Legătura dintre microbiom si alergii. Cum ne echilibrăm ca să ne protejăm

Legătura dintre microbiom si alergii. Cum ne echilibrăm ca să ne protejăm

    Legătura dintre microbiom și alergii și, implicit, imunitate este una destul de strânsă, deoarece microbiomul este localizat, în mare parte, la nivelul tubului digestiv. Bacteriile care formează microbiomul reprezintă adevărate bariere de apărare ale organismului.

    În ultimii ani, microbiomul a făcut obiectul a numeroase cercetări și pare a fi o cale terapeutică promițătoare în diferite patologii, inclusiv alergii. Prevalența tot mai mare a patologiilor alergice are un impact asupra tuturor categoriilor de vârstă.

    Dr. Rareș Simu, medic specialist în imunologie clinică și alergologie va explica în cele ce urmează legătura care există între sistemul nostru imunitar, alergii și microbiom și ce putem face pentru a ne proteja organismul. Sfaturile specialistului au fost oferite în podcastul Sănătatea în Focus, o inițiativă educativă Secom, realizată în parteneriat cu SmartLiving.ro.

    Ce este microbiomul și care este rolul său în organism

    Microbiomul cuprinde peste 100.000 de miliarde de bacterii, de aproximativ 10 ori mai mult decât numărul de celule din organism. Pe lângă aceste bacterii, există ciuperci și drojdii (microbiota fungică) și virusuri bacteriene care pot modifica moștenirea genetică a bacteriilor și funcțiile acestora. Este ușor de imaginat complexitatea interacțiunilor dintre acești microbi și corpul uman.

    Este incontestabil că microbiomul intestinal contribuie la dezvoltarea sistemului imunitar: este implicat în funcțiile digestive, metabolice și neurologice. Microbiomul este specific fiecărui individ, ca și amprenta, dar există o bază comună, corespunzătoare cu aproximativ jumătate din speciile bacteriene; această bază comună este probabil responsabilă de funcțiile esențiale ale microbiomului. 

    Dezechilibrul ecosistemului microbian (disbioză) este asociat cu modificări ale răspunsurilor imune și dezvoltarea unor boli inclusiv inflamatorii, alergice, cum ar fi dermatita atopică, astmul alergic, alergii alimentare și rinita alergică.

    Aceste bacterii care formează microbiomul sunt, în cele mai multe cazuri, într-un echilibru, în cantități normale. Atunci ele au un rol esențial pentru sănătatea noastră, deoarece împiedică alți microbi patogeni să se dezvolte și să apară îmbolnăvirile. „Deci aceasta este o legătură directă cu sistemul imun, bacteriile ce formează microbiomul sunt așa numitele bariere de apărare ale organismului”, explică Dr. Rareș Simu, medic specialist în alergologie și imunologie.

    Studiile epidemiologice au stabilit relații între stilul de viață (rural versus urban și utilizarea timpurie a antibioticelor) și mediu (prezența animalelor) în primii ani de viață și incidența bolilor alergice. 

    Diversitatea microbiomului se dezvoltă încă de la naștere

    Diversitatea microbiomului se dezvoltă cel mai mult între 0-3 ani, dar continuă dezvoltarea pe tot parcursul copilăriei și se stabilizează la vârsta adultă.

    De îndată ce se naște un copil, microorganismele din mediu încep să-și colonizeze microbiomul. De fapt, s-a demonstrat că nașterea vaginală crește diversitatea microbiomului la bebeluși în comparație cu nașterea prin cezariană, oferind protecție împotriva alergiilor mai târziu în viață.

    Alăptarea transmite, de asemenea, în mod direct sugarului bacterii benefice, cum ar fi lactobacili și bifidobacteriile, și este bogată în zaharuri cunoscute sub numele de oligozaharide.

    Deși este adesea inevitabilă în cazul infecțiilor, utilizarea antibioticelor în timpul sarcinii și copilăriei a fost legată de un risc crescut de alergii mai târziu în viață.

    Legătura dintre microbim și alergii. Cum ne putem proteja

    O alergie poate fi diagnosticată și tratată cu produse prescrise de un medic, dar există modalități de a preveni riscul de a dezvolta alergii, începând cu un intestin sănătos. Microbiomul intestinal constă din bacterii care trăiesc în intestinul nostru într-o relație reciproc avantajoasă cu noi – ele ne hrănesc și noi le hrănim.

    Noile cercetări găsesc din ce în ce mai multe dovezi că un microbiom intestinal sănătos și divers este asociat cu mai puține simptome alergice. Ratele alergiilor au crescut abrupt în ultimele decenii, pe măsură ce oamenii tind să locuiască în număr cât mai mare în mediul urban.

    O influență pe care o are microbiomul la nivelul tubului digestiv, dacă vorbim și despre alergiile alimentare, este de a împiedica, prin echilibrul populațiilor bacteriene, inflamația la nivelul mucoasei intestinale. Ceea e foarte important pentru dezvoltarea alergiilor alimentare, pentru că așa de dezvoltă alergiile alimentare”.


    Dr. Rareș Simu, medic specialist în alergologie și imunologie

    Încă din 1989, s-a lansat „ipoteza de igienă” a alergiei, care mergea pe ideea: cu cât expunerea noastră la microorganisme este mai mare, cu atât riscul de a dezvolta alergii este mai mic. 

    Acest lucru se datorează faptului că oamenii străvechi, în timpul evoluției relației noastre cu microorganismele, au obținut o mulțime de beneficii dintr-o relație simbiotică cu specii care existau în aceleași medii ca și comunitățile umane de vânători-culegători și de fermieri, înconjurate de noroi și vegetație.

    Acestea includ microorganismele cu care ne-am obișnuit și care ne-au infectat la niveluri scăzute pe care le-am putea tolera și învăța să construim apărări împotrivă lor. Din fericire, există câteva lucruri simple care îți pot crește expunerea la microbi. Printre ele, se numără: să ai unul sau mai mulți frați, să trăiești într-o zonă rurală, nu urbană, să ai un animal de companie.

    Ce teste se fac pentru a depista o alergie?

    Pentru toate tipurile de alergii se pot face teste de alergii in vitro și alergii in vivo, explică medicul alergolog.

    Testele in vivo

    Testele în vivo sunt cele care se fac pe pacient și au anumite riscuri pentru că se pune în contact alergenul cu pacientul și pot apărea reacții mai grave dacă acesta este foarte sensibil la alergenul respectiv. Acest tip de test are și anumite avantaje pentru că se vede impactul direct pe care îl are alergenul asupra pacientului.

    Testele pe piele care pot fi teste la alergiile imediate sau patch. Se pun anumite substanțe sau alimente, pe spate, și se lasă o perioadă mai îndelungată, pentru că testează alergiile de tip întârziat, adică acele alergii mediate celular.

    Aceste teste directe pe piele arată care e impactul real al alergenului asupra organismului, explicând astfel simptomatologia și intensitatea.

    Testele de sânge

    Când se fac testele din sânge se pot identifica IgG-urile specifice pentru alimente sau pentru polenuri.

    Avantajele testelor din sânge sunt următoarele:

    • nu există niciun risc,
    • se pot face mult mai multe odată, in timp ce pe piele se pot pune un număr limitat de alergeni.

    Dezavantajul este că nu există întotdeauna o corelație între reacția ca atare și patologie. Nu întotdeauna dacă apare o alergie la analizele de sânge, ea se și manifestă clinic.

    Testele pentru alergiile cu efect întârziat

    Pentru alergiile de tip întârziat se face testul de transformare limfoblastică. Acesta se face de obicei pentru alimente și există și pentru un anumit tip de alergie de contact în special pentru metale și materialele care se folosesc în stomatologie.

    Vă invităm să urmăriți varianta video integrală a podcastului educativ #SanatateaInFocus, dedicat legăturii dintre microbiom, imunitate și alergii, mai jos:

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare