mai mari probleme, mai ales atunci când afectează copii cu vârste sub un an. La aceștia, complicațiile sunt mai frecvente. „Fiind două virusuri implicate, copiii au o simptomatologie complicată: febră înaltă, laringită și manifestări abdominale precum diareea și vărsăturile. Ele sunt atât simptome de gripă, cât și de COVID-19, manifestările fiind comune celor două boli infecțioase. În co-infecțiile gripă-COVID se administrează două antivirale diferite”, detaliază prof. dr. Monica Luminos.
Ce a provocat explozia de infecții respiratorii
Cazurile de gripă nu sunt mai numeroase decât în anii anteriori pandemiei, spun specialiștii. Valuri de infectări se înregistrau de obicei toamna și primăvara. „Înainte de pandemie, virusurile se transmiteau într-un timp mai îndelungat și numărul de cazuri se dilua pe o perioadă mai lungă. Ca număr de infectări, ele sunt la fel ca în anii anteriori pandemiei, doar că relaxarea subită a măsurilor de protecție a produs această creștere bruscă. Nu suntem mai mulți afectați, neapărat”, potrivit medicului Raluca Alexandru.
| Sezon gripal | Cazuri confirmate cu laboratorul |
| 2021-2022 (până la 27 martie) | 403 |
| 2020-2021 | 4 |
| 2019-2020 | 1.929 |
„Cred că masca de protecție a contribuit cel mai mult până acum în profilaxia gripei. Odată cu renunțarea la ea, cele două virusuri s-au transmis intens în colectivitățile de copii. Sunt multe cazuri în grădinițe și școli”.
Prof. dr. Monica Luminos, medic infecționist pediatru, șef de secție în cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, din București
Cazurile de gripă sunt în creștere și nu ne putem aștepta la o scădere a numărului lor în perioada imediat următoare, potrivit medicului infecționist Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului „Matei Balș”. „Valul de gripă va continua până la jumătatea lunii aprilie. Așa se întâmpla și în alți ani, doar că infectările se produceau pe un sezon gripal mai lung. Anul acesta, transmiterea a început primăvara pentru că ne-am protejat până de curând”, explică specialistul infecționist.
Vaccinul antigripal asigură protecție
Persoanele care s-au vaccinat antigripal sunt protejate de boală în acest val, spune medicul Adrian Marinescu. Gradul de protecție al vaccinurilor este variabil însă de la un sezon gripal la altul, iar pentru formula de vaccin antigripal din acest sezon, el nu a fost calculat deocamdată.
Numărul persoanelor din grupele de risc vaccinate în sezonul gripal 2021-2022 este mult mai mic decât în sezonul anterior. Astfel, 1.490.760 de români din categoriile de risc au fost vaccinați împotriva gripei, în timp ce în sezonul 2020-2021 au fost vaccinați 2.503.228, potrivit datelor CNSCBT.
Cât despre circulația virusului SARS-CoV-2, este așteptată o scădere lentă în perioada următoare, estimează dr. Marinescu. „Probabil că vara va fi mai liniștită din perspectiva numărului de infectări și va fi o creștere în sezonul rece, însă fără un impact deosebit. Cred că această creștere va fi echilibrată”, completează medicul infecționist.
„Ar trebui să ne luăm măsuri de protecție și să fi atenți în această perioadă, fiindcă există un risc de co-infecție gripă și COVID-19. Evitarea aglomerațiilor și purtarea măștii în spațiile închise și aglomerate ne pot ține departe de îmbolnăvire”.
Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, din București
Simptome de gripă, răceală sau COVID-19? Care sunt asemănările și diferențele
Cele trei infecții respiratorii pot fi dificil de diferențiat clinic chiar și de către medici. Gripa de tip A provoacă cele mai multe infectări în această perioadă. În principiu, gripa A dă forme mai ușoare de boală decât cea de tip B și durata manifestărilor este mai scurtă. Cu toate acestea, virusul de tip A înregistrează mutații în fiecare sezon și, prin urmare, poate avea unele particularități de la un an la altul, explică medicul Adrian Marinescu.
„Paleta de simptome de gripă este largă. În general, virusul A dă forme mai ușoare, dar cei vulnerabili au mai des manifestări severe de gripă. Aceiași factori pe care îi întâlnim la SARS-Cov-2 pot favoriza formele severe de boală: vârsta înaintată, bolile cronice și excesul ponderal”, detaliază specialistul.
Omicron, varianta de virus care circulă cel mai intens în această primăvară în România, are simptome asemănătoare virozelor. În cele mai multe cazuri, ea afectează căile respiratorii superioare și produce simptome precum rinoreea, strănutul, durerile în gât și durerea de cap. Cu toate acestea, și Omicron poate avea manifestări severe, similare unor simptome de gripă, atunci când infectează persoane vulnerabile. La fel ca în gripă, se poate ajunge la complicații precum insuficiența respiratorie, sindromul de detresă respiratorie și chiar infecție generalizată care pune viața în pericol.
Varianta Omicron este cu cel puțin 40% mai letală decât gripa sezonieră potrivit unui studiu japonez citat de publicația Bloomberg. Severitatea acestei variante este adesea subestimată, atrag atenția cercetătorii. Între gripă și Omicron există o diferență importantă în privința mortalității.
Simptome de gripă, COVID-19 și viroze
Câteva manifestări ale COVID-19 apar mai rar în gripă, dar nici acestea nu pot fi excluse complet din lista de simptome de gripă. Astfel, dificultățile de respirație apar mai frecvent în infecția cu SARS-CoV-2 decât în cea cu virusuri gripale. Deși mai rară la varianta Omicron decât la cea inițială, pierderea gustului și/sau a mirosului rămâne un reper pentru COVID-19. În viroze, aceste simptome nu există. Nici manifestările gastrointestinale (dureri abdominale, vărsături, diaree) nu sunt specifice răcelilor obișnuite, dar ele pot apărea atât în gripă, cât și în COVID-19.
| Simptome | Gripă | Omicron | Răceală |
| febră | da | da | rar și de scurtă durată |
| tuse | da | da | mai rar și ușoară |
| rinoree | uneori | da | da |
| dureri abdominale, vărsături, diaree | da | da | nu |
| oboseală | da | da | nu |
| dureri musculare | da | da | nu |
| pierderea gustului și/sau mirosului | rar | uneori | nu |
| dificultăți de respirație | nu | uneori | nu |
| dureri de cap | da | da | rar |
Perioada de incubație poate fi un indiciu dacă ați identificat momentul infectării. Simptomele de gripă apar în doar 24-72 de ore de la contactul cu persoana infectată, în vreme ce COVID-19 are o incubație de 3-7 zile.
„Dacă am un pacient cu dureri musculare extrem de intense și o stare generală modificată brusc, mă gândesc la gripă. Dacă are doar rinoree (nas care curge) și o simptomatologie de mică intensitate, mă gândesc la o viroză. Dacă am o insuficiență respiratorie instalată relativ brusc și pacientul este o persoană vulnerabilă, mă gândesc la SARS-CoV-2”, potrivit medicului infecționist Adrian Marinescu. Aceste simptome de gripă, COVID-19 și viroze sunt însă doar orientative.
Cea mai sigură cale prin care pot fi diferențiate este testarea. În farmacii există și teste rapide combinate, gripă și COVID-19, care costă între 22 de lei și 65 de lei.
