Ce motive avem să îi invidiem pe extroverți?

Ce atuuri au extroverții și cum sunt avantajați social

Adesea îi invidiem pe prietenii noștri mai sociabili, gata oricând de o ieșire, o petrecere, o nouă aventură. Mai ales dacă propriul confort tinde mai mult către introversie. Ne place singurătatea, liniștea, predictibilitatea, dar arareori ieșim din zona de confort. Aici devine util prietenul extrovert care nu ne va lăsa în izolarea cu care suntem atât de prieteni. Dar oare pentru extroverți este totul pe cât de simplu pare?

De ce îi invidiem pe extroverți

De regulă, acolo unde este o petrecere, în centrul acțiunii se vor afla extroverții. Sunt cei care socializează cu toată lumea, dansează, spun bancuri, animă atmosfera.

Tocmai am fost plecați în vacanță cu un grup de prieteni între care și o amică pe care o consider extrovertă fără niciun efort. Și am constatat că invidiez ușurința ei de a zâmbi tuturor și a emana energie în jurul ei. Evident, am remarcat inclusiv că pe unde mergeam capta atenția celor din jur și oamenii erau mult mai deschiși și zâmbitori în interacțiunea cu ea. În contrapartidă, soțul meu mi-a transmis că eu sperii oamenii. Amuzat, desigur. Deși nu vreau asta, aparent energia mea scăzută și faptul că sunt tăcută și mai retrasă mă face nu doar invizibilă ci și… evitată. Chiar am urmărit cum inclusiv chelnerii îi zâmbeau amicei mele și schimbau replici cu ea, pe când în dreptul meu tendința era să lase comanda și să o șteargă cât mai repede de lângă mine. Eu sunt autentică în manifestări. Comportamentul care ei îi vine mănușă, în cazul meu pare dubios și forțat. Așa că nu pot decât să o invidiez de pe margine,” povestește Ioana, 42 de ani, introvertă declarată.

De la extroverți putem învăța să purtăm conversații simple, uzuale, care ne sunt utile fie că ne plac sau nu. Să presupunem că rămânem singuri după o ședință cu șeful, fără a avea neapărat o agendă de discutat. Cu certitudine este în folosul nostru să putem deschide o discuție despre o expoziție, o carte, animalele de companie sau… vreme. Iar aici putem studia codul extroverților care nu se vor da înapoi de la a porni conversații despre… orice.

Introverți versus extroverți

Extroverții sunt concentrați asupra mediului înconjurător, asupra oamenilor și activităților din jur. Deseori au succes în joburi active, care necesită energie, și în care deciziile rapide sunt esențiale. Ei învață făcând lucrurile și explorează mereu alături de ceilalți idei noi, precum și soluții la diferite probleme. Extroverții vor fi adesea prezenți în politică, vânzări, educație.

Pe de altă parte, introverții preferă să petreacă timpul singuri sau în grupuri restrânse, putând fi copleșiți de adunări mari sau situații noi. Preferă să se concentreze pe rând asupra sarcinilor și să analizeze o situație înainte de a lua o decizie. Deseori ei se vor simți confortabil în roluri de oameni de știință, artiști ori scriitori.

Dacă pentru extroverți introverții par retrași, rigizi sau timizi, pentru aceștia din urmă primii pot fi văzuți ca intruzivi și copleșitori. Referitor la timiditate sau rușine, deși adeseori este atribuită introverților, este o caracteristică a celor care doresc interacțiunea cu ceilalți, dar nu îi dau curs din teama de a fi criticați sau respinși. Nu este cazul introverților.

Citește aici articolul integral: Timiditatea nu ocolește pe nimeni! Cum o vindecăm când ne domină viața

Cum interacționăm cu un extrovert

Dacă ar fi să ne gândim la un manual de a interacționa cu extroverți, cu certitudine ar trebui să plecăm de la ideea că sunt bine intenționați, chiar dacă din perspectiva introvertită pot părea băgăcioși sau sâcâitori. De cele mai multe ori, un extrovert nu va înțelege introversia dacă cineva nu i-o explică.

Ne referim aici la persoanele a căror viață capătă sens odată cu suma experiențelor avute și care nu vor înțelege cu ușurință nevoia de singurătate, de liniște, de timp petrecut cu sine. Evident, și extroverții pot avea momente în care desfășoară activități solitare (nu înseamnă că nu pun mâna pe o carte), dar cu certitudine nu vor spune pas unei întâlniri cu prietenii (oricât de bună este cartea). Ceea ce, pentru introverți, este răspunsul standard. Pas!

Chiar dacă un extrovert va vorbi mult și va capta atenția, nu înseamnă că discursul lui nu este unul de calitate. Să nu uităm că sursele de informare ale acestor oameni sunt adesea mult mai bogate, iar curiozitatea cu care socializează le lărgește aria de cunoaștere a naturii umane, transformându-i în povestitori agreabili tocmai prin prisma varietății. Dacă stăm să ne gândim, probabil nu am fi auzit de „Miorița” dacă nu existau niscaiva extroverți care să ducă vorba mai departe… 

Situații în care este un avantaj să fim extroverți

În orice situație în care scopul este interacțiunea, ideal este să stăm în preajma prietenilor extroverți. Ei nu stau locului, sunt dornici să cunoască oameni, să schimbe păreri, să asculte și să spună povești. Spre deosebire de cei introverți care tind să migreze către masa cu sandvișuri, terasa liberă sau cățelul gazdei.

Lipsa de inhibiție a primilor (desigur, atunci când se păstrează în limitele sănătoase) îi determină adesea pe cei din jurul lor să îi primească cu brațele deschise, pe când în cazul introverților oamenii vor avea tendința să meargă pe vârfuri. Sau îi evite. Cei din jur deseori atribuie tăcerii diferite presupuneri care pot vira către supărare, plictiseală, îngâmfare, rușine sau chiar nefericire. În realitate, introverții vor spațiu, dar nu să fie abandonați de-a dreptul, iar natura liniștită să nu ducă la interpretări despre fire ori temperament.

Din nou, în avantaj ies extroverții pentru că în jurul lor nimic nu este monoton, conversația curge, nu prea sunt pauze inconfortabile și mereu vor găsi un mod de a destinde atmosfera. 

Este simplu să ne gândim ce caută extroverții prin aceste comportamente: vor să se apropie, să fie văzuți și auziți, să se conecteze cu ceilalți și să lege relații. Adesea sunt recompensați cu ceea ce caută, tocmai pentru abordarea pe care o au. Oare cum ar arăta lumea dacă și atitudinea către introverți ar fi la fel de generoasă?

Recompensator pentru aceștia din urmă este alternarea între spațiul de care au nevoie și interacțiunea cu ceilalți. Introverții, cum spuneam, nu caută să fie izolați, ci au nevoie și de liniște, așa cum au nevoie și de interacțiune. Extroverții pot fi de mai multe feluri, iar cei capabili să se simtă bine și într-un mod mai potolit sunt prietenii de care introverții au nevoie. 

Sunt extroverții mai fericiți?

Deși adesea în testări extroverții sunt cotați ca fiind mai fericiți decât introverții, multe dintre aceste scale de măsurare evaluează fericirea în raport cu activități precum socializarea și interacțiunea cu mediul, ambele fiind medii propice pentru extroverți. Introverții, în schimb găsesc fericirea în interacțiunea cu grupul lor restrâns, așa cum o simt și în activități care nu implică multă energie. Totodată ei pot simți presiune din partea unui mediu care va favoriza persoanele care acționează mai rapid, interacționează mai ușor și par mai prietenoase, ceea ce adesea conduce la creșterea anxietății și scăderea stimei de sine.

Cercetările sugerează totuși că fericirea înseamnă să îți găsești un sens al vieții, să practici acceptarea de sine și să ai o rețea socială de suport, lucruri la care au acces deopotrivă extroverții și introverții. 

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare