Dieta OMAD: mănânci doar o dată pe zi ca să te menții în formă, ca Bruce Springsteen. E sănătos sau nu?
Bruce Springsteen spune că așa se menține în formă la cei 75 de ani ai săi: mănâncă o singură dată pe zi. I-a inspirat pe mulți, inclusiv pe mai tânărul Chris Martin. Dar e bine sau nu pentru organism să ținem dieta OMAD (One Meal A Day)?
Are 75 de ani, o condiție fizică și un tonus foarte bune, iar vigoarea pe care Bruce Springsteen o dovedește pe scenă – a avut peste 100 de concerte în ultimii doi ani (2023-2024) – i-a inspirat pe mulți alții.
„Mănânc puține fructe de dimineață, apoi mai iau doar cina“, a declarat artistul pentru The Times of London. „Asta m-a menținut mereu slab și aprig.“
Solistul vocal al trupei Coldplay, Chris Martin, este unul dintre cei pe care Bruce Springsteen i-a inspirat să-și modifice dieta. „Nu mai iau cina, nu mai mănânc nimic începând cu ora 4.00 PM și am învățat asta după ce am luat prânzul cu Bruce Springsteen“, i-a povestit el comediantului Conan O’Brian în cadrul unui interviu. „Bruce Springsteen este în panteonul eroilor mei și am avut norocul să iau prânzul cu el și soția lui, Patti. Eu țineam oricum o dietă foarte strictă, dar Bruce e chiar mai în formă decât mine! Și Patti mi-a zis că el mănâncă o singură dată pe zi, așa că mi-am zis: «Iată noua mea provocare!»“
@teamcoco #coldplay #chrismartin ♬ original sound – Team Coco
Post intermitent extrem
Dieta pe care Bruce Springsteen a declarat că o ține se numește OMAD (One Meal A Day) și, chiar dacă rockerul nu o numește astfel, aceasta este o formă extremă de post intermitent. Postul intermitent tipic se referă la limitarea strictă a timpului în care mănânci, de exemplu doar între 12:00 și 20:00 sau chiar să mănânci numai o dată la două zile. Dieta OMAD comprimă fereastra zilnică în care poți să mănânci la o oră, astfel încât îți iei toate caloriile necesare dintr-o singură masă.
Deși există mai multe versiuni populare de post intermitent, toate presupun intervale de timp în care putem mânca și altele în care putem doar bea lichide fără calorii, precum:
- varianta 16:8, de departe cea mai populară, presupune 8 ore în care se poate mânca și restul de 16 în care se pot consuma doar lichide (apă, ceai, cafea). Practic, asta se întâmplă când sărim peste micul dejun și mâncăm doar la prânz și cină. Unii preferă, în schimb, să elimine masa de seară. În ultimii ani, există unele studii care nu mai pun serios în discuţie micul dejun ca o condiție obligatorie pentru sănătate.
- varianta 24 h post negru, presupune una sau două zile non consecutive pe săptămână în care se pot consuma doar lichide fără calorii. Este exact ceea ce în mod tradițional era numit post negru în vinerea dinaintea Paștelui ortodox.
- varianta 5:2, adică două zile din cele șapte ale săptămânii în care putem mânca doar foarte puțin, circa 500-600 kcal în 24h. Această variantă seamănă relativ cu zilele de post în cultura ortodoxă, în care miercurea și vinerea se mâncau doar produse vegetale.
Însă, chiar dacă există studii limitate privind efectele postului intermitent și ale dietei OMAD, cunoaștem deja câteva informații importante.
Cât de bine e să urmezi dieta OMAD?
„O masă pe zi nu este o idee bună“, spune dr. Caroline Apovian, specialistă în obezitate la Brigham and Women’s Hospital, citată de The New York Times. Medicul Apovian este o susținătoare a postului intermitent, pe care îl recomandă pacienților săi care suferă de obezitate. În comparație cu planurile alimentare sau dietele care presupun numărarea caloriilor sau eliminarea multor alimente, postul intermitent poate fi o modalitate relativ simplă de a controla ceea ce mănânci.
Cu toate astea, pentru mulți oameni, dieta OMAD ar fi mai degrabă un dezastru, a atras atenția medicul. „Dacă le-aș spune pacienților mei să mănânce o singură dată pe zi, cel mai probabil s-ar simți înfometați toată ziua, apoi tot cel mai probabil vor mânca în exces la cină pentru că se vor baza pe orice mâncare vor găsi în casă“, a adăugat dr. Apovian.
Apoi, dacă ești o persoană activă, este foarte dificil să obții toate caloriile necesare pentru o zi dintr-o singură masă.
Mark P. Mattson, profesor în neuroștiințe la Johns Hopkins University School of Medicine crede că persoanele care urmează dieta OMAD, de fapt, nu o respectă cu sfințenie: cel mai probabil mănâncă de mai multe ori pe zi, și probabil o fac pe parcursul a patru ore și nu una singură.
În completare, sfatul dr. Apovian este să mâncăm doar între orele dintre răsărit și apus (practic, tot o formă de post intermitent). Medicul sugerează să ne propunem un mic dejun bogat în proteine și, de asemenea, celelalte mese de-a lungul zilei să fie tot bogate în proteine, fructe, legume și cereale integrale. Apoi, după apus (orele diferă în funcție de zona unde locuim și de sezon) nu mai e recomandat să mâncăm nimic.
Dr. Mattson urmează el însuși o formă de post intermitent mâncând în fiecare zi exclusiv între orele 12:00 și 18:00. El consideră că dieta tipică – trei mese pe zi și gustări între ele într-un interval de timp care începe la scurt timp după ce trezire și se încheie cu puțin timp înainte de culcare – este în dezacord cu modul în care oamenii și alte animale au evoluat încă din timpurile când mâncarea nu era atât de ușor de procurat ca în prezent.
„Genele și sistemele noastre celulare sunt adaptate să funcționeze foarte bine într-o stare de deprivare alimentară“, consideră medicul.
Ce spun specialiștii și studiile?
Multe dintre dietele în trend în prezent pot avea rezultate subiective, însă, dacă nu sunt recomandate de un medic, ele nu doar că pot fi ineficiente, dar pot face chiar mai mult rău decât bine, avertizează specialiștii. Un exemplu este renunțarea la gluten, fără o cauză medicală. Sau dietele în care domină proteina de origine animală și sunt excluși carbohidrații.
„Ideea principală este că, dacă nu ai o recomandare de la medic, pot exista probleme pe termen lung. De exemplu, cei care au un regim țintit pe consumul de carne pot suferi tulburări metabolice, le crește acidul uric și de aici pot lua naștere o serie de complicații. În ceea ce privește fastingul, acesta are părțile lui bune, în sensul că, pe durata în care persoana respectivă nu mănâncă, pancreasul este în repaus, ceea ce este foarte bine pentru el.
Partea de stomac, unde totuși pot să existe secreții gastrice nestimulate de mâncare, poate fi afectată – mucoasa gastrică poate fi iritată dacă pauzele alimentare sunt prea mari. Putem suferi arsuri, dureri de stomac, epigastralgii sau, în timp, putem suferi complicații obiective medical, cum sunt gastritele și ulcerele“, semnalează dr. Horațiu Teodorescu, medic primar gastroenterolog.
Studiile realizate până în prezent despre postul intermitent în general au numeroase limitări, dintre cele mai comune sunt: grupurile mici de participanți și perioadele scurte de timp de-a lungul cărora sunt urmăriți aceștia, ceea ce face ca rezultatele să fie destul de ambigue.
Altfel, unele dintre aceste studii sugerează că postul intermitent ar putea ajuta oamenii să slăbească. Mai mult, într-un studiu privind strict dieta OMAD, cercetătorii au descoperit că atunci când 11 persoane active, cu greutate corporală sănătoasă, au mâncat pentru 11 zile doar o dată pe zi, au ars puțin mai multe calorii și au slăbit puțin mai mult decât atunci când au consumat același număr de calorii din trei mese pe zi.
- Citește și: Câte calorii arzi dacă alergi 30 de minute pe zi: mai multe decât dacă practici alte sporturi
Alte studii au indicat că, atunci când participanții își limitau alimentația la anumite ore din zi, ajungeau în general să consume mai puține calorii. Iar acest tip de reducere a caloriilor și nu neapărat orele meselor în sine ar putea fi responsabilă pentru pierderea în greutate.
De asemenea, cercetăriile realizate de dr. Mattson în ceea ce privește postul intermitent sugerează că trecerea de la a mâna și a ține post ar putea activa procese celulare care îmbunătățesc reglarea zahărului din sânge, reduc inflamația și oferă celulelor mai multă rezistență în fața diferitelor forme de stres.
În altă ordine de idei, Filip Swirski, director al Institutului de Cercetare Cardiovasculară de la Icahn School of Medicine, Mount Sinai, New York, a declarat raportat la un studiu realizat de el și echipa sa de cercetători: „S-a popularizat tot mai mult ideea că postul intermitent este sănătos și există într-adevăr dovezi în ceea ce privește beneficiile postului. Studiul nostru atrage atenția că poate avea și efecte negative și trebuie urmat cu precauție.”
Pe de altă parte, fiecare dintre noi are un program zilnic diferit. Dacă pentru cineva este benefic să mănânce între 7:00 am și 5:00 pm, este minunat. Doar că „pentru cei mai mulți, această metodă nu ar funcționa foarte bine“, confirmă dr. Alice H. Lichtenstein, profesoară la Jean Mayer USDA Human Nutrition Research Center on Aging at Tufts University.
Pentru Bruce Springsteen se pare că funcționează.
