Un raport publicat în octombrie 2026 de Biroul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a analizat răspunsurile a 26.741 de tineri cu vârste între 18 și 30 de ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum și din Islanda și Norvegia.
Tinerii au fost chestionați între noiembrie 2025 și ianuarie 2026, folosind aceeași metodologie în toate țările, astfel încât rezultatele să poată fi comparate. Cercetarea a fost coordonată de Liverpool John Moores University, din Marea Britanie, și finanțată de Comisia Europeană.
Profesorul Mark Bellis, coordonatorul științific al cercetării, a explicat că este pentru prima dată când experiențele adverse din copilărie au putut fi măsurate în acest fel la nivelul mai multor țări europene, potrivit comunicatului OMS.
Citește șiViolența în familie – ghid pentru victime: profilul agresorului, efecte asupra copiilor, unde ceri ajutorCe sunt experiențele adverse din copilărie
Experiențele adverse din copilărie sunt evenimente potențial traumatice petrecute înainte de vârsta de 18 ani. Ele includ abuzul fizic, emoțional sau sexual și neglijența, dar și situații din familie care îl afectează indirect pe copil.
Printre acestea se numără violența dintre adulții din casă, separarea părinților sau decesul unuia dintre ei, existența unui membru al familiei cu o boală psihică ori cu probleme legate de consumul de alcool sau de droguri și încarcerarea unei rude apropiate. În total, raportul a analizat nouă tipuri de experiențe, măsurate cu ajutorul unui chestionar dezvoltat de OMS.
Stresul prelungit din primii ani de viață poate influența dezvoltarea creierului, capacitatea de a gestiona emoțiile și felul în care organismul reacționează la stres, potrivit raportului. Efectele se pot manifesta și după mulți ani, la vârsta adultă.
Nu toate experiențele adverse duc la dezvoltarea unei traume psihologice sau la probleme de sănătate pe termen lung. Efectele diferă în funcție de context, de frecvența și gravitatea experiențelor și de sprijinul primit de copil.
Violența domestică, printre experiențele raportate cel mai des
Cea mai frecventă experiență adversă a fost separarea părinților sau decesul unuia dintre ei, menționată de 39,2% dintre tineri. Violența domestică la care copiii au fost martori și abuzul emoțional s-au numărat, de asemenea, printre situațiile cel mai des raportate. La polul opus, 11,5% dintre participanți au crescut alături de un membru al familiei care a ajuns în închisoare.
Copiii pot fi afectați chiar și atunci când violența nu este îndreptată direct asupra lor. Faptul că asistă la acte de violență între adulții din familie sau aud astfel de episoade poate provoca teamă și stres, mai ales dacă situațiile se repetă.
Experiențele adverse apar, de multe ori, împreună. Aproximativ 31% dintre tineri nu au raportat niciuna, 22,2% au trecut printr-una singură, 23,9% prin două sau trei, iar 22,8% prin patru sau mai multe.
În România, violența în cuplu este mai frecventă decât în majoritatea statelor UE. Aproape 49% dintre femeile care au avut un partener au trecut cel puțin o dată prin violență psihologică, fizică sau sexuală din partea acestuia, potrivit datelor Eurostat prezentate de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.
Aproximativ un sfert (25,4%) au raportat violență fizică din partea partenerului, inclusiv amenințări cu violența, față de o medie de 10,7% în UE, potrivit unei analize Friedrich-Ebert-Stiftung România. Copiii care cresc în familii în care există violență în cuplu sunt adesea martori ai acesteia.
Violența în familie – ghid pentru victime: profilul agresorului, efecte asupra copiilor, unde ceri ajutor
Citește articolulEfectele asupra sănătății mintale și fizice
Raportul compară mai ales tinerii care au trecut prin patru sau mai multe experiențe adverse cu cei care nu au raportat niciuna. Dintre aceștia, 76,3% au considerat că ar fi avut nevoie de ajutor profesional pentru sănătatea mintală în ultimul an, față de 36,7% dintre tinerii care nu au raportat nicio experiență adversă.
Simptomele de anxietate sau de depresie au fost raportate de 77,1% dintre tinerii cu patru sau mai multe experiențe adverse și de 46,1% dintre cei fără astfel de experiențe. În plus, 39,8% dintre cei din primul grup au spus că nu au primit sprijinul de care aveau nevoie, față de 27,3% în rândul celorlalți.
Problemele au fost mai frecvente și în privința sănătății fizice. Durerea sau disconfortul au fost raportate de 62,3% dintre tinerii cu cel puțin patru experiențe adverse, comparativ cu 34,4% dintre cei fără asemenea experiențe. Problemele de mobilitate au fost de aproximativ trei ori mai frecvente, iar 40,2% au întâmpinat dificultăți în activitățile obișnuite, precum munca sau studiul, față de 12% în grupul de comparație.
Natasha Azzopardi-Muscat, directoarea Diviziei pentru Sisteme de Sănătate a OMS Europa, a subliniat că urmările depășesc sfera sănătății mintale și se răsfrâng asupra vieții sociale și economice. Experiențele din copilărie pot continua să se resimtă și mai târziu, la școală, la locul de muncă și în relațiile personale, iar numărul mare de tineri afectați arată că problema este departe de a fi una marginală.
Citește șiTraumele din copilărie cresc riscul de boli psihice, fizice și obezitate la maturitateStudii mai puține și venituri mai mici
Tinerii care au trecut prin patru sau mai multe experiențe adverse în copilărie au ajuns mai rar să termine o facultate și s-au confruntat mai des cu probleme financiare. În acest grup, 15,1% nu urmau nicio formă de educație sau pregătire și nu aveau un loc de muncă, față de 9,6% dintre cei fără astfel de experiențe. Totodată, 41,9% au spus că le este greu să se descurce cu banii disponibili, comparativ cu 26,1% în celălalt grup.
Cele mai mari diferențe au apărut în cazul violenței. În ultimul an, 36,9% din tinerii cu patru sau mai multe experiențe adverse fuseseră victimele unei agresiuni fizice, față de 6% dintre cei fără astfel de experiențe. Proporția celor care au recunoscut că au agresat fizic pe cineva a fost de 26,8%, față de 2,4%.
Aceiași tineri au declarat mai des că le este greu să aibă încredere în ceilalți. Raportul atrage atenția și asupra riscului ca problemele să se transmită de la o generație la alta, atunci când adulții care au crescut în medii marcate de violență, lipsuri sau probleme de sănătate mintală ajung să își crească propriii copii în condiții asemănătoare.
Aproape doi ani de viață sănătoasă pierduți până la 30 de ani
Pentru a estima cât de mult afectează aceste experiențe starea de sănătate, autorii au folosit un indicator care ține cont atât de durata vieții, cât și de anii trăiți fără probleme importante de sănătate. În cazul tinerilor care au trecut prin patru sau mai multe experiențe adverse, pierderea a fost echivalentă cu 84 de zile de viață sănătoasă pe an, față de 33 de zile în rândul celor care nu au raportat astfel de experiențe.
Diferența ajunge, între 18 și 30 de ani, la aproximativ 1,8 ani de viață sănătoasă pierduți. Autorii au estimat și valoarea economică a acestor pierderi pentru aceeași perioadă.
Pentru o singură experiență adversă, costul a fost estimat la aproximativ 12.500 de euro de persoană. În cazul celor care au trecut prin două sau trei astfel de experiențe, suma s-a apropiat de 40.000 de euro, iar pentru patru sau mai multe a depășit 75.000 de euro.
Citește șiCâți ani pot munci sănătoși românii? Mult mai puțini decât europenii din statele dezvoltateCum poate fi redus riscul
Raportul arată că prezența unui adult de încredere în copilărie poate reduce o parte dintre efectele experiențelor adverse. Tinerii care au avut alături o astfel de persoană au apelat mai rar la ajutor de specialitate pentru probleme de sănătate mintală, indiferent de numărul dificultăților prin care trecuseră.
Sprijinul poate veni din partea unui părinte, a unei rude, a unui profesor sau a unui alt adult apropiat. Mark Bellis a subliniat că multe dintre experiențele adverse din copilărie pot fi prevenite, iar consecințele lor pot fi diminuate atunci când copiii primesc ajutor la timp.
