Cum influențează sistemul digestiv sănătatea fizică și pe cea emoțională

    Sistemul digestiv are un rol esențial în sănătatea întregului organism, iar orice dezechilibru se manifestă nu doar la nivel fizic, ci și psihic. Mai mult, o serie de afecțiuni din sfera psihiatrică sunt puternic influențate de ceea ce se întâmplă la nivel gastrointestinal, iar imunitatea este și ea strâns legată de microbiota intestinală.

    În cadrul Sănătatea în focus, o inițiativă educativă Secom, realizată în parteneriat cu Smart Living, dr. Irina Dijmărescu, medic specialist Gastroenterologie pediatrică, ne-a explicat cum funcționează axa creier- intestin, intens studiată de specialiști în ultimii ani, și care e legătura dintre imunitate și sistemul digestiv. ”Întrucât suprafața intestinală desfășurată este cea mai mare interfață între mediul extern și cel intern, este plauzibil să credem că tot ce se regăsește la acest nivel ar avea un impact major asupra stării noastre de sănătate. În ultimii ani, a fost studiată din ce în ce mai mult microbiota umană și felul în care aceasta influențează sănătatea unei persoane. Iar la nivel intestinal se găsește cel mai mare număr și cea mai mare densitate de bacterii din organismul uman”, explică medicul.

    Modificările aduse sistemului digestiv de alimentația de tip vestic și de consumul de antibiotice

    Prin urmare, microbiota intestinală funcționează precum un sistem imunitar, care fie promovează sănătatea, fie ne predispune la boli. ”Dezechilibrul microbiotei intestinale se numește disbioză și înseamnă, de fapt, modificarea tipului și a numărului de bacterii care sunt prezente în mod normal la nivel intestinal. Acest lucru ne poate face susceptibili la o multitudine de boli, pentru că microbiota modulează și sistemul imun, sistemul endocrin și sistemul nervos”.

    Medicii au observat că în ultimii 200 de ani microbiota s-a modificat semnificativ, cu precădere în țările dezvoltate. Pe de o parte, este vina alimentației de tip vestic, bogată în grăsimi saturate și alimente procesate, pe de altă parte, o contribuție însemnată a avut-o consumul de antibiotice, hrănirea cu lapte praf și chiar nașterile prin cezariană, care nu permit copilului expunerea la flora microbiană a mamei.

    Pentru restabilirea florei intestinale, se folosesc cu succes probiotice, microorganisme vii care împiedică multiplicarea bacteriilor dăunătoare și mențin echilibrul celor bune. ”Întrucât probioticele conțin specii diferite de microorganisme, ele trebuiesc întotdeauna alese împreună cu specialistul, pentru a putea obține efectul dorit. Există laboratoare, este adevărat, nu în țara noastră, care, în urma analizei microbiomului intestinal, alcătuiesc probiotice personalizate. Este esențial, de asemenea, să alegem produse de calitate, care să fie realizate de producători de încredere, astfel încât ele să fie verificate, să provină din surse sigure, să nu ne asumăm riscuri”, subliniază medicul.

    Boli influențate de microbiota intestinală

    Din studiile care s-au efectuat până acum, microbiota intestinală pare să fie de interes în foarte multe afecțiuni – de la obezitate, boli ale ficatului, boli imune diverse, inclusiv boli inflamatorii intestinale. S-a demonstrat, spre exemplu, că microbiota persoanelor cu obezitate este diferită de cea a celor cu greutate normala și, mai mult, scăderea ponderală este asociată cu modificarea secundară a microbiotei. Se cunoaste în prezent, de asemenea, că microbiota joacă un rol important în diverse boli hepatice.

    ”Sunt studii recente care au arătat că disbioza poate să conducă la apariția steatohepatitei nonalcoolice, sau așa zisul ficat gras, care este din ce în ce mai prezent și în rândul copiilor. Și în bolile autoimune hepatice se pare că disbioza joacă un rol important, ca și în alte boli cu substrat imunologic. În ceea ce privește bolile inflamatorii intestinale, multe dintre studiile inițiale au căutat să vadă dacă există un inculpat, o bacterie anume, care ar putea să declanșeze această cascadă inflamatorie tipică acestei boli și, deși inițial s-a crezut că este vorba despre niște bacterii specifice florei persoanelor care dezvoltă aceste boli, ulterior s-a concluzionat că întreaga microbiotă intestinală este alterată”, explică medicul.

    Legătura dintre sănătatea digestivă și imunitate

    Microbiota influențează în mod semnificativ și modul în care organismul răspunde la infecții. Medicul explică în ce fel: ”La nivelul sistemului digestiv se găsesc mai multe linii de apărare, ca parte a sistemului imun, iar microbiomul joacă un rol important în dezvoltarea acestor linii de apărare. La nivel intestinal, se găsește, de asemenea, un număr foarte mare de antigene, iar dacă este alterată permeabilitatea intestinală, se pierde, de fapt, funcția de barieră a mucoasei și se poate ca aceste antigene, care în mod normal nu sunt dăunătoare, să fie prezentate sistemului imun și astfel să se declanșeze un proces ce stă la baza unei boli autoimune”.

    Legătura dintre sănătatea emoțională și afecțiunile digestive

    Cercetătorii studiază în prezent mecanismele care se produc pe axa intestin-creier și modul în care cele două se influențează reciproc. Dr. Dijmărescu spune că, din studiile făcute până acum, a reieșit faptul că modificările la nivel intestinal pot să ducă la apariția unor modificări care, la rândul lor, influențează dispoziția și comportamentul. ”Atunci când apare disbioza, se poate instala așadar neuroinflamația. Se studiază în prezent impactul microbiotei în anumite boli psihiatrice, cum sunt Alzheimer, depresie, anxietate, tulburare bipolară, schizofrenie. În pediatrie, interesul este mai mare pe legătura microbiotei cu tulburarea de spectru autist”.

    De ce este important echilibrul microbiomului și ce se întâmplă când îl dezechilibrăm, explică medicul gastroenterolog Irina Dijmărescu, în acest video:

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook